340 matches
-
în aceeași poziție, cu brațele întinse și cu fruntea sprijinită de zăpadă. Leu a început să latre chiar la capul mamei, gudurându-se și emițând puternice semnale sonore deasupra capului ei. Mama a auzit aceste semnale, dar, în starea de toropeală, de oboseală și semiinconștiență în care se afla, a pus toate acestea pe seama închipuirii ei, drept halucinații. Dar nu erau halucinații, ci lătrături aievea, reale, scoase de un câine credincios care își manifesta bucuria la vederea stăpânului. Numai că el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ei dârdâie de spaima otomanilor, ca și noi. Prea bine știu: de cade Moldova, Doamne ferește -, urmează la rând Polonia, Ungaria, "Creștinătatea" toată. Și-atunci, vor fi singuri... "De ce ți-i frică nu scapi!" Ne unește frica! S-or urni din toropeală. Boierii cele două tabere se iau la harță. Ștefan ascultă. Apusul ne-a batjocorit! Suntem singuri! Nu ne ținem prea semeți? I-am stropșit. Și atunci tot singuri eram... Ne-or prăpădi cu totul! I-am rușinat o dată; pohtim să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu are pofta de mâncare; * lipsește de la scoala; * umblă neglijent; * are deficiențe de memorie; uită ceea ce i se cere să facă; * este dezinteresat de viață, munca, anturaj; * preferă singurătatea, păstrând secretul asupra a ceea ce face; * prezintă o anumita stare de toropeala sau de beție; * este neliniștit, agitat; * prezintă schimbări bruște de comportament, iritabilitate sau agresivitate; * scade potenta (virilității); * face afirmații mincinoase; * are un miros neplăcut (miros specific); * prezintă semne particulare pe corp, mâini, haine (urme pe corp datorită injectării); * deține capsule
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
școala Normală de Fete. Asta însemna că nu mai trebuia să aibă pretenție la zestre. ...și poveștile continuau în umbra sufrageriei, și cei doi nu erau deranjați de nimeni, căci părinții erau plecați la servi ciu. Daniel simțea cum o toropeală plăcută îl furnică prin vine, iar bunica vorbea și, din cînd în cînd, își aranja flaneaua întinsă peste rotunjimile obișnuite la orice femeie de la o vîrstă încolo. În scurt timp, ajun gea inevitabil la episodul cu bunicul. Într-o vacanță
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
reafundam într o stare necunoscută de calm consternat; n-aș ști să definesc exact ce simt, ce nu simt; sunt într-o stare de absență fizică, pahar prea plin de o durere care țâșnește prin pereții lui. Mi-am scuturat toropeala și am telefonat tuturor celor din consiliu, folosind pentru fiecare formula pe care, din prevedere, mi-o recomandaseși; pe urmă mi-au telefonat prietenii tăi, după zece seara: Maria, foarte drăguță și atentă, doamna Pomp. Const., Dan și necunoscutul... Sfaturi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
întrebările pe care cu siguranță ai să mi le pui. Dar nu vreau să închei misiva asta de seară fără să-ți spun cât te iubesc și că, deși anihilată de obo seală, de o sete de nestins, de o toropeală buimacă, găsesc în mine resurse de energie și de credință. Trăiesc un soi de fericire nemaicunoscută: să mă întind în patul cu cearceafuri răcoroase, să aprind veioza, să întorc spatele lumii și să mă afund cu nostalgie și încântare în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vrut să mor în visul ăsta de neimaginat aici. Da, Baudelaire va mai exista când noi ceilalți vom fi încetat să existăm. Fiindcă, în ritmul în care merg ei...! Stai acolo, scumpa mea, neapărat. Lucrează și fii tare. Scutură-ți toropeala. Ca sacrificiul nostru să fie justificat, una din noi două trebuie să fie fericită, în afara acestui cerc de fier, de pucioasă, de iad. Dacă ies, simt ciuma în jurul meu; dacă stau acasă, ca acum, îl aud pe omul de serviciu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
năravuri, specimene variate (cămătarul, lingușitorul, ipohondrul ș.a.m.d.) sunt surprinse cu agerime și zugrăvite în trăsături apăsate, care pun mai bine în relief grotescul, uneori evidențiat prin numele personajului. Viața în provincie e o adevărată schiță, creionând automatismele, tabieturile, toropeala, plictisul existenței dintr-un târg de provincie. Danțuri vechi, danțuri noi este o meditație asupra vremelniciei, sub semnul unei resemnări senine din care nu lipsește o undă de melancolie. Între Capșa și Palat... Impresiile unui trecător (1904) conține notațiile unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
nu vom întreprinde nimic, fără să așteptăm indicații clare de la centru. Informații utile România reușește, de veacuri, să ilustreze spectaculos alternanța, ba chiar simultaneitatea, unor afecte și situații ireconciliabile: dramă și bășcălie, râs și plâns, veselie și tristețe, vehemență și toropeală, indignare și conciliere. Ni se oferă zilnic, în ziare și la televiziuni, numeroase exemple. Asistăm la interminabile dezbateri în care și invitații și moderatorii deplâng catastrofe naționale ireparabile printre glumițe, replici „haioase“, piruete jucăușe. Suntem specialiști în hazul de necaz
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la San Zeno in Monte!». Și, în timp ce își ajuta prietenul împovărat să urce în trăsură, cu un ton mult mai binevoitor îi susura: «Calvarul și crucea dumneavoastră este acolo sus, la San Zeno in Monte. Acolo vă vrea Dumnezeu!». În toropeala dintr-o noapte agitată, pătrunsă de suferințe fizice și morale - continuă don Giovanni, închizându-și ochii și încruntându-și fruntea ca cum și-ar fi reținut amintirile din trecutul său - am avut un vis care mi-a fost de mare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
obosită, ideea de a mă ridica în picioare nu mă atrage în nici un fel și mai ales ideea de a mai consuma un pahar întreg din licoarea dubioasă mi se pare complet neatractivă. Închid ochii și mă las într-o toropeală întreruptă doar de icaros urile care par să atingă direct fiecare celulă, făcând-o să vibreze. Vocea Elizei în special, pare să aibă capacitatea de a adânci starea de transă prin inflexiunile înalte alternând subit cu cele joase. Șamanii încep
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Andrei Bodiu ascultă dialogul nostru și se enervează, vrea să replice, dar îl rog să mă lase pe mine să „înfrunt dacii”... Mâncarea și vinul oferite de gazde sunt excelente, și până la urmă, epopeea rădăcinilor noastre istorice se pierde în toropeala gastronomică. Seara este „stricată” de o prea lungă așteptare a autobuzului care trebuie să ne ducă la hotel. Nimeni nu știe dacă va veni, poate s-a defectat sau a înțeles să vină mai târziu? Îi văd pe colegii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aceea: au intrat în apă orbecăind, au băut șampanie, au cântat pe terasa unei case. Către ziuă, au luat o barcă și-au pornit în larg. Zogru ațipise puțin. Nu și Lili, care, la un moment dat, de liniște și toropeală, a sărit în apă, așa, mai mult ca să trezească lumea. Erau departe de țărm, la mama dracu’, și amândoi erau obosiți. Când Lili a atins apa, Zogru, luat pe neașteptate, a țâșnit instinctiv și dus a fost. Știa că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a oprit Loganul în fața casei Giuliei, a coborât și i-a deschis ușa, iar Zogru s-a întins s-o sărute. Era emoționat, n-o mai sărutase de mai bine de-o lună de zile și se simțea cuprins de toropeală, de parcă ar fi înghițit flacără după flacără. Dar, pe când înainta spre Giulia, s-a simțit brusc împins, azvârlit pe trotuarul rece, ca un gunoi. Andrei a spus noapte bună, te sun, și-a urcat în mașina lui albastră, în timp ce Giulia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Că, vorba aia, e ditamai entitatea, nu? Pentru asta trebuie să mă destind, să adopt o atitudine pozitivă și să dau comanda. He, he, he! Uite că mintea mi s-a eliberat și casc, caaasc, de-mi troznesc fălcile. O toropeală plăcută a început să-mi adie pe la tâmple. Nici nu-mi amintesc când am aterizat, ca un fulg, ca un puf de păpădie, în patul primitor. În schimb, îmi aduc aminte cu claritate că, înainte de a ațipi, chiar dacă mulți din
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o mămăligă de idei puține, amestecate la nesfârșit. Această bolboroseală cumplită ne târăște pe un sol sterp, ne provoacă o lehamite periculoasă și o plăcută stare de lene intelectuală. Cum am putea scăpa noi din coșmar? Am putea: ieșind din toropeală și contemplație; gândind autonom și critic. Am putea: căutând oameni noi, vii și liberi; evadând de pe orbita universului previzibil. În fond, există viață și dincolo de televizor. Am putea: aruncând un ochi afară, aplecând urechea la idei proaspete și oneste, ignorându
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ajunge acasă. Nu înțelegea ce i se întâmplă și se abandona sfârșită îmbrățișării aerului cald din locuința Zoiei. Doar agitația și dragostea necondiționată a Verei, care se se îndrepta spre ea cu țipete de bucurie, reuși să o scoată din toropeală, copleșind-o. Nu se credea vrednică de o asemenea dragoste, simțea că nu o merită, însă acest sentiment de vinovăție îi fu repede spulberat de inocența aprigă a Verei cu care aceasta își revendica mama, având nevoie de dragostea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
cu ochii în pământ, urmând-o în cameră, și ceva îmi spune că trebuie să mă port așa cum toate erau în jurul meu, fiecare obiect la locul lui statornicit, în însușirea lui reală, doar veioza de la masă arzând, și cald, dulce toropeală mă învăluie, obosit, nedormit, abia aștepți să te tolănești într-un fotoliu și miroul aromat al ceaiului de tei, Aprind lumina! tu ai aprins-o, Nu! Las-o așa! Vrei un ceai de tei? Da? E gata făcut! Tu, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
știu cu apa căror rugăciuni să sting acest foc mocnit în sufletul meu, dar care amenință să mă mistuie, și Theo?! Stau pe treptele de piatră în fața casei preoțești, îmi ridic ochii plânși înspre frunzarul auriu al pădurii și dulcea toropeală de septembrie îmi usucă lacrimile pe obraji, părintele Ioan înăuntru trage să moară, dar lumina asta de-nceput de toamnă mi se pare nefiresc de frumoasă, nu înțeleg de ce nu plouă acum când părintele Ioan moare, știa încă de ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
visez pentru că vocea lui e undeva deasupra mea și veghează, știu că atâta timp cât va fi acolo nu voi putea coborî acolo unde mă trage cealaltă putere, vocea începe să numere deasupra mea, vin până la mine cuvinte ce mă îndeamnă la toropeală, unu, și parcă încep să mi se modifice dimensiunile corpului, e doar o senzație îmi spun, dar membrele mi se scurtează lent și eu le văd, doi, de departe vocea ca o pendulă îmi bate regulat în urechi, trei, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
muscă uriașă bâzâie vocea lui peste chipul meu feircit, mama n-o vede s-o îndepărteze, ea mă leagănă, a, a, a, Cinci, mă scutur de vocea lui, dar vocea lui e vocea mamei, patru, trupul meu se desprinde din toropeala somnului și începe să crească, îl văd cum crește, pe lângă mine trec imagini neînțelese, trei, te vei simți tot mai bine, relaxează-te, mă urmezi fără împotrivire, mă asculți în tot ceea ce-ți voi spune, pui încet stăpânire pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
singur în fosta cameră cu treisprezece palmieri, tot la Așternuturi în soare mi-am lăsat privirea, prin ușa întredeschisă se aud glasuri șoptite peste vocile protagoniștilor din filmul de la televizor, mi-e mai bine acum, slăbit numai și-o dulce toropeală se lasă peste ochii mei, unghiile roșii ale Dianei, pieptul tresăltând al preotesei sub capul meu, îi aud inima, clopoțeii de argint de la gâtul Floriței, adorm, XVIII Mă simt mai bine acum, am luat și medicamentele pe care mi le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a pune și mai mult În evidență lumina caldă a focului din șemineu. Pasiunea cea mai recentă a lui Jean-Claude e saxofonul. Noi ascultăm cu resemnare, Încercând să-i Împărtășim entuziasmul. După câteva minute simt că mă cuprinde o dulce toropeală. Sportul, vinul, căldura focului, burtica umplută cu bunătĂți Încep să-și facă efectul soporific. Deodată mă trezesc În semiîntuneric, Jean-Claude Îmi sărută ceafa, aplecându-se peste umărul meu pentru a-mi căuta buzele. Niște mâini Îndemânatice Îmi deschid nasturii de la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Au fugit? râse el zgomotos, privind În jur, spre ofițerii din statul major. Zice că Ukon a fugit! Iute de picior mai e! Și râse din nou, cu tot trupul zguduindu-i-se de satisfacție. Încă nu se trezise din toropeala beției În care căzuse după ceașca de sake a victoriei. Genba nu se mai putea opri din râs. Chiar atunci, mesagerul care fusese trimis la tabăra principală a lui Shibata Katsuie pentru a raporta situația războiului reveni cu instrucțiunile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
aplicată unor copii risipitori de către părinți care nu aveau încredere în ei înșiși și în descendenții lor. Autohtonii au înțeles că proprietatea și-ar schimba curând proprietarul dacă muncitorii din Occident ar prinde rădăcini în acest pământ. În loc să iasă din toropeala lor seculară și să adopte ei înșiși obiceiuri laborioase, ei preferă să rămână între limitele retrograde ale unei legi turcești! Ei bine! Le vom spune pe șleau că astfel se încurajează lenea și arta de a face datorii; e o
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]