132 matches
-
inși singuratici. Schița lui Pora: „Mă întorceam acasă învăluit în singurătatea nopței ușor tulburate de vînt. încolo nici un zgomot nu despica tăcerea prin care însuși zgomotul pașilor mei pierea, ca zgomotul impalpabil al unei ființe nemateriale. Și revenindu-mi gîndul tors o seară întreagă în taciturnia unei visări de izolat, nu-mi auzii cuvîntul rostit cu glas tare și căruia cineva îi răspunse răspicat în auzul meu: «Nu-i adevărat»”.1) „Bucata” lui Bacovia: „Enervat de această lungă agonie a unui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
s-ascult pe gînduri și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud."124 Se știe, de la fratele său, Matei, că basmul Călin Nebunul a fost auzit de poet la Agafton, la o șezătoare de tors lînă, acasă la maica Zenaida 125. Perpessicius fixează vechimea acestui manuscris, cu aproximație, tot în anul 1869126. Iată că nu numai în copilărie, ci și la vîrsta aceea de aproape douăzeci de ani, el încă trăia într-o lume de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
malefice că sunt la curent cu "marea taină". Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.") Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și în practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
poată merge mai ușor.255 O altă credință spune că "la un copil nu se întărește moalele capului, până nu va putea zice piatră" 256. Dacă un copil suferă de junghiuri, femeile din Bucovina iau "ața" de la cânepa de vară, toarsă "întors", dintr-un fuior ce a fost la crucea preotului, cu care a umblat la Bobotează, pe la casele oamenilor, stropind-o cu agheazmă, "leagă locul" unde are copilul junghiuri și afumându-l cu petica în care s-au șters ouăle
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și brăciri țesute cu diferite modele. Aveau cuțitul la brîu. Vara purtau cămașă peste izmene, ce nu trecea de genunchi Însă, făcută din pînză de bumbac, in sau cînepă. Femeile, purtau iarna vilnic sau fuste, țesute de ele din lînă toarsă, mai subțire și vopsite În casă. Vara purtau oprege Înguste din lînă, fie vărgate, fie roșie pentru cele tinere. Se Încingeau cu brăciri de diverse motive și culori. În picioare purtau opinci. Pe cap purtau vara legătura În trei colțuri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
S-a schimbat (s-a pierdut) ceva astăzi față de atunci? 38. (D6) În satul dumneavoastră există creatori populari (oameni care creează cântece, compun melodii, realizează obiecte de artizanat, etc.)? 39. (D7) Oamenii din sat se mai ocupă cu activități tradiționale tors, țesut, croit, etc.? 40. (E1) Ce înseamnă pământul pentru oamenii din sat? Din ceea ce cunoașteți dumneavoastră sunt mulțumiți de pământul pe care îl au? Sunt mulțumiți de felul în care îl lucrează și de produsele pe care le obțin? 40
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în plus fără încetare între ele. Ascultați în fața tribunalului său reclamațiile perpetue ale unor industrii împotriva altora; priviți, de pildă, industriile care utilizează fierul plângându-se de protecția acordată fierului francez împotriva fierului străin; cele care utilizează inul sau bumbacul tors protestând împotriva protecției acordate inului francez, prin excluderea celui străin, și așa mai departe. Societatea (trebuia spus guvernul) se găsește deci în mod necesar amestecată în toate aceste lupte, în toate stânjenirile muncii; ea intervine în mod activ în fiecare
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]