825 matches
-
de viață al comunităților preistorice. Acestea trec de la stadiul seminomad la cel sedentar, amenajând așezări 28 agrare cu rețea stradală, în care se realizează o bogată creație materială și spirituală. Tehnica șlefuirii, perforării și înmănușării uneltelor de piatră, inventarea olăritului, torsului, țesutului, prelucrarea aramei și aurului denotă trecerea la economia productivă. în vechea civilizație europeană, după cum a denumit-o Marija Gimbutas, a fost inclus și spațiul dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră, aici manifestându-se o ceramică pictată în culorile alb, negru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ovăz, mei și mazăre. în legătură cu creșterea animalelor, se practica păstoritul pendulator, fără s fie părăsit hotarul obștii. Sunt indicii și despre practicarea meșteșugurilor, circulația mărfurilor, prelucrarea minereului de fier, a lemnului, producerea uneltelor și a obiectelor de uz gospodăresc, olăritul torsul, țesutul, râșnitul cerealelor. Pentru secolele VII-IX d.Hr. în Moldova întâlnim două tipuri de așezări: a) așezări deschise și b) așezări întărite cu valuri de pământ și șanțuri de apărare Suprafața așezărilor deschise putea ajunge la 20 ha și erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu era ușoară. Lâna de pe oaie era spălată în mai multe ape, se usca pe gard, urma scărmănatul, despărțitul firelor bătute, apoi era foșalată, se făceau caiere și se torceau. În unele zone erau „mașini” de scărmănat și foșalat, de tors, dar în Filipeni nu se cunoșteau și era prea complicat. Din foșalatul lânii, rezultau firele groase, aspre, părul, care era torsă și se foloseau ca fire de urzeală, iar în absența acesteia, se folosea urzeală de cânepă la țesut covoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bărbatului, cât și de cele care țin de munca femeilor. Claca se organiza atunci când era nevoie ca un volum mare de muncă să se desfășoare în timp scurt: strânsul recoltei amenințate de intemperii, construcția unei case, a unei anexe gospodărești, torsul, țesutul și cusutul, când se aștepta un eveniment în familie, o căsătorie, o nuntă. Beneficiarii clăcii (toți erau și beneficiari și participanți) erau datori cu mâncare și băutură, ba se întâmpla să fie și distracție, muzică și joc, cu strigături
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și adoptînd o tactică de Învăluire, am izbutit să-l vîrÎm În cadă și să-l despuiem de zdrențe. Gol, părea o fotografie din război și tremura ca un pui jumulit. Avea semne adînci la Încheieturi și la glezne, iar torsul și spatele Îi erau acoperite de cicatrice cumplite, care te dureau numai cînd te uitai la ele. Tata și cu mine am schimbat o privire de groază, Însă n-am spus nimic. Cerșetorul ne-a lăsat să-l spălăm ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
dreptul frenetică. La nerăbdarea celor care asistaseră deja la miracol se adăuga acum curiozitatea bolnăvicioasă a celor care auziseră de minunăție, precum și nădejdea de mântuire a celor ce credeau că Dumnezeu coborâse de-adevăratelea În mijlocul iadului. Între timp, oamenii eliberaseră torsul fecioarei, oferind din nou dinaintea privirilor mulțimii luciul pielii sale ca de ceară. Într-o clipă, parcă răspunzând la un semn la călugărului, pleoapele Fecioarei se ridicară Încetișor, dezvelind mai Întâi albul corneei și mai apoi străfulgerarea azurie a pupilelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ca să ne spună că fusese autorizat să ne dea ordine. Matziev, fiindcă așa-l chema, un nume cu sonoritate rusească, avea alura unui dansator napolitan, o voce mieroasă și părul dat cu briantină, o mustață subțire, picioare suple și un tors de luptător grec. Pe scurt, un Apollo cu trese. Ne-am dat repede seama cu cine aveam de-a face: un amator de sânge, dar care era de partea bună, aici unde poți face să curgă sângele și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
flăcăule! Și scoase din buzunar un cuțit de vânătoare pe care îl desfăcu. Apoi smulse metodic, unul câte unul, nasturii de la vesta micului breton și pe cei de la cămașă, după care îi tăie maioul. Îi scoase cu precauție hainele, iar torsul gol al prizonierului se ivi ca o pată mare și luminoasă în penumbra curții. Când Matziev termină cu hainele, făcu același lucru cu pantalonii, izmenele și chiloții. Îi tăie șireturile pantofilor, apoi le ridică încet fluierând melodia lui preferată, Caroline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
o bucată de creton maro, iar picioarele sunt legate cu o bucată de funie. Vorbea rar, cu pauze între fraze, pentru ca sergentul să poată țină pasul cu el: — Îndepărtarea țesăturii de pe cadavru relevă capul aproape complet detașat prin tăiere de tors. Corpul însuși prezintă semne de descompunere avansată, care denotă că a stat în cufăr cel puțin între patru și cinci săptămâni. Mâinile nu prezintă semne că ar fi încercat să se apere, și le înfășor pentru o examinare ulterioară a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
gospodărie - la bucătărie sau la creșterea copiilor. Am fost foarte vrednică - patru fete și doi băieți ... taică-tău și Nicolae, iar fetele Marioara, Lenuța, Filofteia, Aurelia. Iosif și-a cumpărat război mecanic, suveica se plimba automat. La fel mașina de tors mecanică de fabricație germană. Și astăzi sunt în podul casei drept mărturie. A învățat Iosif foarte repede să le folosească. Nu o dată regele Carol I, în trecere spre castelul de vânătoare de la Slatina, oprea la noi cu întreaga suită; îi
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
Iosif să pună nr. 2. Mașina a fost rechiziționată în Primul Război Mondial. Din prăvălie puteam intra în cele patru dormitoare, trei pe dreapta și unul în stânga, spre Ion Bărboiu. În primul dormitor era și războiul mecanic cu mașina de tors - camera fetelor, camera băieților și a noastră. Din prăvălie printr-un coridor a cărui ușă se deschide în ambele părți, intram într-un salon mare de 12 m. cu 6 m. iar pe stânga salonului o cameră mare, sufragerie și
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
cât și franceză, ne-am îndreptat spre Cetate, punctul nostru terminus. Până sus în vârful cetății am urcat pe serpentine într-o zonă împădurită de munte și plină de liniște și verdeață. Doar foșnetul roților tulbura acea liniște monumentală și torsul liniștit al motorului, lăsat să urce agale. Zidurile groase ale cetății ne însoțeau în tot timpul, întreaga cetate fiind înprejmuită cu acestea, foarte înalte și groase, construite din piatră și străjuite din loc în loc cu turnuri de observație. Pe platoul
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
cam bat, abia mai târziu sunt comozi și te simți bine în ei. Cred că ăsta e motorul intern al fidelității - îi cunoști celuilalt calitățile, defectele, limitele, știi la ce să te aștepți. Știi că atunci când conduci bine, auzi un tors de pisică. Invers, dacă schimbi greșit o viteză, auzi un zgomot care, în funcție de greșeală, urcă de la bombănit la o cascadă de țipete. Din punctul ăsta de vedere, eu sunt ca tipul ăla, fidel până la moarte, care a avut toată viața
TEHNICA MODERNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368367_a_369696]
-
neolitic, veselă și ceramică, frescă tracă tombală de la Alexandrov, exponate tracice și celtice din epoca târzie a fierului, un model de altar, bazorelief în piatră, statuia lui Pan, replică, obiecte de cult din bronz, capul statuii lui Priest, decorații romane, torsul lui Dionisos, tablou fațadă templu (templul lui Dionisos), din marmură, interiorul templului, numismatică din localitățile: Istrus - Callatis, Apollonia Pontica, Dionysopolis, Messembria, Odesos, Marcianopolis, Alexandrov, Lysimachos, Sariakos, tablou frescă din Pompei, sec. I inainte de Cristos care îi reprezintă pe Bacchus
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
furtună lacrimile ninse se adună în barbă știe că nimeni nu o să spargă lemne pentru iarna de-acasă îngerii or să o colinde isteț cunoaște cum toate au rost în satul de case din lut coase și ascultă plânsul pădurii-surori torsul pisicii amețește tăcerea tinerețea ei strat cu flori doarme in cimitirul rebel planeta numără stele iluzorii orașul bulversant revarsă efluvii magme pe cer palpâie singurătatea cercului elitist pereții camerei pictează erezii ea dansează privindu-și armoniile în oglinzi dizarmonice trenul
(ST)ELE ŞERPUIND de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367913_a_369242]
-
Constantin Noica îi spunea genialitate difuză și eu am trăit pe pielea mea asta. Adică: sunt mai mulți în sat care bat doba, da' nu-i concurență. În sat se știe cine face cele mai frumoase împestrițuri pe furca de tors, pe botele ciobănești? Se știe. Cine cântă mai frumos? Se știe. Da' el nu-i meseriaș, nu ia bani pe cântat. El trăiește din pământ sau din turme. Este o lume a naivității și a inconștienței. El nu constientizează ceea ce
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
pregătit. Undițe, momeli, umbrelă contra soarelui, gustări pentru micul dejun, grătarul pentru prânz și mai ales ceva rece, pentru a contrabalansa temperatura externă față de cea internă. Moskvici-ul s-a așternut la drum, cu multă bucurie, în răcoarea dimineții. Se auzea torsul motorului, iar din radio se transmitea o muzică languroasă, de dragoste. Aveam o mașină cu patru faruri și radiocasetofon luat de ocazie, dar bine întreținută. Drumul nu a fost lung. Doar opt kilometri ne despărțeau de locul unor noi aventuri
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
sat tristețea domnește, Lacrima curge din vița de vie, Că draga noastră casă e pustie. FEMEIA Când zâmbește ea, vine primăvara, Pe unde calcă, și piatra-nflorește, Unde s-oprește, e centrul, firește, Când te iubește , e jar din Sahara. Torsul i se unduiește șerpește, Că uită și trenul unde e gara, Tumultuoasă precum Niagara, În loc de soare, zâmbetu-i strălucește . Femeia e ploaia caldă de vară Oaza verde, răcoroasă din pustiu, Jumătate din lumina solară, Câmpia pe care plugul o ară, Bolta
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
momentele de singurătate voluntară. Îi poți povesti orice, îi poți spune orice, fie el secret, o idilă adolescentină sau probleme personale, căci ești sigur că niciodată nimeni altcineva nu le va afla. Mă simt împlinită. Liniștea orașului, semiîntunericul, căldura și torsul pisicuței din poala mea, gândurile mele se limpezesc. Întotdeauna am adorat momentele acestea, atunci când poți fi doar tu și conștiința ta. Când te poți gândi la orice vrei, când poți lua orice formă sau când poți ajunge mai departe de
LINIŞTE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367177_a_368506]
-
scriitorul, mobilată după modelul caselor tradiționale din Pârscov, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu preșuri pe jos, pat de lemn cu saltea de paie, scoarță cu motive geometrice pe perete, dulapuri și polițe cu vase de ceramică, roată de tors, ștergare cusute în culori vii, unul din ele aflat deasupra ușii de la intrare și având deasupra o icoană în semn de binecuvântare a celor ce trec pragul camerei și de protejare a acestui minispațiu fundamental pentru viața familiei. Prima cameră
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
mă năpădea cu imagini tulburătoare, care nu puteau trăi decât în acel timp trecut, dar neuitat. Mă vedeam culcat în pătuțul de lângă sobă urmărind cu ochii larg deschiși poveștile vecinelor noastre, adunate în odaie, la șezătoare. Se făcea clacă la torsul cânepii. Caierele de cânepă, prinse de cozile furcilor cu sfoară, se transformau în fire lungi, nesfârșie, pe fusuri ce se roteau ca niște titirezi între degetele torcătoarelor. Credeam că erau fermecate. Privirea îmi era atrasă de ele ca și când roțile lor
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
Un alt capitol al cărții care merită evidențiat este cel intitulat „Meșteșuguri care mor” în care sunt prezentate ocupațiile locuitorilor din această zonă și meșteșugurile care se pierd încet dar sigur prin dispariția generațiilor bătrâne. Obiceiuri și ocupații precum melițatul, torsul, depănatul, fiertul firelor de in și cânepă, urzitul, meșteșugul olăritului etc., se numără printre meșteșugurile care caracterizează această zonă și sunt pe cale de dispariție. Sunt prezentate și unele tradiții care n-au dispărut cum ar fi: colindul românesc, tradițiile legate
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
se chema că asta-i Odochia, Babă Odochia. Dimineață ne sculam și începem 12 lucruri, ca la Crășiun” (informație de teren din Republică Moldova culeasa de Varvară Buzilă). Ziua Babei Dochia trebuia neapărat să fie ținută, prin unele locuri numai torsul fiind permis. Prin alte părți era strict interzisă și această treabă de teama că nu cumva „peste vară puii să se înece în treucă”. Unele femei credeau că fierbând bostan alb și dându-l de pomană de sufletul Dochiei mai
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
-i deocamdată orice zare, Mă las vârtejului stârnit de horă! 2014 ÎN MAREA DE CUVINTE --------------------------------------- Un tânăr Inorog zburdă-n vâlcele Pădurile, câmpiile sunt bete, Eu după el mă iau cu dor,cu sete, Dând bice repezi, versurilor mele. Cu torsul lui de-un alb imaculat Apare și dispare dintre fagi Cu cornul și cu ochii lui cei dragi Vreau să-l momesc la mine în palat. Dar libertatea lui nu se înjugă Ca frâul de cuvinte să-l ajungă, Mi-
SONETE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349375_a_350704]
-
dure, cu zâmbetul pe buze. Nae, galant, a tot cedat până la patru sute, pe urmă, a luat o atitudine de catâr insensibil la tot arsenalul diplomatic al coniții Firuța, însoțit de ocheade subtile, avansuri insinuante și tot felul de mișcări ale torsului dumneaei. Mai mult, dânsa a sărit pârleazul celor mai gingașe intimități, aruncând în dreapta și stânga cu... „dragul meu Năică”, „iubitul meu vecinel” și alte asemenea delicatețuri, de care, până la urmă, obositului „Năică” i se făcu acru. Exasperat, aruncă un: „uite
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]