1,011 matches
-
spună că italienii sunt așa și pe dincolo, și alta e să constați tu Însuți, direct, cum stau lucrurile. Una e să mănânci o pizza la braseria de peste drum, și alta e să o deguști la un restaurant din regiunea Toscanei. Deplasările, din punct de vedere antropologic, au avut mai multe motive. La obârșie ele aveau loc din motive foarte presante și concrete (de expansiune, de subzistență, de exilare, de fugă și izolare etc.). Cu timpul, acestea au dobândit și alte
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
monastice din Neamț: și-ar fi luat metania la mănăstirea Secu și s-ar fi îndreptat ulterior spre Occident. E sigur că a petrecut o vreme în Italia (temeiul pentru care va călători rămâne o enigmă biografică), a străbătut Veneția, Toscana, Roma, Statul Papal, Napoli și Sicilia, îi sunt familiare însă și ținuturi din Rusia și Ucraina (într-o epistolă ce-i aparține revin detalii despre Lavra Pecerska din Kiev). Înscăunat episcop de Hotin în 1767, ierarhul se confruntă dur cu
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
lupta din 907, a suferit o grea înfrângere, iar el a fost ucis. În anii următori, în urma acestei înfrângeri, ei au lansat numeroase atacuri pustiitoare în teritoriile germane, Bavaria, Saxonia, Turingia, Franconia, Suabia, Burgundia, Alsacia, apoi în Lorena (Franța), Lombardia, Toscana, Campania (Italia), care s-au încheiat cu prăzi bogate. Ei nu atacau, în general, cetăți importante și orașe mari, ci doar orășele, sate, mănăstiri. Incursiunile lor erau fulgerătoare, fiind efectuate de cavaleria ușoară.24 Pentru a scăpa de aceste atacuri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în porturile Veneția, Genova și Napoli. Faptul că perioadele de instabilitate socială coincid adesea cu creativitatea (Simonton, 1991) se datorează, probabil, sinergiei care rezultă atunci când interesele și perspectivele unor clase de obicei separate ajung să se sprijine reciproc. Orașele din Toscana au sprijinit cel mai mult creativitatea într-o perioadă în care nobilii, negustorii și artizanii se luptau aprig între ei și când nu treceau bine câțiva ani că, în urma preluării puterii de altă grupare, iar porneau în exil o mulțime
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
limită, pădurea nici măcar nu trebuia văzută, fiindcă putea fi „citită” foarte clar În tabelele și hărțile din biroul silvicultorului. Figura 1. Pădure mixtă din zona temperată - parțial cultivată, parțial regenerată natural Figura 2. Alee dintr-o pădure de plopi din Toscana. Noua pădure, redusă la esențial, era cu mult mai ușor de gestionat. Arborii erau de aceeași vârstă și așezați de-a lungul unor alei drepte, subarboretul era eliminat, astfel că tăierea, scoaterea și plantarea copacilor au devenit niște activități mult
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
celor deja existente, astfel că este de multe ori imposibil de știut dacă un nume trecut În actele oficiale era sau nu folosit și În alte Împrejurări. În al doilea rând, impunerea neuniformă a patronimelor permanente pe un anumit teritoriu - Toscana În cazul de față - ne permite să facem o evaluare aproximativă a capacității statului respectiv. La Începutul secolului al XV-lea, În Toscana, doar câteva familii foarte puternice aveau patronime, deținătoare de proprietăți funciare (de exemplu, Strozzi). Pentru acestea, era
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și În alte Împrejurări. În al doilea rând, impunerea neuniformă a patronimelor permanente pe un anumit teritoriu - Toscana În cazul de față - ne permite să facem o evaluare aproximativă a capacității statului respectiv. La Începutul secolului al XV-lea, În Toscana, doar câteva familii foarte puternice aveau patronime, deținătoare de proprietăți funciare (de exemplu, Strozzi). Pentru acestea, era un mijloc de a dobândi recunoașterea socială ca „grup de interese”, iar rudele de sânge și prin alianță Își Însușeau numele ca să poată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
treime din gospodăriile din Florența declarau și un al doilea nume pe lângă cel de botez, proporția aceasta scădea la o cincime În orașele mici și la o zecime În zonele rurale. În regiunile cele mai Îndepărtate și mai sărace ale Toscanei - adică cele care aveau cele mai puține contacte cu autoritățile - numele de familie nu au fost adoptate decât În secolul al XVII-lea. Un exemplu similar de legătură Între crearea statului și inventarea patronimelor permanente ne oferă și Anglia secolelor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
numele de familie nu au fost adoptate decât În secolul al XVII-lea. Un exemplu similar de legătură Între crearea statului și inventarea patronimelor permanente ne oferă și Anglia secolelor al XIV-lea și al XV-lea. Ca și În Toscana, numai familiile aristocrate bogate obișnuiau să aibă supranume fixe. În general, acestea făceau referință la locul de origine din Normandia (de pildă, Beaumont, Percy, Disney) sau la zonele din Anglia unde familia deținea domenii primite de la Wilhelm Cuceritorul (de exemplu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să fie dominant În toate circumstanțele, cu excepția cercului intim al persoanei respective. Cei care trăiau la mai mare distanță (atât geografic, cât și social) de organele puterii statale au dobândit patronime permanente mai târziu, așa cum s-a Întâmplat și În Toscana. Prin urmare, clasele Înalte și cei care trăiau În sudul Angliei le-au adoptat Înaintea păturilor sărace și a locuitorilor din nord, iar scoțienii și galezii chiar mai târziu. Eforturile oficiale de desemnare a persoanelor, ca și cele de cartografiere
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
planificate și standardizarea unităților de măsură scopul utopic al vezi, de asemenea, Lizibilitate, Simplificare Stites, Richard Stolîpin, Piotr Străzi moartea Sudan proiectul Gezira din Supranume ca patronime fixe impunerea În Anglia În Filipine În lumea a treia și recensământul din Toscana (catasto) pentru evreii din Europa occidentală Taine, Hippolyte Tanganyika proiectul arahidelor Tankel, Stanly Tanzania, crearea de sate ujamaa dimensiunea estetică a interesele birocratice În măsurile coercitive În și producția comunală era strămutării forțate proiectul orașului Dodoma eșecul logica „Îmbunătățirii” În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
practică Tehne Tennesse Valley Authority, proiectul regional Thailanda tatuajele de identificare a persoanelor Thünen, Johann Heinrich von Tilly, Charles Tolstoi, Lev Torrens, sistemul de atribuire a titlurilor de proprietate Transporturi centralizarea Tribe, KEith Troțki, Leon Tsing, Anna Lowenhaupt Tuan, Yi-fu Toscana, tentativa de recensământ Statele Unite hărțile cadastrale În entuziasmul pentru agricultura extrem-modernistă interesul pentru colectivizarea de tip sovietic silvicultura științifică În Urbanism manifestul CIAM dictatura proiectantului În diversitate și complexitate În zonificarea funcțională În structurile de tip grilă din punct de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pentru Predestinatul: PL 53. 3. Leon cel Mare Mediul cultural roman a fost dominat de marea personalitate a papei Leon, care cu energie și hotărâre a întreținut raporturile cu celelalte regiuni ale Occidentului și cu curtea de la Constantinopol. Originar din Toscana, potrivit unei informații din Liber pontificalis, este poate acel Leon de care vorbește Augustin (Epist. 191, 1). A fost un diacon influent pe lângă papa Celestin I (422-432) și, considerând că e necesar ca și Sfântul Scaun din Roma să-și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pentru Predestinatul: PL 53. 3. Leon cel Mare Mediul cultural roman a fost dominat de marea personalitate a papei Leon, care cu energie și hotărîre a întreținut raporturile cu celelalte regiuni ale Occidentului și cu curtea de la Constantinopol. Originar din Toscana, potrivit unei informații din Liber pontificalis, este, poate, acel Leon de care vorbește Augustin (Epist. 191, 1). A fost un diacon influent pe lîngă papa Celestin I (422-432) și, considerînd că e necesar ca și Sfîntul Scaun de la Roma să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nu în ultimul rând, în sonoritatea imnică a unei poetici a sentimentului, având în centrul său figura de Ianus a unui personaj feminin în același timp angelic (Lydia) și demonic (Simonie). Frumusețea iubitei devine, în tradiția poeților italieni ai Școlii toscane, taina perfecțiunii lumii, poarta prin care sunt întrevăzute adevărurile universale: „Prin tine văd acum în întuneric / Tu te iubești când eu mă strâng aprins / Ți-e cearcănul din frunte pribeag și necuprins / Prin tine văd acum în întuneric” (Către Lydia
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
nord-americanii înșiși învață direct de la sursă, studiind limbile și culturile „continentale”: Franța și Italia sunt destinații de predilecție pentru nord-americani, aura lor simbolică unindu-se în imaginarul oaspeților cu o romantică (în sensul „mic”, sentimental al cuvântului) douceur de vivre: Toscana, Sudul Franței etc. Eu aș începe istoria influenței culturii franceze postbelice în America de Nord (întreagă: și Canada e interesantă, cu toate nuanțele provincialismului său, inclusiv prin cariera culturii franceze în Québec) cu un capitol despre receptarea modulului structuralist. Acesta a fost
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și arhitectura italiană. „Receptarea morfologic-decorativă a Renașterii italiene în Europa Est-Centrală și Răsăriteană a secolelor XV-XVI” - scrie Răzvan Theodorescu - „constituie ea singură un capitol de cel mai mare interes în istoria culturii acestor părți de lume. Coexistența unor forme italiene toscane, foarte pure și „moderne” și a unor forme lombarde, mai decorative și mai tributare tradiției medievale, într-unul și același moment - este cazul amintitei capele transilvane de la Alba-Iulia, la începutul secolului al XVI-lea -, ca și prelucrarea locală a unor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fi cel mai adesea tâmpiți, iar eu nu cred că mai sunt. Pe scurt, sâmbătă la 5 m-a luat Elie Leach, specialista în artă romană, apoi am agățat-o amândouă și pe Adriana și am mers la Sub soarele Toscanei, un film perfect anestezic, sentimental, cu personaje exclusiv drăguțe, peisaje superbe, pe scurt, un sirop mai rafinat și mai meseriaș. Apoi am mers la Adriana, unde am cunoscut-o pe Erna, o unguroaică din Carei ajunsă în America la 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe drumurile anevoioase ale pribegiei. Nici spre Florența, nici măcar spre Tunis, așa cum mi se sugerase în anul acela, în niște împrejurări ciudate. Mă aflam într-una din zile la cardinalul Giulio, cu puțin timp înainte ca el să plece spre Toscana, când se înfățișă un tânăr pictor. Se numea Manolo, mi se pare, și venea de la Neapole, unde dobândise oarecare notorietate. Nădăjduia să-și vândă tablourile înainte de a se întoarce în orașul său. Nu era lucru rar ca un artist să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
apartament. Am stat la ea în compania bătrânului ei Prinț Kasimir (aflat încă în curs de însănătoșire de pe urma celui de-al doilea război mondial) în timp ce Caduta povestea curgător ca o melodie populară despre copii, mame, nașteri, anotimpuri și despre munții Toscanei, unde crește iarba, bate vântul și cerul e albastru. Acolo, printre colinele natale ale Cadutei, primăvara e anotimpul învierii, din pământ prinde vigoare viața nouă, mugurii irump și seva urcă în copacii tineri. „Acum îi voi lăsa singuri pe bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
depărtare, pe Broadgate, luând pe sus câteva clădiri la fel de mari ca Mowbray Steiner. Bill îmi spusese cum colegul lui pe tura de noapte din clădirea vecină se întorsese la birou exact după explozie, găsind un maldăr enorm de marmură de Toscana instalat exact unde ar fi stat el dacă nu ar fi fost nevoit să facă pipi în acel moment critic. Sau poate a fost doar o povestioară pe care Bill o inventase ca să justifice obiceiul de a-și părăsi deseori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
bucătărie care era practic de mărimea atelierului meu, cu pereții pictați în diferite nuanțe de galben, un amestec de bucătărie de țară și de restaurant șic. Perdelele erau țipător colorate și de prost-gust, podeaua era din gresie lucrată manual în Toscana, iar accesoriile de oțel arătau de parcă fuseseră cumpărate en gros de la magazinul Conran. La capătul celălalt, prin ferestrele franceze, se vedea o grădină de mărimea terenului de cricket al Lordului, însă mai bine întreținută. Am scos sunete de admirație. —Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
aproape 300$ și nu comandaserăm Încă nici măcar un aperitiv. —Excelentă alegere a vinului, Davide, proclamă Skye În timp ce Înțepa tastele mobilului cu unghiile ei manichiurate. Trimitea mesaje, m-am gândit eu. Garantez asta personal. De ani Întregi ne facem verile În Toscana și de altceva nici că mă ating. Își Îndreptă Întreaga atenție asupra telefonului, care suna, și-l vârî Înapoi În geantă cu dezgust când văzu identitatea apelantului. Mi-am făcut de lucru cu meniul, Întrebându-mă dacă toți angajații de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
asigură prestigiul, el îi dădea o putere temporală mare. Dar, o dată săvârșita această primă eroare, a fost nevoit să facă și altele la fel de grave, așa încât, spre a pune capăt ambiției lui Alexandru și pentru ca acesta să nu ajungă stăpân al Toscanei, a trebuit să se întoarcă în Italia. Nu-i fu însă de ajuns că mărise puterea Bisericii și își îndepărtase prietenii, căci, voind să ocupe regatul Neapolului, îl împărți cu regele Spaniei; și, dacă până atunci fusese singur stăpân în
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
momentul în care, după cucerirea Faenzei, a atacat Bologna și a observat că armatele lor luptau fără nici un avânt; în ceea ce-l privește pe rege, a putut să-i cunoască intențiile atunci când, după ce a ocupat ducatul de Urbino, a atacat Toscana; iar regele l a făcut atunci să-și retragă trupele din această expediție. În urma acestui fapt, ducele hotărî să nu mai depindă de armatele și de reușita altuia. Și cel dintâi lucru pe care l-a făcut a fost acela
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]