162 matches
-
știe să spună ca Antigona lui Sofocle: dacă așa le place zeilor, să recunoaștem că, de vreme ce suferim, noi am greșit. Trupul său se cere sculptat de Fidias nu de Praxitele. Și, probabil, cel mai adevărat l-ar fi sculptat un toscan din Cinquecento care răspundea la numele de Buonarotti. În confruntarea cu Prometeu, Zeus Însuși a devenit altul. Nici un zeu nu e mai uman ca acest Zeus disprețuit care nu poate să-i ierte titanului orgoliul, dar n-are Îndrăzneala să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
unei familii de evrei înstăriți originari din Livorno, la paisprezece ani s-a convertit la catolicism, schimbându-și numele - David Taglia - si adoptându-l pe al nasului sau, nobilul florentin Leon Battista Del Chiaro. Și-a făcut studiile la colegiul toscan „Sân Salvatore” și la Universitatea din Padova. Poliglot (vorbea și latină, greacă, franceza, iar cât a trăit la București a invatat limba română), D. C., secretar pentru limbile italiană și latină al lui Constantin Brâncoveanu și al succesorilor acestuia, Ștefan
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
cu viță de vie din regiunile următoare: Abruzzi, Campania, Emilia-Romagna, Friuli-Venezia, Giulia, Lazio, Liguria, Lombardia cu excepția provinciei Sondrio, Marche, Molise, Piemonte, Toscana, Umbria, Venezia, cu excepția provinciei Belluno, inclusiv insulele aparținătoare acestei regiuni, de exemplu Elba și celelalte insule din arhipelagul toscan, insulele Ponziane, Capri și Ischia. c) în Spania, suprafețele cu viță de vie: - din următoarele provincii: - Lugo, Orense, Pontevedra, - Ávila (cu excepția comunelor care corespund cu "comarca" viticolă determinată de Cebreros), Burgos, León, Palencia, Salamanca, Segovia, Soria, Vallaloid, Zamora, - La Rioja
jrc4282as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89447_a_90234]
-
celulă, Rusticello din Pisa. Este posibil să fi cerut și să fi primit din Veneția unele documente, deși între cele două puteri maritime exista o rivalitate acerbă. Marco Polo vorbea dialectul venețian al limbii italiene, iar pisanul Rusticello pe cel toscan, italiana cea mai pură și cea mai melodioasă; era însă un om cult și a pus pe hârtie istoriile lui Marco Polo într-o franceză dacă nu perfectă, măcar acceptabilă. Deci manuscrisul original al „Descrierii lumii” este în franceza veche
Marco Polo () [Corola-website/Science/296812_a_298141]
-
al literaturii și stilului medieval (inspirație religioasă, tendința moralizatoare, limbaj bazat pe percepția vizuală și imediată a faptelor), poemul lui Dante tinde către o reprezentare amplă și dramatică a realității, departe de spiritualitatea tipică a epocii sale. Scrisă în dialect toscan, operă a exercitat o influență considerabilă asupra dezvoltării limbii și literaturii italiene. Inițial, Dante și-a intitulat poemul "Commedia", în sensul că, după un început dramatic, operă are un final fericit (cum explică autorul însuși într-o scrisoare adresată lui
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
pastore"" sau "a nazione" din Cismonte. În cele din urmă, în centrul și nordul insulei se folosește /o / sau / è /, Sartenais mențin /u / sau / i /: "u curri" contra "u corre" din Cismonte. "Pumontincu" are multe caracteristici, însă rămâne un dialect toscan. Până în secolul al XIX-lea, cu data-cheie din 1852 atunci când numai limba franceză a devenit limba oficială si când limba italiană este interzisă, limba corsicană și cea italiană sunt considerate ca două forme ale aceleiași limbi (un diasistem), limba corsicană
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
că aceasta a evoluat separat în timp (de la latina inferioară), până în epoca noastră în cursul istoriei sale, influențele lingvistice ale diferiților “cuceritori”, inclusiv toscana sau, astăzi, franceza. Această ultimă ipoteză este susținută doar în publicațiile de un statut "naționalist", statutul "toscan" al limbii corsicane, cu care împărtășește o asemănare cu ordinul lexical de 90%, fiind interogat de orice romanist, în ciuda particularitaților și variantelor sale. Mișcarea culturală corsicană nu a încercat cu adevărat să impună o limbă unitară pentru întreaga insulă. Lingviștii
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
Pietro în Montoria, reprezentând o sinteză între artă antică și cea a Renașterii. Este un volum de forma semicirculara, așezat pe un postament treptat (3 trepte), are o sală centrală circulară, înconjurată de un peristil cu o colonada de tip toscan, surmontata de o friza, metope și triglifi și apoi o balustradă cu baluștri. Este acoperit cu o cupola. Se remarcă prezenta lanternoului, ca element structural, precum și contravântuirea cupolei.
Tempietto () [Corola-website/Science/303088_a_304417]
-
zilele noastre. Dacă numele lui a fost la început remarcat mai ales pentru contribuția sa ca jurnalist și că autor de manuale școlare, succesul mondial al cărții scrise doar pentru amuzament "Aventurile lui Pinocchio" a dat faima și celebritatea autorului toscan. Cunoscută poveste a fost tradusă în zeci de limbi, a cunoscut adaptări făcute de scriitori celebri cum ar fi Alexei Tolstoi și numeroase ecranizări, mai ales de desene animate.
Carlo Collodi () [Corola-website/Science/304683_a_306012]
-
prinții Marii Britanii. În 1655, arhitectul John Webb, scriind în numele fostului său superior, Inigo Jones, a susținut că Stonehenge a fost un templu roman, dedicat lui Caelus, (nume latin dat zeului grec al cerurilor, Uranus), și a fost construit folosind ordinul toscan. Comentatori ulteriori au susținut că danezii au fost aceia care l-au ridicat. Într-adevăr, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, așezarea a fost atribuită saxonilor sau altor societăți relativ recente. Primul efort academic de cercetare și de înțelegere a
Stonehenge () [Corola-website/Science/298035_a_299364]
-
sânul clasei mai învățate din populația de limbă Daco-Romană (așa cum o definesc lingviștii) un sentiment național nou, ca în toată Europa. Așa cum nemții, fie ei Prusaci, Bavarezi, Austrieci sau Sași, dezvoltă sentimentul germanității, așa cum Italienii, fie ei cetățeni Piemontezi, Austrieci, Toscani, Napolitani sau Sicilieni, dezvoltă sentimentul italianității, deasemenea "Volohii" din Banat, Crișana, Maramureș, Ardeal, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova de apus, Bucovina și Basarabia dezvoltă sentimentul "românității", indiferent că erau supuși ai Kaizerului Habsburgic, ai Sultanului de la Constantinopol sau ai Țarului de la
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
toate manifestațiile din comunitate și întreaga zonă. Biserică din satul Vorniceni, Sfinții Apostoli „Petru și Pavel” este realizată într-un stil neoclasic. Atat tamburul octogonal al cupolei cat și clopotnița cu trei caturi șunt decorate cu pilaștri dubli de ordin toscan. naosul bisericii are plan cruciform. Apsida altarului este semicirculara. Ferestrele duble ale naosului și pridvorului au ancadramentul profilate care șunt de arcade semicirculare.
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
acest roman ca pe o alegorie critică neconvingătoare împotriva statului austriac. Romanul a fost publicat în 1827 și a fost revizuit în următorii ani. În versiunea din 1840 a "I Promessi Sposi" s-a utilizat o versiune standardizată a dialectului toscan, un important efort al autorului de a furniza o limbă și de a stimula populația să o învețe. Cei ce erau în favoarea unificării s-au confruntat de asemenea cu o opoziție din partea Sfântului Scaun, în special după eșuarea încercărilor de
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
fiind una dintre cele mai progresiste și expresioniste pictorițe din generația sa. s-a născut la Roma, la 8 iulie 1593, cu toate că certificatul de naștere din Archivio di Stato arată că sa născut în anul 1590, primul copil al pictorului toscan Orazio Gentileschi și al Prudenta Montone. Artemisia a învățat să picteze în atelierul tatălui său, fiind mult mai talentată decât frații ei, alături de care a lucrat. A învățat să deseneze, să amestece culorile și să picteze. Deoarece, în acea perioadă
Artemisia Gentileschi () [Corola-website/Science/313614_a_314943]
-
Veneția - d. 18 ianuarie 1547, Roma) a fost un om de cultură umanist, literat și cardinal venețian. Promovând creațiile literare ale lui Petrarca și ale lui Boccaccio, a exercitat o influență decisivă în dezvoltarea limbii și literaturii italiene, impunând dialectul toscan ca instrument în creația literară, care a devenit cu timpul limba italiană cultă de astăzi. Ideile sale au contribuit, printre altele, la formarea în secolul al XVI-lea a stilului muzical denumit "madrigal". s-a născut în anul 1470 la
Pietro Bembo () [Corola-website/Science/314151_a_315480]
-
centrele culturale cele mai importante ale timpului. Între anii 1478 și 1480 se află la Florența, unde - în timpul lui Lorenzo de' Medici "Magnificul" - viața culturală a metropolei toscane trecea printr-o perioadă înfloritoare. Aici Pietro Bembo învață să aprecieze dialectul toscan, pe care îl va cultiva tot restul vieții. Zece ani mai târziu, se găsește la Ferrara (1497-1499), la curtea principelui d'Este, devenită un important centru literar și muzical. Aici îl întâlnește pe Ludovico Ariosto, cu care inițiază o primă
Pietro Bembo () [Corola-website/Science/314151_a_315480]
-
grosolană, fapt care provoacă o reacție promptă a lui Carlo Bempo, exponentul propriilor teorii ale lui Pietro Bembo în cursul acestor discuții. Nu se poate afirma lipsa unei tradiții literare a limbii populare "vulgare" (lat.: "vulgus" = popor), dimpotrivă, în dialectul toscan s-au scris opere valoroase începând cu secolul al XIV-lea, dialect care trebuie adoptat de toți aceia care doresc să fie citiți și înțeleși în întraga peninsulă italică. Superioritatea limbii toscane literare este confirmată de operele lui [[Francesco Petrarca
Pietro Bembo () [Corola-website/Science/314151_a_315480]
-
glumețe, cele cinci rețete incluse în ultimele cincezeci de versuri par a fi originale sau cel puțin tratamente cosmetice plauzibile. Un exemplu grăitor este un amestec de orz, măzăriche, ou, corn de cerb, bulb de narcisă, gumă de mestecat, alac toscan ( o specie de grâu, al cărui bob rămane acoperit de coajă în timpul recoltei) și miere. Ovidiu promite că orice femeie care folosește acest amestec pe tenul ei „va părea în oglindă mai strălucitoare decât oglinda însăși.” Majoritatea ingredientelor pe care
De medicamine facies feminae () [Corola-website/Science/317944_a_319273]
-
la 15 septembrie 1814, după prima abdicare a lui Napoleon, bine primit de către supușii săi pentru politica tatălui său, care nu a efectuat epurări asupra celor care au colaborat cu guvernul francez. Tânărul moștenitor al tronului a fost iubit de toscani pentru caracterul lui informal, și chiar a fost poreclit cu afecțiune ""Broncio"", datorită buzei inferioare ușor proeminentă care-i conferea un aer trist (când, de fapt, tânărul prinț nu era lipsit de umor) și ""Canapone"" pentru părul lui decolorat. La
Leopold al II-lea, Mare Duce de Toscana () [Corola-website/Science/322953_a_324282]
-
Sigismund. La 8 octombrie, cetatea Târgoviștei a fost eliberată, iar pe 12 octombrie, Bucureștii. Armata lui Mihai și a lui Bathory s-au unit și s-au îndreptat spre Giurgiu în urmărirea otomanilor. Cu un detașament format din 300 de toscani, specializați în asedii, între 15-20 octombrie, cetatea Giurgiului a fost ocupată, obținând prăzi bogate de război. Muntenia era însă ruinată. Mihai a depus eforturi de reconstrucție. Nu mai putea continuă la nesfârșit lupta cu otomanii, astfel, a acceptat tratative cu
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
înlocuiască. Deloc mai puțin, industria, care a format și a susținut Florența încă din Evul Mediu, a început să decadă în secolul al XVII-lea. Investițiile în afaceri au devenit mai puțin profitabile și a apărut o “re-feudalizare” a statului toscan cu multe investiții ale patricienilor mai degrabă în pământ decât în industrie. S-a căzut de acord, la modul general, că Florența a început să decadă la începutul secolului XVIII, când o serie de conducători au condus la integrarea în
Toscana () [Corola-website/Science/296724_a_298053]
-
atelierul padovan al lui Francesco Squarcione, unul din pictorii importanți ai renașterii timpurii din Italia de Nord cu dovedite preocupări arheologice. Aici Mantegna are prilejul să copieze multe replici de sculpturi antice, executate în ghips, precum și picturi ale artiștilor contemporani toscani și romani. Tânărul artist este influențat mai ales de operele lui Donatello și Paolo Uccello din Padova. Surse contemporane pomenesc faptul că Mantegna ar fi executat deja la șaptesprezece ani tabloul altarului principal al bisericii Sfânta Sofia din Padova, operă
Andrea Mantegna () [Corola-website/Science/317681_a_319010]
-
1983 Prezentatorul - „Ploșnita” de Vladimir Maiakovski, regia Horea Popescu, 1982 Fata - „Cheile orașului Breda” de Ștefan Berceanu, regia Sanda Manu, 1981 Calipsița - „Coana Chirița” de Tudor Mușatescu, regia Horea Popescu, 1981 Inocenția - „Gimnastică sentimentală” de Vasile Voiculescu, regia N.Al. Toscani, 1980 Teatrul Municipal Baia Mare: 1978 - 1981 Paulina - „Vasile Lucaciu” de Dan Tărchilă, regia Ioan Ieremia Dufy - „A cincea lebădă” de Paul Everac Ann Page - „Nevestele vesele din Windsor” de William Shakespeare, regia Bogdan Berciu Iulia Doamna - „Rămas bun soare apune
Magdalena Cernat () [Corola-website/Science/315409_a_316738]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Arad, localizat pe Str. Tribunul Dobra nr. 10. A fost construită în perioada 1827-1834, în stil grec, toscan. Sinagoga neologă (de rit mozaic) din Arad a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Arad din anul 2015, având codul de clasificare . Prima atestare documentară a evreilor în orașul Arad datează din secolul al XVIII-lea. Familiile negustorilor
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
riguroasă construcție în perspectivă ritmată de coloane, arhitrave și pavimente. Linii diferite formează o rețea armonică în care dimensiunile decurg una din alta, ceea ce permite construirea unui univers matematic ideal. Înălțimea tabloului, de 58,6 cm, corespunde lungimii unui braț toscan, unitate de măsură a epocii. Pentru artiștii Renașterii, inălțimea ideală a omului (reprezentat de Cristos) masoară trei brațe. Acest modul reglează așezarea în pagină și proporțiile tuturor părților tabloului. Așa, de exemplu, pictorul plasează linia orizontului în funcție de înălțimea lui Cristos
Biciuirea lui Cristos (Piero della Francesca) () [Corola-website/Science/321942_a_323271]