381 matches
-
distincției de gen dintre filosofie și literatură, saltul conceptual poate fi semnificativ, dar există voci care au proclamat deja această schimbare. Transformarea filosofiei în literatură 308 și a literaturii în filosofie se înscrie în proiectul mai vast al criticii rațiunii totalizatoare prin răsturnarea primatului logicii în fața retoricii. În acest context se amintesc îndeosebi trei nume importante pentru acest tip de dezbatere: Derrida, Rorty, Habermas. Sunt de anunțat în această direcție și reflecțiile lui Jean Baudrillard pe această temă, filosoful francez fiind
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
recontextualizare perpetuă. Alături de acestea, hipertextul (o scriere în spații cu multiple posibilități) se poate înscrie ca o altă valență a scriiturii postmoderne. Aceste proceduri pot fi ușor detectate în scrierile filosofilor postmoderni, în special ca o consecință a refuzului discursului totalizator și a structurii ascunse a sensului. 3.4. Buclă concluzivă Ceea ce pare a caracteriza societatea contemporană este creșterea vertiginoasă a vitezei în toate domeniile de activitate, complexitatea relațiilor și a schimbărilor care instituie un ritm alert vieții în general. Dacă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fapte și decizii reale, Anthony Giddens consideră că forma colajului, des întâlnită în prezentările de televiziune, nu conduce la o separare a semnelor de referenții săi; a transforma mass-media într-o hiperrealitate care modifică și influențează totul este o atitudine totalizatoare care minimalizează funcțiile receptorilor săi. Nicholas Gane amintește în articolul său dedicat problemei simulării la Baudrillard un număr de critici ai acestei teorii: Katherine Hayles sancționează tendința autorului francez de a abstractiza foarte mult mediile simulate (cultura digitală), în pofida faptului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lui Hegel asupra întregii filosofii franceze moderne, în special prin conceptul său de dialectică, care este preluat și în marxism în combinație cu materialismul. Lane consideră că gânditori precum Bataille sau Baudrillard s-au arătat suspicioși în fața sistemelor de gândire totalizatoare, argumentând că există experiențe ce nu pot fi subsumate dialecticii. Exemplul lui Bataille pare a fi cel al potlatch-ului, concept pe care l-a utilizat ulterior și Baudrillard. 338 Steven Best, Douglas Kellner, Postmodern Theory. Critical Interogations, nota 3, p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trebuie înțeles în dublu sens, ca legătură și ca expresie“). În fiecare dintre aceste instanțe, experiența numește un gest deconstructiv, în care obiectul (fie că este vorba despre istorie, memorie, marfă sau operă de artă) iese de sub incidența unei priviri totalizatoare sau a „ideologiei“ cunoașterii pentru a ajunge să se manifeste ca atare și să și spună propria poveste. Un caz interesant, la care voi reveni pe larg mai jos, este „trăirea (Erlebnis) șocului“ la Baudelaire, ora șul devenind vizibil ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
are ca scop recontextualizarea continuă a fenomenului și activează, cum am menționat, funcția simbolică a cuvântului. Prezentarea ideii se realizează, așadar, prin asumarea consecventă și mereu înnoită a detaliului, nu prin sinteza intelectuală a unui concept sau a unei semnificații totalizatoare. A doua observație, care vizează gestul interpretativ, pleacă de la un text al lui I. Wohlfarth, Walter Benjamin’s Image of Inter pretation: „Such, then would be Benjamin’s image of interpretation - political philology released from its mythical rigidity (B. 794
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
problemei ima ginii dialectice în manuscrisele din jurul tezelor despre con ceptul de istorie (Über den Begriff der Geschichte, 1940). Posibilitatea actului revoluționar, voi încerca să arăt în capitolul al doilea, stă tocmai în spargerea continuității istorice sau în deconstrucția ideologiilor totalizatoare ale uitării. Imaginea dialectică este modul în care faptul istoric poate fi conceput teoretic din perspectiva răscumpărării mesianice a trecutului, înțeles ca „tradiție a celor oprimați“ și condamnați la uitare. „Epistemologia“ lui Benjamin este explicitată, cum voi încerca să arăt
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
supraviețui eșecului său confirmat. În aceste condiții, războiul este scos în afara conceptului de „experiență“, el contrazice chiar gesturile elementare ale acesteia din urmă: înseamnă o ștergere a memoriei, o „solidificare“ a reprezentărilor istorice și o depersonalizare a actorilor în fața prezenței totalizatoare a destinului. Exilat din domeniul acțiunii și al deciziei individuale, războiul nu mai aparține soldatului, ci unei clase indistincte (Klassenkämpfer), acționând în logica mijloacelor tehnologice de distrugere. Expresia publică a luptătorului, precum și caracterul său mediat de tehnică și rațiuni econo
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în reprezentarea prezentului marcat de ideologia progresului și de ritmul accentuat al modernizării tehnologice. Loc al deplasării maselor anonime, al transformării lucrului în marfă și al privirii înseși în scrutare „eficientă“ a lumii, orașul își generează propria dialectică: logica urbană totalizatoare este deconstruită de propria ei criză, de rămășițele pe care nu le poate reasimila și care creează o lume secundă, marginală, critică. Explicația, la început destul de schematică, prinde contur prin ilustrarea ei la un nivel concret, individual: hoinăreala (wandering): „First
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
viitorului, nici ca „muzeificare“ istoristă a trecutului, ci ca responsabilitate față de tradiție a prezentului-acum (Jetztzeit), saturat de semnificație“. Conceptul de „experiență“ se defi nește, acum, ca salvare a trecutului amenințat de uitare și, con comi tent, ca deconstrucție a instanțelor totalizatoare ale prezentului: ideo logia progresului, presiunea culturală a noului sau raționalitatea tehnică prin care spațiul urban devine un spațiu in strumentalizat, funcțional. Tezele de filozofie a istoriei, în lec tura teologico-politică pe care o propun, reprezintă o con textualizare și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
evreii, creștinii și musulmanii, cu chipurile întoarse spre răsărit, așteaptă venirea prințului lui Iezechiel că Mahdi sau Mesia" (Peters, 1995, p. 34). Împingând analiză mai departe, aș putea spune ca Golgonooza ar putea fi interpretată în termenii unei metafore textuale totalizatoare a eposului Jerusalem. Pe de o parte, poemul cuprinde patru capitole, fiecare deschis către celălalt, care reflectă, specular, organizarea celor patru porți ale orașului, iar, pe de altă parte, el este un text consacrat creației și redempțiunii spirituale, ceea ce reiterează
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
And the dim Chaos brightend beneath, above, around!" (E: 257). Chapter 4 se încheie atât cu trezirea spirituală a lui Albion și a lui Jerusalem prin medierea spirituală a lui Isus, cât și cu unirea tuturor ființelor într-o formă totalizatoare, infinită și divină, care materializează o autentică pax messianica. Unificarea mistica aduce cu sine salvarea, iar șaga separării se oprește aici. Creația, care constituie, după cum am văzut deja, o prelungire a unei erori ontologice (diviziunea primordială), ia sfârșit, de vreme ce existența
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
năzuiește să ajungă la conștiința de sine. În iubirea senzuală a Cezarei, precum și în demonismul lui Ieronim s-au strecurat, de bunăseamă, multe din aspirațiile erotice și din trăsăturile psihologice ale poetului. Veneră sau Madonă, femeia eminesciană este un simbol totalizator în care se armonizează creația, cunoașterea și ființarea întru eternitate. Prin frumusețe (expresie a divinului) și prin dragoste (expresie a creației), ea devine un principiu ontologic primordial. Ioana - romanul lucidității În literatura noastă interbelică, scriitorul Anton Holban deține un loc
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
problema capitalismului". După Wood, societatea civilă, "un slogan atotcuprinzător pentru stînga", este un termen ce a ajuns un sinonim posibil pentru asociații voluntare, diversitate și libertate, cînd este, de fapt, mai bine folosit pentru a descrie și a judeca "logica totalizatoare și puterea coercitivă a capitalismului". Wood a recunoscut implicit ideea normativă că toți socialiștii, marxiști sau nemarxiști, ar trebui să susțină "principiile legalității, ale libertății de exprimare și de asociere, precum și protecția sferei "nestatale" contra incursiunilor realizate de către stat". Dar
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
dreptul de a cere devotament politic complet, unica autoritate pentru judecarea disputelor dintre cetățeni și dreptul de a fi unicul subiect al drepturilor și reprezentării în dreptul internațional (1998: 28-9). Combinarea acestor puteri de monopol a inițiat ceea ce Linklater numește "proiectul totalizator" al statului modern westfalian. Efectul a fost producerea unei concepții asupra politicii guvernate de asumpția că limitele suveranității, teritoriului, naționalității și cetățeniei trebuie să coincidă (1998: 29, 44). Statul modern a concentrat aceste funcții sociale, economice, juridice și politice în jurul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Statul modern a concentrat aceste funcții sociale, economice, juridice și politice în jurul unui centru de guvernare unic, suveran, ce a devenit subiectul primar al relațiilor internaționale, eliminând gradual alternativele. De importanță crucială pentru Linklater este felul în care acest proiect totalizator al statului modern modifică legăturile sociale și, prin urmare, modifică granițele comunității morale și politice. Deși statul a reprezentat o temă centrală a studiului relațiilor internaționale, nu prea au existat încercări de a documenta modurile schimbătoare în care statele stabilesc
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
intenții aflate în spatele unei sociologii a statului este evaluarea posibilității de a pune capăt puterilor monopoliste și proiectului totalizator și de a evolua înspre forme mai deschise și inclusive de comunitate. Aceasta reflectă credința teoriei critice internaționale că, deși proiectele totalizatoare au avut un succes enorm, acestea nu au reușit pe deplin să colonizeze viața politică modernă. Ele nu au fost capabile să "erodeze senzația de anxietate morală atunci când datoriile către cetățenii de aceeași naționalitate se lovesc de datoriile către restul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
operare și impactul diferiților actori non-statali și ale unor fluxuri și deplasări care nu pot fi controlate de stat, asupra instituției politice a suveranității. Termenii centrali aici sunt reteritorializarea și deteritorializarea (Patton 2000; Reid 2003). Primul este asociat cu logica totalizatoare a paradigmei suveranității, sau "forma-Stat", cum se exprimă Deleuze și Guattari, a cărei funcție este definită de procesul de capturare și trasare a frontierelor. Cel din urmă, deteritorializarea, este asociat cu extrem de mobila logică a nomadismului a cărei funcție este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prioritate eticii, văzută ca punct de pornire. Etica pare să funcționeze ca o condiție ce face posibilă lumea ființelor. Levinas oferă o nouă descriere a ontologiei astfel încât ea este inevitabil legată de, și îndatorată, eticii, și este liberă de impulsuri totalizatoare. Gândirea lui este în opoziție cu toate formele de imperialism ontologic și politic sau de totalitarism (Levinas 1969: 44; Campbell 1998a: 192). În schema lui Levinas, subiectivitatea este constituită prin, și ca, o relație etică. Efectul abordării lui Levinas este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din care gândirea iluministă nu reușește să scape. Critica ideologiei privește deci îndepărtarea a ceea ce a rămas mitic într-o teorie care, pretinzându-se rațională, este încă tributară contextului în care s-a constituit și în care se manifestă forța totalizatoare a mitului, aceea "(...) cu care el ordonează toate fenomenele percepute la suprafață într-o rețea de corespondențe, de relații de asemănare și contrast" și care se datorează "unor concepte fundamentale în care este corelat categorial ceea ce înțelegerea modernă a lumii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca atare. Aceasta din urmă este abordată în sens larg, din diferite perspective, în măsura în care, așa cum am specificat, gândirea postmodernă nu este unitară nici măcar atunci când, urmărind să deconstruiască "metanarațiunile" modernității, nu rezistă ea însăși seducției de a produce astfel de narațiuni totalizatoare. O asemenea situare face ca postmodernitatea să fie marcată, la rândul său, de ambiguitate, din moment ce există concepții care subliniază ruptura de modernitate și viziuni care plasează postmodernitatea în continuarea acesteia. În orice caz, gândirea postmodernă implicit cea care se exercită
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Academiei Române, tomul 1, nr. 1, 2003, p. 93). 479 Steven Connor, op. cit., p. 47. În plus, așa cum arată Mihaela Constantinescu, "(...) nu este lipsit de ironie faptul că, în ciuda războiului împotriva totalității dus de Lyotard și alții, teoreticienii postmoderni produc teorii totalizatoare, simplificând excesiv unele situații istorice complexe" (în op. cit., p. 58). 480 Douglass Kellner, op. cit., p. 242. 481 Steven Connor, op. cit., p. 82. 482 Ibidem. 483 Marius Popescu, "Postmodernitatea și epistemologia", în Symposion, revistă de științe socio-umane editată de Institutul de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
într-altul, nu mai există, iar mintea omului nu mai e satisfăcută cu niște analogii fără referințe, după cum afirma Mircea Eliade în definiția riguroasă a mitului, la timpul sacru al originilor. În timp ce mitul avea drept funcție să impună o viziune totalizatoare despre lume la care omul trebuia să subscrie necondiționat (miturile cosmogonice), omul de astăzi crede că își cucerește libertatea degajându-se de el."78 Cesare Pavese face o distincție importantă între sistemele mitogenetice antice și cele moderne, scoțând în evidență
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu poate fi nici bun, nici rău, ceea ce îl face periculos fiind doar întrebuințarea ce i se dă, "totalitarismul său monocefal". Măsura care poate fi luată împotriva efectelor dezastruoase ale unei reverii monopoliste, cum sunt consecințele teribile ale unui mit totalizator (fie acesta chiar mitul progresist și pozitivist însuși) constă tocmai în constituirea și predarea unei "științe a mitului", a unei "mitodologii".192 Orice mit este un "condensat" de diferențe ireductibile prin orice alt sistem de logos, căci el este discursul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
vor introduce pachete de instrumente de plată compensabile. Plicurile au formatul Și datele de identificare acesta, fiind sigilate după finalizarea pregătiriii Ședinței de compensare de către unitățile bancare. c)Fiecare pachet este însoțit, în mod obligatoriu, de o bandă de control totalizatoare a sumelor înscrise pe instrumentele pe care le conține. Totalitatea fiecărei benzi de control este preluată într-o dispoziție centralizatoare. d)Dispoziția centralizatoare poate fi de două tipuri: dispoziție centralizatoare de plată, care totalizează sumele înscrise pe ordinele de plată
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]