718 matches
-
problemele lor, o formă de afirmare a personalității, o valorizare în cadrul unui grup care le oferă un anumit grad de egalizare prin participarea la o experiență comună. Experiența toxicomanică este trăită ca o formă de inițiere personală. Se caută în toxicomanie un „mod de a trăi”, diferit de „modul de a supraviețui”. Toți acești indivizi devin un veritabil grup social, o castă extrem de polimorfă. C. Olivenstein care s-a ocupat de personalitatea tinerilor toxicomani, notează că aceștia trebuie considerați ca fiind
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din punct de vedere psihanalitic, o formă de transfer cu implicații privind responsabilitatea morală pentru actul de suicid asupra altor persoane. f) Echivalențele suicidare sau „suicidul mascat” se manifestă prin: refuzul aplicării unui tratament, refuzul transfuziei de sânge, greva foamei, toxicomanii, jocul cu moartea, cascadoria etc. F. Achille-Delmas apreciind complexitatea actelor de suicid și marea diversitate a acestora, susține că o definiție care să cuprindă toate aspectele acestuia și care, în același timp, să fie admisă de toți specialiștii este greu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
complet nepregătită să răspundă la acestea și făcând-o astfel vulnerabilă. Aceste situații critice de viață au, de regulă, un caracter psiho-traumatizant deosebit de brutal. Ele se pot manifesta prin depresii morale, doliu prelungit patologic, conduite de refugiu (fugi, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii etc.), prin fabulații etc. Toate aspectele mai sus prezentate reunesc condițiile etiologice capabile de a produce suferințe psiho-morale. Să analizăm aspectele formale ale acestor suferințe. Formele suferințelor psiho-morale Așa cum am spus deja, suferințele psiho-morale au fost semnalate și descrise de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interesează întreaga comunitate social-umană de indivizi, fiind, prin aceasta, desemnate cu un termen comun psihoze colective. Ele vizează comunicarea interpersonală, comportamentul și adaptarea socială sau familială; sunt conflictual-agresive (conduite violente de tipul criminalității sau a suicidului), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii etc.) etc. Psihozele colective recunosc drept cauză frustrări colective, presiuni sociale asupra maselor, influența unor modele sociale negative etc. Din acest motiv ele sunt de regulă manifestări exterioare, de factură comportamentală revendicativă sau vindicative, legate din punct de vedere formal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
social-umane, vor cauta să se pună la adăpost, să evite pericolul. De regulă acestea sunt veritabile manifestări care configurează psihozele colective, manifestate prin apariția unor noi forme religioase, ideologii soteriologice, forme de protest, sinucideri colective, grupări marginale, migrații în masă, toxicomanii și alcoolism, psihoze pasionale, ideologii social-politice, mișcări revendicative de masă etc. Și prima și cea de-a doua etapă, sunt momentele obligatorii care contribuie la configurarea unor manifestări psihopatologice colective specifice stărilor de criză psiho-socială, reprezentate prin psihozele colective. Dar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice fără o cauză organică cunoscută. Le vom prezenta sintetic în cele ce urmează. 1) Bolile psihice cu o cauză organică specifică sunt circumscrise la o anumită arie geografică, dar și etno-culturală, și acestea sunt următoarele: boli infecțioase și parazitare, toxicomanii magico-religioase cu caracter de ritualuri (marijuana, peyotl etc.), toxicomanii comune care duc la obișnuință (opiu, hașiș etc.). 2) Bolile psihice fără o cauză organică cunoscută, dar care, ca și precedentele, sunt circumscrise la o anumită arie etno-culturală și care sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sintetic în cele ce urmează. 1) Bolile psihice cu o cauză organică specifică sunt circumscrise la o anumită arie geografică, dar și etno-culturală, și acestea sunt următoarele: boli infecțioase și parazitare, toxicomanii magico-religioase cu caracter de ritualuri (marijuana, peyotl etc.), toxicomanii comune care duc la obișnuință (opiu, hașiș etc.). 2) Bolile psihice fără o cauză organică cunoscută, dar care, ca și precedentele, sunt circumscrise la o anumită arie etno-culturală și care sunt „modelate” de normele modelului socio-cultural al grupului etnic respectiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care are ca scop și obiect propriul Eu. Narcolepsie: tulburare paroxistică specifică, caracterizată prin atacuri bruște de somn, apărute în plină stare de aparentă sănătate. Narcomanie: înclinația sau nevoia imperioasă de consum de droguri psihotrope sau psihodisleptice, devenită obișnuință. Sinonim: toxicomanie. Negativism: tulburare de activitate, activă sau pasivă, prin care bolnavul se opune sau refuză să execute solicitările externe. Neologism: cuvinte sau expresii noi, neobișnuite, inexistente în vocabular, inventate de bolnav și care desemnează sau exprimă conținutul gândirii delirante sau temele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adesea cu consecințe periculoase, antisociale (suicid, homicid). Reacție: răspunsul emoțional-afectiv la evenimentele vieții trăite de individ. Refugiu: atitudine de „refuz mascat” prin ocolirea sau sublimarea obligațiilor firești, în forme simbolice de izolare sau deplasare către alte obiecte sau situații (alcoolismul, toxicomaniile etc.). Refuz: atitudine de respingere, de opoziție, de negare a unor situații pe care individul nu le acceptă, deși acestea au un caracter firesc. Retard: stare de întârziere în dezvoltarea intelectuală, psihomotorie și afectivă a copiilor, de diferite grade și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individ care-i conferă o anumită configurație psihică (psihotip) și somatică (biotip) și care poate constitui terenul neobligatoriu, pe care se pot dezvolta anumite tulburări psihice. Torpoare: încetinirea progresivă a activității psihice, cu ușoară dezorientare, care apare în sindromul confuzional. Toxicomanie: apetența anormală și prelungită, devenită obișnuință, pentru consumul de droguri psihotrope sau psihodisleptice, cu consecințe patologice grave, psihologice, neurologice, somatice și sociale pentru individ. Travestismul: adoptarea de către individ a ținutei vestimentare, a modului de conduită și atitudini specifice persoanelor de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip Torpoare Toxicomanie Travestismul Vagabondaj Vesanie Viol Violență Xenopatii Zoofilie Zoofobie 1 În cazul de față, prin „condițiile vieții trăite” înțelegem totalitatea „evenimentelor vieții cotidiene” care construiesc o anumită configurație de „circumstanțe” sau „situații de viață” care la rândul lor obligă la un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
într-un număr important de cazuri, simptomele se agravează cu timpul. Complicațiile Inhibiția, însoțită de un sentiment de culpabilitate și de rușine, este primul obstacol în căutarea unui ajutor. Agresivitatea sau violența sunt mai rare. Complicațiile, în final, sunt alcoolismul, toxicomaniile, tulburările permanente de personalitate, depresia, suicidul, complicațiile sociale și familiale, transferul traumei către generația următoare și reproducerea traumei sexuale sau violente asupra altei persoane. Dar, contrar unei legende vii, reproducerea unei traume sexuale asupra altei persoane nu este o fatalitate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de caz Prezentare generală Analiza funcțională a problemei țintă Terapie individuală Terapie de grup Terapia persoanelor din anturaj Evaluare Supraveghere 3. Discuții Bibliografie 1. Contribuții teoretice Modelele cognitiv-comportamentale oferă o largă panoplie de tehnici care se aplică adicțiilor alcoolice sau toxicomaniilor. Aceste tehnici pot fi utilizate individual, în grup, sau în cadrul tratamentelor efectuate pacienților internați în spital sau tratați ambulatoriu. Tehnicile terapiilor cognitiv-comportamentale permit adaptarea tratamentului în funcție de obiectivul pacientului, adică în funcție de motivația acestuia. Aceste metode nu și-au demonstrat eficiența în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
romi. Determinări socioculturale, Editura Vanemonde, București. Farmer, H., Cooper, R.; Cooper, L. 1992), „Gender Roles as Mediators of Sex Differences in Adolescent Alcohol Use and Abuse”, Journal of Health and Social Behavior, vol. 33. Ferréol, G. (coord.), 2000, Adolescenții și toxicomania, Editura Polirom, Iași. Field, F., 1989, Loosing Out: The Emergence of Britain’s Underclass, Blackwell, Oxford. Giddens, A., 1989, 2000, Sociologie, Editura All, București. Goode, E., 1972, 1989, Drugs in American Society, McGraw-Hill Publishing Company, New York. Lewis, O., 1959, Five
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1981) numește „formele socializate ale apărărilor interne”. Alcătuite din combinații de apărări care apar, în aceeași perioadă, la un mare număr de indivizi, îmbrăcând astfel o formă colectivizată, formele socializate cele mai răspândite în prezent ar fi divertismentul, ecologismul și toxicomaniile. Ecologismul, de pildă, ar reprezenta un ansamblu de reacții defensive îmbinând refuzul realității sociale și tehnologice cu incriminarea societății și grupismul 31. Aceste reacții apar ca urmare a unei puternice angoase cauzate de unele sentimente de inferioritate (în fața progresului cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
des états confusionnels dans la schizophrénie chronique”, in États psychotiques, PUF, Paris, 71-84. Rosenfeld H. (1952/1976), „Remarques sur la psychanalyse du conflit surmoïque dans un cas de schizophrénie aiguë”, in États psychotiques, PUF, Paris. Rosenfeld H. (1960/1976), „La toxicomanie”, in États psychotiques, PUF, Paris, 167-187. Rosolato G. (1966/1987), „Étude des perversions sexuelles à partir du fétichisme”, in P. Aulagnier-Spairani, J. Clavreul, F. Perrier, G. Rosolato și J.-P. Valabrega, Le Désir et la Perversion, Seuil, Paris, 9-52. Roth
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
facă față, să găsească o soluție la impas. Adesea, apar situații tensionale sau chiar conflicte deschise, prin care persoana respectivă Încearcă să răstoarne sau să Îndepărteze limitele care-i sunt impuse. În alte situații, va adopta conduite de refugiu (alcool, toxicomanii, situații de dependență socială, prostituție etcă. Fiecare tip de persoană-limită este echivalentul situațiilor Închise care au produs-o. Între condițiile nefirești, absurde, Închise ale vieții și formele pe care le adoptă natura persoanei există o strânsă legătură, inteligibilă din punct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
locale, autoritățile locale și reprezentanții societății civile) în proiecte internaționale (transfer de bune practici, schimburi de specialiști, foruri bilaterale, regionale sau internaționale etc.). Capitolul 5. Informare și evaluare În cadrul Agenției Naționale Antidrog a fost constituit Observatorul Român pentru Droguri și Toxicomanie, unitate care asigură legătura României cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri de la Lisabona, care stabilește, conform cerințelor Uniunii Europene, indicatorii și criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor la nivel național. Acești indicatori, clasificați în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
condus la obținerea unor date agregate, ceea ce a influențat structurarea și defalcarea acestora. În acest context se impune, pentru perioada imediat următoare, crearea unui sistem propriu de monitorizare a consumului și traficului ilicit de droguri. Observatorul Român pentru Droguri și Toxicomanie va continua implementarea tuturor indicatorilor Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri de la Lisabona, proces început în anul 2004, cu următorii indicatori: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, prevalența și stabilirea modelelor de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tratament ca urmare a consumului de droguri, prevalența și stabilirea modelelor de consum al drogurilor în rândul populației generale (studii în populație), prevalența și stabilirea modelelor de consum problematic al drogurilor. Obiectiv general Îmbunătățirea capacității Observatorului Român pentru Droguri și Toxicomanie de colectare și procesare a datelor necesare întocmirii Raportului național anual privind situația drogurilor în conformitate cu indicatorii recomandați de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri de la Lisabona și a formularelor ONU privind situația anuală și bienală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cadrului legislativ în vederea asigurării unor posibilități multiple de reacție, adaptate la dinamica fenomenului 9. Organizarea eficientă a colectării, analizei, prognozării și diseminării datelor obiective, viabile și comparabile, referitoare la fenomenul drogurilor în România, cu sprijinul Observatorului Român pe Droguri și Toxicomanii (ORDT) din cadrul Agenției Naționale Antidrog și al celorlalte instituții naționale cu atribuții în domeniu 10. Intensificarea cooperării internaționale, atât în ceea ce privește participarea la organizațiile internaționale competente, cât și în relațiile bilaterale sau multilaterale cu anumite țări ori arii geografice 11. Asigurarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
medicală primară Termen de realizare: 2003 4. Înființarea unor unități ambulatorii de tratament multidisciplinar Termen de realizare: 2003 5. Susținerea programelor de recalificare și reinserție profesională Termen de evaluare: anual 6. Dezvoltarea de activități prin intermediul Observatorului român pe droguri și toxicomanii din Agenția Națională Antidrog: inițierea unui sistem unitar de înregistrare și notificare a cazurilor de pacienți admiși la tratament, conform standardului european - indicatorul cerere de tratament (EMCDDA), inițierea unor anchete periodice folosindu-se o metodologie omogenă care să permită comparații
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
f) Desfășurarea de activități permanente și susținute de cunoaștere și combatere a microtraficului de droguri în zonele aflate în atenție din marile orașe, pentru reducerea comercializării, urmărind diminuarea semnificativă a consumului în rândul tinerilor și reducerea numărului deceselor provocate de toxicomanie g) Prevenirea și combaterea operațiunilor de deturnare în scopuri ilicite a precursorilor și a traficului cu astfel de substanțe, efectuarea de verificări temeinice asupra destinației, utilizării acestora și identificarea unor laboratoare clandestine de droguri h) Realizarea de acțiuni concertate împreună cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
etc. În funcție de disponibilitățile financiare se va stabili necesarul de aparatură de laborator pentru analiza fizico-chimică a drogurilor, pentru detectarea drogurilor în încărcături sau mijloace de transport, precum și pentru activitatea de urmărire și supraveghere. r) Dezvoltarea Observatorului român pe droguri și toxicomanii din cadrul Agenției Naționale Antidrog, conectarea la activitățile Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri (EMCDDA), precum și racordarea la rețeaua europeană a punctelor naționale focale - „REITOX”. 6. Plan de aplicare 1. Elaborarea proiectului de lege privind crearea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ca resursele acestui fond să aibă următoarea destinație: finanțarea activităților de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri, în special pentru modernizarea dotării Poliției Române, Poliției de Frontieră și vămii, precum și pentru dotarea instituțiilor cu atribuții directe în prevenirea toxicomaniilor, asistență și tratament medical, reinserție socială și profesională a consumatorilor de droguri. Termen: 30 decembrie 2003 Autoritatea competentă: Ministerul de Interne 2. Inițierea în colaborare cu Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și Ministerul Finanțelor Publice a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]