234 matches
-
distinge acolo o structură boțită, un păienjeniș de ac de gravură, de placă aproape deloc atacată de acizi. Foarte târziu deslușesc alburiul fantomatic al unui cearceaf boțit, învăluind și totodată dezvăluind o formă umană. Totul pare un mulaj de ghips trântit, greu, în patul de scândură, o statuie făcând să se curbeze și să troznească șipcile. Dar Herman e ușor, un schelet abia ținut la un loc de învelișul lui de piele, lipit pe țeastă și flenduros în toate celelalte locuri
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
curcubean arc reflex și-n cele din urmă punea în mișcare motorul străvechi. Urcam atunci, insuportabil de lent, trecând prin dreptul fiecărui etaj, privind fără să pot interveni ororile de pe fiecare palier (cîte-o bătrână cu cozi lungi și cărunte plângând trântită pe mozaic; vreun soldat tăindu-și venele cu lama zimțată a unui cuțit de bucătărie; niște copii nespălați rupând în bucăți iepurașul de cârpă și paie în fața micii lui stă-pîne) așa cum, indecidabil dacă în vise sau în vechi amintiri, urcam
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pus la punct, a început obiceiul vizitelor aproape zilnice. Cînd la Angelina, cînd la Tușica. Aceeași poveste, Părințelul și Curistul erau nelipsiți, Roja și Delfinaș veneau și plecau, însă niciodată împreună. Vecinii au început să fie înnebuniți imediat din cauza ușilor trîntite, a muzicii date prea tare, a vociferărilor care treceau prin pereți. Începeau să sune pe la Miliție, să ciocănească în țevi cu obiecte metalice, să bată la ușă din cinci în cinci minute, să amenințe. Fără nici un rezultat, atmosfera se domolea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cum văd eu te-ai cam dedulcit la șăzut și la vorbă. Rămâneți sănătoși! Au ieșit în ulița întunecoasă. Până acasă, mai că n-au schimbat o vorbă. Tăcerea lor și cea din jur era punctată doar de o poartă trântită, un lătrat de câine, un muget de vită sau un sforăit de cal. Mergeau cu pași târșiți. Oboseala își spunea cuvântul... O dimineață de primăvară adevărată, inundată de soare și cântec de păsări. Dangătul clopotului bisericii lui Bașotă chema cu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
un nerv sensibil, vorbele care-i vor despărți pentru totdeauna. Știi ceva, Lan Ping? Singurul motiv pentru care ești supărată e că nu ai reușit să joci tu rolul împărătesei Wu! Pentru Lan Ping, iarna lui 1936 începe cu uși trântite și lacrimi. Cuplul ia hotărârea de a se separa și fiecare își închiriază o altă locuință. Deși încearcă să se împace din nou, există un zid între ei. Mental, ea își spune că a terminat-o cu Tang Nah, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
lui Mark, trăgând fără rușine cu urechea. O auzea pe femeie vorbind și râsul înfundat al lui Mark. Sună telefonul. Băiatul înjură și strigă: —Vin, vin imediat. Nu te ambala așa, ce naiba. Vocea Barbarei se auzi, mângâietoare, peste zgomotul mobilei trântite. —Nu te grăbi. Or să te aștepte. Weber bătu la ușă și intră. Uimită, Barbara Gillespie își ridică privirea de unde stătea și răsfoia reviste împreună cu pacientul ei. Weber se strecură în cameră, închizând ușa după el. Mark stătea cu spatele la ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
șanse de a ne oferi un model integrat al conștiinței. Dacă nu aveți articolul despre această temă obligatorie, puteți să-l cereți de la șefii de grupă înainte să plecați. Studenții se ridicară să plece, în zgomot de bănci și cărți trântite. Ce avea să le spună săptămâna viitoare, în chip de concluzie la o disciplină care începea să-i scape? La multă vreme după ce știința va fi venit cu o teorie cuprinzătoare despre sine, nimeni nu se va apropia nici măcar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
uniformă, cu șapcă și armă la șold. Se uită după tata, cu brațele duse la spate. Din când în când, se ridică pe vârful picioarelor. Tatei i se citește frica pe față. Cunosc asta din călătoria noastră prin lume. Portiera trântită face trosc. Mama încetează să-și lovească mărunt coapsa cu degetul arătător. Tata nu spune nimic. Respiră adânc și-și freacă palmele de pantaloni, ca să le șteargă de transpirație. Se întoarce spre noi. „L-au arestat”, spune el cu jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
-su, manta cu chipiu, Încliftat cu centură și cu pistolul la brâu, contur nesigur presărat În semiîntuneric, dispărând din cadrul ușii. „Pa, servus! Și fă o ciorbă de miel... Știi tu!” Bocăne repezit cizmele pe scările de lemn. „Trăiți!”, apoi portiera trântită și duruitul mașinii stingându-se În dimineață. „Urziceleee! Urziceleee!”... Tăcerea. Precupeața s-a Îndepărtat, s-a stins ecoul strigătelor ei, după aceea tramvaie, birje, sforăituri de cai, forfotă de oameni sculați cu noaptea În cap... căci mai multe legume și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lui Marius surprinde căutătura lungă care urmărește fesele unei femei grase, care se ghicesc vulgar sub stofa subțire a rochiei. Timpul se scurge încet, cleios, fragmentat din când în când de zgomotele obișnuite ale unei străzi circulate. Claxoane, răcnete, portiere trântite, zăngănituri, frânări bruște. Înserarea nu aduce răcorea mult dorită. Rămâne la fel de cald ca peste zi, pâcla de praf, fum și miasme felurite părând instalată definitiv în atmosfera supraîncălzită. Sub haina ușoară a costumului de șantung, aerul static, fierbinte, lipește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
caută sub vestonul pătat de sânge plăcuța de identitate. În ultimele minute nu auzise nimic, ca și cum urechile iar fi fost înfundate, dar acum zgomotele îl asaltează din nou. Tropăituri, frânturi de conversație, un râgâit sonor, urmat de râsete înfundate, uși trântite, înjurături. Strânge în pumn bucata metalică cuprins de furie și deznădejde, până când simte cum marginile metalice îi intră în piele. Domn locotenent! Domn locotenent! Ce-i Mâțule? Întreabă cu glas tare Marius, aplecându-se peste balustrada scării. Jos am răzbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pe lângă camere cu ușile sfărâmate sau date de perete. Într-una din ele, doi militari montează o mitralieră la ferestră. Pretutindeni sunt prezente urmele luptei. Pereți ciuruiți, mozaicul zgâriat și spart, geamuri țăndări, tuburi goale de cartușe, mese răsturnate, dulapuri trântite. Numeroase cioburi de sticlă pocnesc ascuțit sub tălpile bocancilor. La capătul culoarului, câteva trepte duc către subsol. Le coboară grăbit. Se succed câteva săli, bucătăria, magazia de alimente, spălătoria, sala de mese. Ajunge în fața unei uși, păzită de un soldat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sunteți de acord cu asta. Marius schițează un zâmbet obosit. Da, aveți dreptate, orice ajutor este binevenit. Acum, odihniți-vă. Foarte repede, veți avea nevoie de toate forțele. Din holul parterului, Marius și Lazăr aud la etaj zgomot de ferestre trântite și sunet de voci. Intră pe un coridor mic, strâmt și ușor curb. Și aici se văd urmele luptei. Becul din tavan este făcut țăndări, globul de cristal care-l proteja este smuls cu tot cu o bucată de zidărie. Pășesc peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lacomă umbrele lungi, ciudat deformate, ale copacilor pe zăpadă. Spre apus, cerul este de un roșu violent, ca și cum tot sângele celor care muriseră se adunase acolo ca un trist memento al morții lor violente. Undeva se aude zgomotul unei portiere trântite, apoi câteva strigăte răgușite taie aerul glacial. După ceva timp, dintre copaci, își fac apariția doi soldați care aduc o masă în timp ce altul meșterește la ceva ascuns în spatele unei ridicături de teren. Din obișnuință sergentul armează automatul. Încă nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și pupilele i-au dispărut o clipă sub pleoape, ce bou sunt. Pe urmă s-a zgâit la mine, a îmbrăcat geaca pe care o agățase de o margine a plitei și a ieșit. Ne-am uitat cu toții la ușa trântită în urma lui, unii cu o sclipire complice în ochi, alții, ca mine, cu o sinceră mirare. Se subînțelegea faptul că a doua zi eu voi fi cel care va comunica doamnei director această atitudine incorectă. În primul rând plecarea înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
moarte, a spus „Doamne, bunicule, ce prostii vorbești”. Foarte jignit, bunicul a strigat „Magheru 21 - B6 bis, n-ai decât să te duci să verifici”, și nepotul a ieșit din cameră bombănind. Ceva mai târziu, s-a auzit o ușă trântită și pași răsunând pe scară. Când m-am dus la fereastră am văzut o femeie și un copil urcându-se într-o Mazetta verde. Se lăsă liniștea. Mi se părea că în tot blocul rămăsesem doar eu și vecinul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pe masă, își aduc farfurii pline ochi cu sandviciuri, vorbesc tare în timp ce descarcă pozele făcute pe covorul roșu și ne mai și întreabă cine sunt cei pe care i-au fotografiat. De la bucătărie se aude un permanent zgomot de farfurii trântite. Cristian Mungiu, Anamaria Marinca și Maia Morgenstern (invitată să prezinte un premiu) stau la aceeași masă cu sârbul Stefan Arsenjevic și cu Nikolai Nikitin, selecționer al Berlinalei. Au emoții. Genericul ediției e pe fond roșu comunist, cu stele galbene și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
piața de pește. ― Bob se crede tare isteț, spuse Zora. ― Alungați astfel de griji, doamnelor și domnilor! Ellie nu ne va dezamăgi. Iată-l, fraților. Iată țiparul electric al lui Ellie! În difuzoare se auzi un zgomot ciudat. O ușă trântită. Bob Presto strigă: ― Hei, ce dracu’? N-aveți voie aici. Și apoi sistemul de sonorizare amuți. Cu opt ani Înainte, poliția făcuse o razie Într-un local clandestin de pe Twelfth Street din Detroit. Acum, la Începutul lui 1975, au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
inițială. Se Înfioră. Acum, după ce se lăsase purtată de pasiune, de Matthew, oare asta urma să i se Întâmple și ei? Săptămâna viitoare, sau luna viitoare, sau anul viitor? Spera să nu fie așa. Kitty auzi un zgomot de portieră trântită și șoapte În tăcerea nopții. Se Întoarse, se uită pe fereastră și văzu un cuplu pe la patruzeci de ani care ieșea dintr-o Honda albastră și se Îndepărta. Poate că În dragoste era mai bine să nu treci de acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
mea de bună-credință de a nu pune Țara la cale, cum Îndeobște se exprimă românul În astfel de situații, ci de a Încerca s-o punem pe picioare, ținând cont că e tot mai bolnavă, sleită și epuizată, că zace, trântită, În pat. Însă tu, după o noapte, presupun, albă În care sfetnicul a fost Ileana, ai decis să contramandezi Întâlnirea noastră de joi. În consecință, mă anunți și telefonic, miercuri, că nu mai vii să-mi Întorci vizita, cum erai
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
noi, toți ceilalți, spuneam rugăciunea monoton și înghițind vorbele. Tot ce ni se pretindea era să ne ridicăm în picioare și să rămânem așa cam vreo jumătate de minut, după care ne așezam în bănci cu mare zgomot de pupitre trântite. Iag a început să spună rugăciunea clar și nefiresc de convingător. Pe deasupra, mai făcea și crucea într-un fel aparte, cu pioșienie, cu ochii închiși, aplecându-se ca un actor și dându-și apoi capul pe spate pentru a privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
putut să-ți imaginezi că nu are creier sau că puținul pe l-a avut i se uscase cu ani în urmă. Un animal care nu era în stare nici măcar să sperie pe cineva, dar nici să trezească vreo simpatie. Trântită acolo, la mai puțin de trei metri distanță, era, probabil, singura ființă vie pe o rază de câțiva kilometri, dar nu era un tovarăș de drum, nici măcar nu-ți alina cât de cât groaznica senzație de singurătate care te copleșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
l-ai face nod ca să-ți amintești mai târziu, la culcare, după ce ai fost ocupat cu alte treburi prin gospodăria vastă de la țară - aici s-ar consuma, în grajduri, și posedarea intempestivă, cu poalele-n cap, a vreunei servitoare rătăcite, trântite viril în staulul vacilor gestante - ce spuneam?... a, da!, ca și cum ai înnoda turla unei biserici... ba nu, a unui flutur, da, gâtul unui flutur... îi faci un nod, ce mare chestie?... uite-așa!... vedeți?... în doi timpi și trei mișcări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
o arunce. Așteptă până ce Marina termină dereticatul într-o zi în care Otilia nu era acasă, și apoi depuse plicul cu indicația "Domnișoarei Otilia" pe pat, pândind neliniștit în odaia lui. La ora unu se auziră și pașii Otiliei, ușa trântită, pârâitul patului, în care se aruncase spre a se odihni puțin. Felix își comprimă palpitațiile grozave ale inimii. - Felix, se auzi strigătul fetei de alături, Felix, tu ești acolo? - Da, răspunse acesta cu glasul stins.Își închipuia că fata citise
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Voi vă sărutați? se miră cealaltă domnișoară. Asta e trădare, domnule Rațiu, zise și ea lui Stănică. Acesta se prezentă ofițerește, foarte emoționat, și probabil s-ar fi pretat falselor demonstrații de libertinaj ale fetei dacă n-ar fi auzit trântitul unei uși. Felix fugise din odaie. Într-adevăr tânărul suferea. Avea impresia că profanase un sanctuar, că batjocorise imaginea Otiliei. I se păru că aude, pe când trecea prin apropierea ferestrei deschise: "Dar n-am știut că se supără!" Era așa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]