166 matches
-
mai subțirel în talie, a fost ales să escaladeze hornul noaptea, când plantonul dormea sau era ținut de vorbă la o țigară. Ajuns în pod, Rică trebuia să coboare printr-un oblon pe scări în căsoaie, unde-și umplea o trăistuță cu pâini rumene și plăcut mirositoare ce-i lăsau gura apă. După război, pe timpul foametei, alimentele de bază erau raționalizate, insuficiente și de proastă calitate, noroc cu natura bogată înconjurătoare. Cum făina de porumb, mălaiul cel de toate zilele, se
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
fiecare gospodărie, era anunțată pe ulițe de grupuri de copii, din care uneori făceam și eu parte, chiuind: „Chiraleisa”, „Chiraleisa”.., enoriașii întâmpinându-ne din poartă cu lumânări aprinse, dăruindu-ne colăcei, pampuște îgogoși), mere, nuci și grițari îcreițari), astfel că trăistuțele noastre se umpleau și nu de puține ori dădeam fuga pân-acasă să le deșertăm. Era un du-tevino, o distracție unanimă și o hârjoană până noaptea târziu, când popa, obosit de atâta „aghesmuit” și de întins mâna după bani, se
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
zvăpăiatelor de veverițe dacă primesc câteva alune când omătul din jur îi până la brâu... O treabă mai plăcută nici că s-ar afla, sfințite. Ieșim din grădină și o luăm pe marginea poienii năpădită de aluniș. Fiecare purtăm câte o trăistuță în care culegem alunele... Bătrânul nu rămâne tăcut prea multă vreme: Te-ar deranja dacă eu oi mai spune una-alta? Abia aștept să-ți aud vorbele, părinte. Apoi dacă mi-ai dat cale liberă, ți-oi aminti câteva povețe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de mirare, a fi om e lucru mare”. Și „Moartea este oglinda în care tu vezi că ești pământ și în pământ ai să te întorci”. Pe când soarele se ascundea în spatele unei gene roșii de deasupra dealului dinspre soare apune, trăistuțele nostre erau deja pline cu alune. Am să le pun la uscat sub streașina chiliei și la iarnă vor fi mană cerească pentru veverițe. De altfel ele își strâng câte ceva pentru iarnă, dar una-i să primească o alună din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vreme ca să-mi revin din surprindere. Bi... bine! - am răspuns eu cu glas pierdut... Mi-a spus sfinția sa că ești bine, sănătos dar am vrut să aflu chiar din gura matale, conașule. În cele din urmă, țiganca și-a luat trăistuța și a pornit încet spre portița grădinii. Rămâi cu bine, boierule!... Mergi cu bine! - i-am răspuns eu, încă nedumerit de unde până unde se afla țiganca acolo. Între timp, pâș-pâș s-a apropiat și bătrânul și, ca și când n-ar fi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Când, la începutul șederii mele în satul acela, deci atunci când plecam să tânjesc singur în munți, când rătăceam de unul singur și, mai ales la amiază, mă întâlneam uneori cu toată ceata aceea zgomotoasă de copii ieșiți de la școală, cu trăistuțele și tăblițele lor de ardezie, cu strigăte, cu râsete, cu jocuri, atunci tot sufletul meu începea brusc să năzuiască spre ei. Nu știu de ce, dar am început să încerc un sentiment extrem de puternic și de fericit la fiecare întâlnire cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se mai simțeau căldura toamnei și seva ferigilor. Avea la picioare doi săculeți de piele maronie ale căror fermoare de cupru păreau să ascundă mari mistere. Ținuta ei era simplă, fără efecte sau înflorituri. Se aplecă puțin, ridică cele două trăistuțe și dispăru ușurel din raza privirii noastre, cu silueta ei delicată pe care seara o învăluia într-un abur albăstrui, roz, cețos. Fata avea un prenume, am aflat mai târziu, în care dormita o floare, Lysia, iar acest prenume i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Întorceau cu spatele, ca să nu vadă când scoteai tu fierul din jăratic și, strângând dinții, apropiai talpa de... Bine-nțeles că și eu mă arsesem În talpă cu fierul roșu, dar numai ca să vindec arsura șarpelui). Așadar, mama Îmi pregătea trăistuța; dis-de-dimineață mâncam bine-bine, ca să am puteri, Îmi luam plosca și toporașul, apoi treceam amândoi pârleazul la Moș Iacob. - Moș Iacob, Începea să-l dăscălească mama, să ai mare grijă de copil, să nu-l muște vreun șarpe, să nu mănânce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
se uscau și-l usturau, vedea ca prin ceață, dar dintr-o mândrie primitivă se ferea să-și umecteze ochii în fața unor străini. De obicei se întindea de-a latul patului, sticluța cu soluție și pipeta se găseau într-o trăistuță confecționată anume, cu o despărțitură strâmtă pentru pipetă, culmea, trăistuța era din parchet albastru cu bleu, fusese făcută din resturile de material rămase de la rochia Elenei, își încărca pipeta și, depărtându-și pleoapele între degetul arătător și cel mijlociu, lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dintr-o mândrie primitivă se ferea să-și umecteze ochii în fața unor străini. De obicei se întindea de-a latul patului, sticluța cu soluție și pipeta se găseau într-o trăistuță confecționată anume, cu o despărțitură strâmtă pentru pipetă, culmea, trăistuța era din parchet albastru cu bleu, fusese făcută din resturile de material rămase de la rochia Elenei, își încărca pipeta și, depărtându-și pleoapele între degetul arătător și cel mijlociu, lăsa să cadă pe globul ocular, una, două, trei picături. Zăbovea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și, depărtându-și pleoapele între degetul arătător și cel mijlociu, lăsa să cadă pe globul ocular, una, două, trei picături. Zăbovea câteva secunde nemișcat, cu pipeta suspendată în aer, apoi repeta operațiunea la ochiul celălalt, închidea sticluța, o așeza în trăistuță, o așeza pe noptieră pipăind locul; își masa ochii, simțea lichidul amărui ajuns până la rădăcina nasului, trăgea pe nări, probabil că și înghițea fără să vrea puțină substanță, avea un aer mulțumit chiar dacă pe eticheta sticluței era imprimat un cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
oftând visător, se împiedica de prag sau de preșul din hol, dificultățile de vedere erau tot mai evidente, fir-ar să fie, zicea distrat, bâjbâind după clanța ușii, traversa odaia, se lungea de-a lungul patului, pipăia cu mâna după trăistuța cu medicamente, scotea sticluța, pipeta, le așeza pe piept, pe urmă își apuca pleoapele între două degete, le depărta, irisul tulbure, albul globului ocular traversat de vinișoare roșietice, cădea prima picătură și în timpul acesta imaginația îl căra în sus, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
depărtată, depărtată, venea parcă de la o altă ființă, străină lui, aflată undeva jos, lipită de pământ, își masa pleoapele, îl gâdilau, îl gâdilau până la excitație, înșuruba capacul sticluței pe eticheta căreia era desenat un cap de mort, o așeza în trăistuță, în cealaltă despărțitura introducea pipeta. Înainte de a ațipi, în locul treptelor, a piscului, a oxigenului apăreau diplome albastre, roze, albe, distincții de orice fel, măriri. Tot el, tatăl era acela care a doua zi sau numai câteva ore mai târziu, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Izaura, Păun și Rozmarin, pentru că o încânta venirea lor „triumfală” după o asemenea activitate. Fiecare își expunea cele primite, de la dulciuri până la articole de îmbrăcăminte bineînțeles, oferindu-i și Prințesei care stătuse la cort. Le înșirau pe iarbă sau pe trăistuțele în care le aduseseră. — Pune-le mai colea, să nu le amesteci cu ale mele, le împingea Izaura pe cele aduse de Rozmarin sau de Păun. — Stai, fă, că nu să mănâncă, ripostau ei. Eu am primit două ouă, le
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pentru ea și pentru noi. Rozmarin tăia bucățele slănina ca să le îmartă. Când împărțitul se termina, s-așezau turcește toți și începeau ospățul. Mâncau cu poftă slănina, cu vreun covrig sau vreo bucată de pâine ce se mai găsea prin trăistuțele lor. Când ajungeau la ouă erau în impas. — Sunt fierte ouăle? — Să vedem, îi crăpa puțin coaja Păun.văzând că sunt crude, repede îl dădea pe gât, în timp ce Prințesa se strâmba a greață. — Fă Prințăso, nu-ți place crud? Dă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nu este chiar atât de simplu să obții ceva și ca să trăiești trebuie să te acomodezi oricărei împrejurări. Cu cât merge mai des la cerșit simțea pe propria-i piele că trăiește și cum trăiește. Într-o zi, aveau în trăistuțe roadele așa zisei munci a lor. Se îndreptau obosite, dar mulțumite acasă. Niște băieți, cam de vârsta lor, le-a acostat. — Unde mergeți, tuciuriilor? Văzând că ele nu răspund, îi smulge Izaurei trăistuța cu cele ce primse din cerșit și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cum trăiește. Într-o zi, aveau în trăistuțe roadele așa zisei munci a lor. Se îndreptau obosite, dar mulțumite acasă. Niște băieți, cam de vârsta lor, le-a acostat. — Unde mergeți, tuciuriilor? Văzând că ele nu răspund, îi smulge Izaurei trăistuța cu cele ce primse din cerșit și până să-l prindă Izaura, băiatul se uită și vede ce are. — Ha! Ha! Ha! Ți-au dat oamenii de milă. Izaura îl ajunge apucă trăistuța, dar el nu i-o lasă. Celălat
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
că ele nu răspund, îi smulge Izaurei trăistuța cu cele ce primse din cerșit și până să-l prindă Izaura, băiatul se uită și vede ce are. — Ha! Ha! Ha! Ți-au dat oamenii de milă. Izaura îl ajunge apucă trăistuța, dar el nu i-o lasă. Celălat băiat nu se bagă, așteptând să vadă ce se întâmplă. Prințesa se duce în ajutorul Izaurei, îi prinde băiatului mâinile la spate când el nu se aștepta. — la-i trăistuța că-l țin
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
îl ajunge apucă trăistuța, dar el nu i-o lasă. Celălat băiat nu se bagă, așteptând să vadă ce se întâmplă. Prințesa se duce în ajutorul Izaurei, îi prinde băiatului mâinile la spate când el nu se aștepta. — la-i trăistuța că-l țin eu. Băiatul se zmuncește, o lovește cu capul în nas pe Prințesa care de durere îi trage niște pumni zdraveni și-l pune pe fugă, după ce Izaura își recuperase trăistuța. Fuge și celălalt după el să nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
când el nu se aștepta. — la-i trăistuța că-l țin eu. Băiatul se zmuncește, o lovește cu capul în nas pe Prințesa care de durere îi trage niște pumni zdraveni și-l pune pe fugă, după ce Izaura își recuperase trăistuța. Fuge și celălalt după el să nu încaseze pumni. — Cra! Cra! Ciorilor! Cra! Cra! Ciorilor! Strigă ei supărați. — Să ne pupi în c..., le răspund ele triumfătoare. — Ai sânge pe bărbie, observă Izaura. M-a pocnit huliganul ăla peste nas
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pupi în c..., le răspund ele triumfătoare. — Ai sânge pe bărbie, observă Izaura. M-a pocnit huliganul ăla peste nas, dar și eu i-am tras niște pumni să mă țină minte. — Ești puternică, fă Prințăso. Mi-ar fi luat trăistuța dacă nu veneai tu. Stai să te ștărg dă sânge, o șterge Izaura cu șorțul ei. — Să nu spui lui neneo și mumii Rusalda ce s-a întâmplat că nu mă mai lasă la cerșit! Auzi, fă? Aud, fă, aud
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a început să mănânce cu poftă în timp ce doamna o privea râzând. După ce a terminat de mâncat s-a ridicat. — Săru’ mâna cucoană! Să fie pomana matale. Doamna i-a făcut un pachețel cu de toate, i l-a pus în trăistuță. — Să mai vii pe al mine că văd că ești o țigăncușă de treabă. — Săru’ mâna, a salutat prințesa și a plecat. Întorcându-se acasă, Prințesa s-a gândit la ce-i spusese cucoana, cum că ea n-ar fi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
avem multe lucruri de făcut și trebuie să ne pregătim până nu pleacă. Până să se îmbrace, i-au dat Prințesei să mănânce. Hai, stai aici la masă și mănâncă până ne îmbrăcăm. — Bogdaproste!cucoană. I-au pus și în trăistuță ce-a avut Zina la îndemână. Când au fost gata, au coborât, au urcat în mașina domnului Eusebiu și s-au îndreptat spre șatră. Ajungând acolo, toți s-au adunat mirați și când au văzut-o pe Prințesa coborând cu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Ci, așa cum bănuisem, nu după multă așteptare, lampa lui Pamfil Duran a abătut unda de lumină spre locul de unde venea plescăitul Și unde nu ne-am trezit că, în lumină, Enea Căpută, ancorat în frânghii, mai jos de geamblac, cu trăistuța lui care fusese ciuntită de baiere, dar plină iarăși, pusă între genunchi, cum scotea cu mulțumire o turtă cam arsă ea, însă, care părea gustoasă, după cum o ducea la gură Atunci, Pamfil Duran, înviforându-se, a pus mâna pe furtun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să vă îmbrăcați. Fetițele plecară val-vârtej în camera lor, sprințare și gureșe ca niște vrăbiuțe vesele, de unde se întoarseră fuguța încotoșmănate și gata de plecare. Mama puse la punct câteva detalii din îmbrăcămintea lor și-i dădu fiecăreia câte o trăistuță în care să-și pună darurile primite. -Aveți grijă, dacă vă udați la picioare, sau dacă vă e frig, să veniți repejor acasă. Da, mămico! Ieșiră grăbite și porniră la drum. Satul era îmbrăcat într-o mantie de omăt, era
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]