166 matches
-
chiar în săptămâna când erau și Filipii, sărbătoarea care se zicea și se ținea pentru a te feri Dumnezeu de primejdia lupilor. Mă scoală bunica într-o dimineață, ca de obicei, îmi dă să îmbuc ceva și-mi pregătește și trăistuța să plec cu oile. Părinții nu-s acasă? Nu! S-au dus la târg, că-i zi de iarmaroc. Și dacă o să fii cuminte și dacă ei umblă bine cu ceea ce-au dus să vândă, ți-or lua și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la târg, că-i zi de iarmaroc. Și dacă o să fii cuminte și dacă ei umblă bine cu ceea ce-au dus să vândă, ți-or lua și ție ceva, de sărbătorile care vin...! Ies de-acasă cu oile, cu trăistuța în spate, cu trișca la șold și cu Ursu alături. O iau, ca de obicei, spre Șomuz. Trec podețele. Urc dealul Obrejii. Ajung în Pârloage. Poposesc câteva ceasuri bune și pe dealul Crucii, și în Frumușica. Mai cânt din trișcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
instrument de comunicare, care face parte integrantă din ființa lor. Singura explicație care-mi vine pentru moment în minte este migrația și efectele ei : majoritatea copiilor și nepoților sunt plecați să lucreze în străinătate, iar telefonul purtat pe piept, în trăistuța lui viu colorată, reprezintă singura legătură cu ei. Ca observație generală, pelerinii din Maramureș furnizează pentru televiziunile prezente aici o notă de „excentricitate”, prin felul lor de a se îmbrăca, a vorbi, au o anumită individualitate pe care ei înșiși
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din lotu’ ăla... Eram vreo 80 de inși... După ce s-a făcut percheziție, eu am rămas ultimu’ că ne striga în ordine alfabetică. Io cu V... Veleanu, am fost ultimu’ la percheziție... Aveam o sarsana, că așa îi zâcea... o trăistuță făcută dintr-o față de pernă, unde îmi țineam ce lucruri ma’ aveam acolo... (râde - n.n.) Și cân’ ne-a dus pe Reduit, acolo a’ apărut doi sergenți majori, băieți tineri, așa cum sunteți dumneavoastră: Bă, ia vino-ncoa! Io cu traista
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
îndemnul tatei care îmi spunea du-te Georgică la școală mai departe să înveți carte să nu te chinuiești așa cum noi ne ostenim pe această mică bucățică de pământ pe care o avem, în toamna lui 1937, mi-am luat trăistuța în care am pus un caiet, o călimară cu cerneală, un condei, o gumă, ceva merinde și împreună cu tata eram gata de plecare la examenul de admitere la liceul Eudoxiu Hurmuzachi din Rădăuți. Mama, blândă cum era, mă privea tristă
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
-i pregătesc o surpriză mamei care se bucura ca un copil când îi înmânam o floare, un dar. Mă uitam în toate părțile, când, lateral, într-o poieniță, deja înverzită, sper să găsesc toporașii pe care îi căutam. Îmi trag trăistuța din spate în față și... înainte! Înainte în poieniță, cu gândul să găsesc toporași. Dar, toporașii, din păcate, nu ieșiseră încă. Mă plec, mă uit mai bine și zăresc muguri care se grăbeau să se ridice către soarele cald al
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și le aruncam în brazda ogorului, ca să crească roadă bogată iar parte era amestecată în hrana animalelor și a păsărilor, ca să dea frupt și ouă, după cum o vrea Dumnezeu, adică să fie binecuvântate. La vreme potrivită, noi copiii, ne luam trăistuța și bățul, să ne apărăm de câinii cei răi, și pleca m în vecini, la rude, la prieteni, -veneau și ei la ai noștri - să ducem și să ne aducă vestea minunată a Învierii spunând „Hristos a înviat”, după care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
aceea de iubitor al scrierii de poezie și proză, rămânând credincioasă cugetului meu, iar această mărturisire este ca o spovedanie, o eliberare sufletească. Cea dintâi dezamăgire Eram doar de-o șchioapă și vroiam musai să fiu școlăriță. Mi-am pregătit trăistuța cu abecedar, caiete și chiar un penar (de la Oltea, sora mea mai mare). Când la 15 septembrie clopotul școlii și-a lansat ecoul în tot satul, n-am stat mult pe gânduri și am pornit țanțoșă spre școală. Aveam și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lăcrimând: Cum nu știi că azi începe școala? Tata care tocmai se pregătea să meargă la serviciu, la primărie, mi-a luat apărarea: Las o Mărioară, doar o s-avem o nouă școlăriță! Eu atâta am așteptat și-am fugit cu trăistuța la șold spre fete. Ele, binevoitoare m-au luat de mână și-ntr-un sfert de ceas am ajuns la școală. Forfotă mare. A ieșit o doamnă învățătoare la intrare și ne-a zis: Încolonați-vă câte doi! Ștergeți-vă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
va fi deschisă și pentru tine. Dar, iepurașul va mai fi la anul? Bineînțeles. El are menirea de a primi bobocii în clasa I. Nu pleacă din școală. Nu-l lăsăm noi. La terminarea orelor mi-am așezat totul în trăistuță și împreună cu Ionel și două fetițe am ieșit în curte. Acolo mă așteptau Maria și Valeria. Bucuroase ne-am întors acasă. Pe drum îmi părea că toată lumea ne privește cu atenție și dragoste. Mă simțeam admirată și gândeam: Ce bine
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
coacăze (făcut din producția lor) și părea că s-a dat uitării fapta mea necugetată. Simțindu-mă cu musca pe căciulă le-am mulțumit frumos pentru tot și m-am îndreptat spre ușă să plec. Uncheșul mi-a strecurat o trăistuță cu mere dulci și devremi și Aurelia m-a condus o bucată bună de drum. Acasă n-am spus nimic de pozna mea, dar adevărul tot s-a aflat, căci vorba aceea: minciuna are picioare scurte. Catrinoasa și hoțul În
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
așteptat puțin să se facă jar. Apoi am pus cartofii în șperlă. Vasilică, era meșter la astfel de operațiuni. Îi întorcea în toate părțile, ca să nu ardă, să fie tocmai buni de servit. Maria, Aurelia și Ion au scos din trăistuță niște hrinci de pâine, sare, câteva pahare și o ploscă de apă. Eu aveam niște mere bune ionatane și le-am curățat de coajă c-un cuțitaș de la Mihai. Când erau gata copți, cartofii ne-au fost împărțiți în număr
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu era frumos să servim fără el. Vorba aceea: Toți pentru unul și unul pentru toți. Ce poftă am mai avut! Ne-am făcut mustăți de la cartofi, dar n-a mai contat. Am golit tot ce aveam de mâncare prin trăistuțe și-apoi, unii s-au întins lângă căpițe, alții s-au băgat în păpușoi (ca să găsească știuleți de fript) și nimeni n-a pomenit de vite. Eu fiind de serviciu, m-am dus să le caut. Mare noroc că paznicul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
felicitat pentru felul cum am urat. Către dimineață, am venit la primărie, unde un străjer făcea de serviciu, ne-am încălzit la el și am început să facem împărțeala frățește (numai de bani). Mi-amintesc c-am ajuns acasă cu trăistuța plină cu de toate și o sumă frumușică de bani. Cei de acasă erau cam îngrijorați văzând ca aproape e dimineața și încă n-am terminat de urat. Dar știindu-ne surorile împreună și cu băieți de ispravă au sperat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne-a adus la școală o plapumă foarte veche. A pus-o pe bănci, a rupt mătasea care era numai zdrențe de pe ea și ne-a cerut să scoatem lâna, s-o scărmănăm. Am strâns repede cărțile și caietele în trăistuțe și-am constatat cu părere de rău, că ziua de școală e pierdută. S-a făcut pe bănci o mizerie și-un praf, de au început copii să tușească, care mai de care. Ne înecam cu praful și mirosul de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ce are de gând cu noi. Când am ajuns la casa sa parohială ne-a oprit și ne-a poftit în livadă. Acolo avea o mulțime de strujeni strânși în popuri. Ne-a spus să ne lăsăm la o pare trăistuțele cu cărți și să ne apucăm de treabă, că-s multe ore de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în coșărci! Noi am încremenit. Ne era frig și ne speria cât de multe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și această tradiție, specifică satului românesc. Când stăteau toți la masă, în ogradă, primarul Chiriluță a venit să vadă cum merg lucrurile. S-a minunat ce repede s-a ajuns sus la căpriori și fiind prietenul familiei, a scos din trăistuță o sticlă de țuică, a pus-o la mijloc, urându-ne: Să fie într-un ceas bun și cu mult noroc! Să aveți parte de casă, cu sănătate și bucurie pentru fete! Părinții i-au mulțumit pentru urări și l-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
era întinsă o față albă, cu dantelă pe margini și pe ea în tișlaif, cusut tare frumos de Casandra Vatamaniței (expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
loc din comuna Măgirești județul Bacău unde își doarme acum somnul cel de veci Ioan Cojan ! 2) Bădița Alexandru Gheorghe Vasiliu, absolvent al școalei normale "Vasile Lupu "din Iași din 1895. Care a umblat în port național cu fluerul în trăistuța de la șold, mare cărturar, mare folclorist și cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul neaoș Românesc din comuna Tătăruși județul Suceava. 3) Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu absolvent din 1906 din sătișorul Bogata, comuna Baea județul Suceava, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la prins pește că era Moldova f. mare și tulburare. El a scris o carte: "Învățătorul în Straja Țărei", și din 40 000 de învățători pomenește numai trei: Bădița Alexandru Gh. Vasiliu de la Tătăruși mare folclorist și cu fluerul în trăistuța de la șold, de Neculai Stoleriu cel îmbrăcat național din com. Baea și de bădița Ghiorghe N. Rădășanu de la Bogata, cel cu opinci. Și am pățit și o mare rușine cu el. Cum mergeam în București pe o stradă în 1931
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în sat, nu în roman, la Casa Veche, unde am făcut o lungă drumeție de o zi, de unde ne-am întors obosiți, dar cu sufletul plin de satisfacția cunoașterii. Un școlar mic, care își pierduse atunci, lângă fântâna cu cumpănă, trăistuța cu haine și mâncare, este azi în S.U.A., ocupă un loc în învățământul universitar și cred că, uneori, își amintește cu nostalgie de acest episod îndepărtat din viața sa. Experimentul „Educația pentru pace prin cultură” a fost inițiat și condus
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
pot spăla Alb precum e zăpada Iar Tatăl când mă va vedea Mă primească-n turma Sa Cu oile cele bune Că L-am căutat În lume Cu greu, iată am ajuns Și nimic eu n-am adus Doar o trăistuță cu fapte Și un Munte de păcate Două Boabe pe obraz E averea mea de azi! Mult, mult Doamne mă căiesc Viața rău eu mi-o trăiesc Ceva bun greu Împlinesc Dar te rog Părinte al meu Tată bun și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să fie foarte valoros, fie și cu câteva tușe de culoare puse, problema e cum le pui, ca să fie tabloul apreciat, și valoros. Dar venea și seara, când ne adunam la cină, și venea din nou D-l Vintilă cu trăistuța cea faimoasă, din care scotea sticla de țuică și bidonul de vin, ca să ne servească pe toți. Sigur că cinele se prelungeau la un pahar de vorbă, după care ne mutam fie pe o terasă, fie într-o cameră, dacă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
mult mai puțini, să-și constituie un fel de dispozitiv - protalul - menit a favoriza Încrucișarea și dezvoltarea unui embrion, se ajunge la o mai mare grijă la plantele superioare, producătoare de semințe, care Înzestrează embrionul, o plăntuță În miniatură, cu trăistuța de mâncare pentru drum, adică cotiledonul, frunzuliță anume modificată În acest scop. Întâi, ca gimnosperme, mai multe - până la 15 -, mai târziu doar două, dar mai pline, ca la dicotiledonate, majoritatea plantelor pe care le vedem. Monocotiledonatele, de care vorbesc astăzi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
faptei și nu al divagației, al unei filozofii sterile care nu ducea nicăieri, fără finalitate. În camera noastră cu valențe multiple se afla rezerva de porumb "dintele calului", așa, ca la vreo două banițe. Mircea a pregătit patru săculeți sau trăistuțe pe care le-a prevăzut cu sfori, încât puteau fi luate pe umeri, la spate, precum rucsacurile. Apoi a luat o crăticioară drept unitate de măsură și a pus în fiecare desagă aceeași cantitate de boabe. A legat cu sfoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]