155 matches
-
5 milenii. De aici, povestea merge mai departe... De la sfârșitul acestei epoci a fost descoperit în zona intrării un celt de bronz, depus că ofranda zeului într-o fisură a peretelui de calcar. Puternică ginta a Apulilor, dacii din Munții Trăscăului au ridicat nu departe de aici cetatea Craivi, un veritabil cuib de vulturi la care se poate ajunge urmând un adevărat traseu alpinistic. Controversele asupra personalității lui Zamolxe au început să apară odată cu menționarea lui de către Herodot, părintele istoriei, care
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Viorel Ludușan descoperă al doilea sistem fosil. Este explorat și cartat în mai multe ture. Lungimea totală a peșterii este de 5 200 m. iar denivelarea de +123 m. Este cea mai lungă și cea mai denivelata peșteră din Munții Trăscău. Potențialul peșterii este însă mult mai mare. În 1986 acelaș club speologic Polaris ia inițiativa amenajării turistice a peșterii. Acțiunea începe în 1 august. Sunt prezenți Viorel,Ioan, Mircea și Dana Ludușan, Eugen și Dodo Cindrea, Vasile Kucinski, Naghy Martin
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
legendă, , în care Cântărețul de flaut cu flautul sau fermecat a ascuns copiii orașului ca răzbunare că nu a fost plătit pentru salvarea urbiei de invazia șobolanilor. Și tot ei fac legătura între peșteră și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului (redenumit "Colțești" în a doua jumătate a sec. XX), pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) Construcția a fost făcută de sașii aduși din Austria și de secui care au
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
șobolanilor. Și tot ei fac legătura între peșteră și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului (redenumit "Colțești" în a doua jumătate a sec. XX), pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) Construcția a fost făcută de sașii aduși din Austria și de secui care au rămas până în ziua de azi în cele două sate, Colțești și Rimetea. Din istoria zbuciumata a castelului se remarcă faptul că Matei Corvin îl confiscă pentru
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
sunt dispuși între Valea Ampoiului la sud și la nord Valea Racilor sau Turenilor, nordul lor fiind dispus în județul Cluj, restul masivului se află în județul Alba.Fără să atingă înălțimea întâlnită în alte grupe ale Carpaților României, Munții Trăscăului reprezintă, totuși, o unitate extrem de diversificată ca peisaj, cu un remarcabil potențial turistic, doar în parte valorificat până in prezent. În ciuda faptului că au înălțimi sub 1.400 m, ci apar destul de impunători, mai ales când sunt priviți din Culoarul
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
în parte valorificat până in prezent. În ciuda faptului că au înălțimi sub 1.400 m, ci apar destul de impunători, mai ales când sunt priviți din Culoarul Mureșului, de unde-și dezvăluie un profil crenelat, cu acel aer de atrăgătoare sălbăticie. Munții Trăscăului reprezintă o unitate montană care compensează lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semețe, cu alte valențe — cu nimic mai prejos ca importanță — dintre care am aminti microrelieful periglaciar, bine reprezentat aici. Atracția turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
ca importanță — dintre care am aminti microrelieful periglaciar, bine reprezentat aici. Atracția turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate, tocmai din neașteptata lor complexitate și diversitate peisagistică, fără îndoială, un rol important în definirea trăsăturilor cadrului natural al Trăscăului îl are relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde întreaga gamă de forme specifice, ce se impun, mai totdeauna, cu multă personalitate în peisaj. în plus, integrarea acestui tip de relief în cadrul morfologiei dezvoltate pe celelalte roci — sedimentare, magmatice și metamorfice
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
de creste sau platouri, întrerupte neașteptat de văi prăpăstioase, întâlnește, la tot pasul, priveliști de o frumusețe aparte. În timp ce în nordul și in sudul acestei uriități montane așezările apar doar pe văi și în cadrul depresiunilor, in partea centrală a Munților Trăscăului satele și cătunele urcă până sus pe coama lor, risipindu-se pe crestele munților. Natura a înzestrat spațiul carpatic al Trăscăului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere științific, dar și turistic, numele unora având deja o
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
și in sudul acestei uriități montane așezările apar doar pe văi și în cadrul depresiunilor, in partea centrală a Munților Trăscăului satele și cătunele urcă până sus pe coama lor, risipindu-se pe crestele munților. Natura a înzestrat spațiul carpatic al Trăscăului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere științific, dar și turistic, numele unora având deja o mare rezonanță, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmețului, Găldiței, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiței, apoi masivele calcaroase Bedeleu și Ciumerna, Colții Trăscăului și
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
al Trăscăului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere științific, dar și turistic, numele unora având deja o mare rezonanță, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmețului, Găldiței, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiței, apoi masivele calcaroase Bedeleu și Ciumerna, Colții Trăscăului și Piatra Cetii, peșterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuța, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieșului, Iarei, Hășdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Existența unei rețele optime de drumuri — situate
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuța, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieșului, Iarei, Hășdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Existența unei rețele optime de drumuri — situate fie la periferia perimetrului montan al Trăscăului, fie direcționate spre inima acestuia, unele dintre ele reușind să-l traverseze — la care se adaugă un adevărat păienjeniș de poteci facilitează accesul spre cele mai îndepărtate și izolate puncte de interes turistic. Noi drumuri în curs de modernizare, traseele
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Albă. Aria naturală se află în partea central-estică a Munților Trăscău (1250 m), în județul Albă, pe teritoriul administrativ al comunelor Râmeț (satul Valea Mănăstirii) și Stremț (satul Față Pietrii). Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 15 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă un peisaj pitoresc, înscris în calcare, care conserva totodată o serie de plante rare. Floră rezervației are în componență arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
concert în aer liber, în fața Teatrului Național. Pe data de 22 mai 2009, The Amsterdams a lansat primul album de studio, denumit "Adolessons", printr-un concert la clubul Silver Church din capitală, concert ce i-a avut invitați pe Doru Trăscău (AB4, The Mono Jacks) și pe doi dintre foștii membri ai trupei, Dan Olaru și Alex Ghiță (Rain District). Formația a interpretat atât piesele de pe album, cât și piese mai vechi. Albumul a fost produs, distribuit și editat independent, sub
The Amsterdams () [Corola-website/Science/314844_a_316173]
-
Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Zlatna este o depresiune aflată între 2 lanțuri muntoase - munții Metaliferi de origine vulcanică, cu vârful Jidov cu o înălțime de peste 900 m și de Munții Trăscău, munți formați prin încrețire din care se remarcă vârful Dâmbău cu o înălțime de 1.369 m. Pricipalul rău care trece prin Zlatna este Ampoiul care care are o lungime de aproximativ 50 km și se varsă în râul Mureș
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
Peșteră Bisericuța este o peșteră fosilă, de mici dimensiuni din Munții Trăscău, Apuseni. Peșteră se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, județul Albă, în partea centrală a Munților Trăscăului, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Întregalde, apoi
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
Peșteră Bisericuța este o peșteră fosilă, de mici dimensiuni din Munții Trăscău, Apuseni. Peșteră se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, județul Albă, în partea centrală a Munților Trăscăului, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Întregalde, apoi pe drumul forestier până în cătunul Sfârcea( 4 km). De aici, pe jos o oră de mers pe o
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
Polaris - Alpin Speo Club a fost fondat la 1 mai 1966 de Viorel Ludușan (Roru). Membrii clubului își propuneau descoperirea, explorarea, cartarea, protecția și popularizarea peșterilor din Munții Trăscău și Munții Bihor. Nucleul Clubului a fost format din frații Ludușan (Nicolae, Viorel, Dorel, Teodor, Ioan și Mircea) la care s-au adăugat în timp Ovidiu și Gabriel Băcioiu, Ilie Sabău, Eugen și Dorin Cindrea, Eugen Sălăjan, Ștefan, Anca și
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
este un aven de dimensiuni medii din Munții Trăscău, Apuseni. se află pe teritoriul satului Cetea, comuna Galda de Jos, județul Albă, în partea central-estică a Munților Trăscăului, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda la Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Galda de Jos 107 K, apoi
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
este un aven de dimensiuni medii din Munții Trăscău, Apuseni. se află pe teritoriul satului Cetea, comuna Galda de Jos, județul Albă, în partea central-estică a Munților Trăscăului, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda la Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Galda de Jos 107 K, apoi pe drumul forestier până în satul Cetea. De aici, pe jos o oră de mers pe o poteca nemarcata, aproape de
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Albă. Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Albă (în Munții Trăscăului), pe partea estică a Masivului Bedeleu, în bazinul superior al "pârâului Siloș" (un mic afluent al văii Aiudului), pe teritoriul administrativ al comunei Rimetea (în vestul satului Colțești) Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 ha. Arealul este inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului" și reprezintă o zonă de chei cu abrupturi calcaroase (pe partea stângă a văii) și rupturi de pantă, cu zone împădurite și fânețe. În arealul rezervației au fost identificate 5 de tipuri de habitate de interes comunitar (Păduri de fag
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Albă. Aria naturală se află în partea estică a Munților Trăscăului, pe "Valea Ceții", la o altitudine cuprinsă între 750 și 1150 m, pe teritoriul administrativ al comunei Întregalde, la limita teritorială a acesteia cu comună Stremț. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Arealul (inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului") prezintă un relief diversificat: abrupturi stâncoase (cheiuri constituite din calcare jurasice și formațiuni cretacice, formate din marne, gresii și conglomerate), acoperit în mare parte cu vegetație de arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului județul Albă. Aria naturală se află în partea estică a Munților Trăscăului (la o altitudine cuprinsă între 350 și 700 de m) pe cursul inferior al Văii Galdei, pe teritoriul administrativ al comunei Galda de Jos, între satele Galda de Sus și Poiana Galdei. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]