611 matches
-
Unchiu’ Vasea - rânji blând flăcăul. — Și îl iubești tu pe unchiu’ Vasea? întrebă Vasea. — îl iubesc - zise flăcăul. — Și se supără Mitenka dacă unchiul Vasea îi ia doi dinți? — Mitenka nu se supără - zise veselul flăcăul. Atunci, fulgerător, Vasea îi trăsni nepotului un așa pumn în plină figură, încât acesta căzu într-o rână cât era de lung, scuturându-și încet capul. — Ei? - făcu Vasea curios. — Uite-i! - zise cu veselie flăcăul și adunându-i de pe jos, depuse pe masă doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
faci vrăbiuță. Te mai întreb o dată: cât costă? — Socotind și rachiul, doi galbeni - zise Georgios. — Mult - spuse turcul. Enorm. Doi galbeni pentru niște măsline și-o șuncă împuțită? Cum a fost șunca, băieți? - se-ntoarse șeful spre ieniceri. — Putea de trăsnea - răspunse cel fără un ochi. Abia am putut-o înghiți. — Păi vezi, meștere? - făcu turcul către Georgios. Și ceri doi galbeni? Vrei să iei pielea de pe noi? Unde te trezești? în Cipru? — Atunci spuneți dumneavoastră cât face și eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fac negri din albaștri, ce vede ea oare? Parcă intrase în priză. Mai bine o aducea într-o noapte la noi, să fim trei, că n-am mai făcut asta de mult. Îl lăsam în pace, că putea să mă trăsnească urgent, și dacă te lovește el... Cică a chemat-o și pe la Catedră, unde pe birou tronează fotografia mea, eu râzând ca o ghidușie, așa-mi zicea Maestrul meu la început: râzi, ghidușie, ce-ai mai făcut? Nu-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
concentreze asupra unui articol dintr-o revistă populară. S-a surprins recitind iar și iar aceleași paragrafe, așa că a renunțat și, Înclinându-și trupul, și-a lipit ostenit fruntea Înfierbântată de geamul umed. Vagonul - unul de fumători - era supraîncălzit și trăsnea de duhorile populației străine a statului. A deschis fereastra, dar l-a cuprins dârdâiala când l-a Învăluit un nor de ceață. Cele două ceasuri de călătorie i s-au părut lungi cât două zile și aproape că a plâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Ei bine, eu nu mă tem de Întuneric, așa că mi-am pus mantaua impermeabilă și cizmele de cauciuc și am ieșit. Știi, Înainte mi-a fost Întotdeauna frică să afirm că nu cred În Dumnezeu - ar fi putut să mă trăsnească -, dar uite că-s aici și, evident, nu m-a trăsnit. Dar important este că de data asta nu m-am temut mai mult decât când eram un Scientist Creștin, ceea ce am fost anul trecut. Așadar acuma știu că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pus mantaua impermeabilă și cizmele de cauciuc și am ieșit. Știi, Înainte mi-a fost Întotdeauna frică să afirm că nu cred În Dumnezeu - ar fi putut să mă trăsnească -, dar uite că-s aici și, evident, nu m-a trăsnit. Dar important este că de data asta nu m-am temut mai mult decât când eram un Scientist Creștin, ceea ce am fost anul trecut. Așadar acuma știu că sunt materialistă și tocmai fraternizam cu fânul când ai apărut tu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
rezolvat pentru individ chiar de către individ, aici, sub frunțile Înalte și palide ca a mea, iar tu ești prea pedant ca s-o recunoști. Tânăra a lăsat frâul din mână, ca să amenințe bolta cu pumnul. - Dacă există Dumnezeu, să mă trăsnească acum. Să mă trăsnească! - Iarăși vorbești despre Dumnezeu În stilul ateilor, a observat Amory. Materialismul lui, o mantie mereu prea străvezie, fusese sfâșiat În bucăți de blasfemia lui Eleanor. Ea o știa și pe el Îl enerva că ea știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de către individ, aici, sub frunțile Înalte și palide ca a mea, iar tu ești prea pedant ca s-o recunoști. Tânăra a lăsat frâul din mână, ca să amenințe bolta cu pumnul. - Dacă există Dumnezeu, să mă trăsnească acum. Să mă trăsnească! - Iarăși vorbești despre Dumnezeu În stilul ateilor, a observat Amory. Materialismul lui, o mantie mereu prea străvezie, fusese sfâșiat În bucăți de blasfemia lui Eleanor. Ea o știa și pe el Îl enerva că ea știa. - Și, ca majoritatea intelectualilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
gras, eram totuși un tip forțos. ― Întinde-te pe spate și începem cu ridicări ale piciorului drept. De cincizeci de ori. Hai! Mă întind și, cam pe la treizeci, încep să nădușesc, iar la patruzeci las liniștit piciorul jos. Ida mă trăsnește scurt peste piciorul drept, dă cu sete, mă ridic în fund, îmi ridic cracul pantalonului, mă holbez la umflătura care s-a și prezentat, îmi trece prin cap că acolo voi avea o echimoză -tocmai făcusem cu Luminița, care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
fac pe prostul, am venit mai devreme, asta e, intru. În holul sălii respective erau câteva mese, în jurul cărora trebăluiau niște băieți și fete, tăiau felii de pâine și le adunau în fața unuia care le ungea cu mujdei de usturoi. Trăsnea a usturoi de te dădea jos, dar nimeni nu părea să se sinchisească. Mă opresc, dau să zic bună ziua și omul care ungea feliile se întoarce o clipită către mine și-mi spune, aproape fără să mă privească: ― Salut, Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
dureze multă vreme până când își vor convinge părinții să le cumpere din nou pantaloni și fuste la modă. Pentru asemenea incapabili s‑a ostenit Sophie. Dar a făcut‑o în primul rând pentru ea însăși. Vestiarul sălii de sport, care trăsnește a transpirație și a gaz, trebuie renovat complet. Elevii ultimei clase de liceu nu profită cu nimic din asta, fiindcă renovarea va avea loc abia în vacanță. Domnul Witkowski vrea să‑și retragă copiii de la școală din cauza acestei întâmplări, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului BALADA MIRESII DIN N ĂMOLOASA În vale, la Nămoloasa, Unde s-a-necat mireasă... Numai sălcia trăiește Și cu lacrimi povestește: - „Cu ochii mei am văzut, Din senin cum s-a pornit Să fulgere, să trăsnească, Norii să se răscolească, Să cadă ploaie cu piatră... Of!... și furtună blestemata La pământ totul culcă, Cerul mi se-nnegura... Prin păduri vântul strigă, Glasul crâncen îi era, Potop mare mi-aducea... Apa-n valuri îmi creștea Și fără
MIREASA DE LA NAMOLOASA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364492_a_365821]
-
satârului din brațul vânjos al gâdelui, gata să-i arune capul la coșul de gunoi al istoriei. deschide ochii; vede aceeași gloată, prosternată în băltoacele mirosind a broaște și un fum amestecat cu aburi de oțel călit din securea gâdelui, trăsnit de cel mai drag fulger pe care i l-a trimis providența; aude cea mai dulce voce, ca un cântec de sirenă, glasul autoritar al reginei: în numele cerului, majestatea sa, regina, te declară nevinovat, ești liber! ... liber pe dracu!, a
TRĂIASCĂ, REGINA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363946_a_365275]
-
Dar și puternici, și dotați, și matahale cum erau, trebuiau să facă scrum pe oricine. Îi privi sictirit și dezamăgit: - Mi-e silă de voi! Nu mi-am închipuit ce nătărăi mă slujesc! Marș din calea mea, nefericiților, că vă trăsnesc acum! Bieții generali se târâră și-n mare viteză dispărură din sala tronului. Soare-Împărat porunci să se adune toți demnitarii. Aceștia sosiră, fiind îngroziți când aflară ce s-a întâmplat. - Ei, zise Soare-Împărat, nu mai am nici un luptător în stare
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
poftească tolomacul ca să-l căsăpesc! Și începu să facă salturi uriașe, aruncând și el țipete războinice, prea slabe ca să acopere zgomotul infernal ce venea de la Uragan de Foc. Turbatul deschise ușa și începu să alerge hăbăuc pe întortocheatele coridoare, tunând, trăsnind și aruncând cu flăcări și gaze ucigătoare, căscând gura cât o peșteră. - Unde sunteți, nenorociților, că vă termin! Acuș vă spulber, vă fac scrum! Și Mărțișor îi făcu pe plac. Îi spulberă în ochi un munte de nisip. Dar, mai
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
a trântit în zăpadă. -Și nu tre-a mâncat? A râs doamna Ștefănescu. -Nuu! Pentru că tot nuiaua asta fermecată...sărăcuța...tot ea m-a salvat. -Cum te-a salvat? Întrebă doamna. -Când a sărit lupul în ceafa mea, nuiaua a trăsnit ca un fulger ceresc : pooc! Și a adus acolo, pe câmp pe domnul Ionescu. În sania trasă de cei doi armăsari. Să fi văzut atunci cum au sărit armăsarii pe lup, încât bietul lup abia a scăpat și a fugit
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
În incinta dispensarului nu mai era nimeni dar mai veniseră vreo câteva persoane să se adăpostească de ploaie sub copertină, printre care, și câțiva copii. Cât au stat acolo, a fulgerat și a tunat așa de tare ca și cum ar fi trăsnit pe undeva, prin apropiere. Copiii se strânseseră unii lângă alții de frică iar o femeie mai în vârstă zise: - Să ne ferească Dumnezeu de trăsnet, că a mai murit astăzi electrocutat, George a' lui Frâncu! Când îi auzi numele iubitului
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
cu barbă acum, parcă îmi spunea ceva; pe omul acesta îl cunosc, cine o fi, de unde îl cunosc? Mi-am luat inima în dinți și l-am întrebat: - Nu te supără, omule, esti cumva din Podoleni? S-a uitat că trăsnit la mine, m-a măsurat din cap până în picioare ca si cum ar fi vrut să-mi ia măsură la cosciug sau să-mi facă vreo statuie, cumva. Apoi, cercetând cu privirea de jur împrejur, ca să se asigure că nu-l aude
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
doar atât. Cu primul tren mergem la Prundul Bârgăului să aducem fata acasă și că ea nu e un copil străin, cum zici tu. Îi curge sângele meu prin vene. - Ceee? Ce vrei să zici? îngână femeia și căzu ca trăsnită de fulger, cu mâinile lălâi pe lângă corp pe scaunul de pe care tocmai se ridicase. Cu ochii împietriți spre el, văzu scrisoarea, parcă pentru prima oară. Își adună puterile și întinse o mână tremurândă spre ea, parcă îi era frigă că
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
seara, aia care nu-i mai ajunge cât are și o dă la greu prin străini plus multe alte subiecte pasionante, vitale chiar, acum după sărbători. Unde mai pui că și panarama e în toi. Medicii și asistentele bufnesc și trăsnesc deoarece nu iese nici un folos din toată munca, solicitanții că acesta e dreptul lor, politicienii din opoziție că uite, guvernul lasă poporul să moară și nu mișcă un deget, cei de la guvernare că: noi v-am tot spus, da’ voi
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364202_a_365531]
-
al lui Sterian Vicol de azi. V-am spus și mai înainte, în cartea mea de proză, există acele capitole despre biserică, întâmplări adevărate, când l-am înmormântat pe tata, cum în ziua aceea a venit o ploaie cu vijelie, trăsnind biserica. Și a căzut biserica, arzând până-n temelii. Atunci am văzut eu, cu ochii mei de copil adolescent, cum oamenii cu lopeți în mâini, aruncau, ca să stingă flăcările, pământul reavăn de pe mormântul tatălui meu. Tata fiind înmormântat, după cum am mai
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]
-
pentru ramurile de salcie de la Florii, pentru tinerii noștri cu har intelectual din țară și din diaspora, pentru Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce și Titu Maiorescu și pentru Palatul Mogoșoaia, Casa Poporului și ulița copilăriei mele, pentru Ip și Trăsnea, Ipotești și Humulești, Oarba și Iernut, pentru cununile din spice de grâu de la Rusalii, pentru Petre Ispirescu și toate basmele și legendele românești, pentru Cișmigiu, Gică Petrescu, Foișorul de Foc, Mariana Nicolescu și Valea Dâmboviței, pentru năvălirile goților, hunilor, gepizilor
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
să nu fi dat semne până în acest moment, dar care acum au debutat foarte violent, putând fi fatale, dacă nu erau acești doi îngeri păzitori. - Este nevoie de ajutor, afarăă!! s-a auzit strigătul cuiva din capătul holului! A fost trăsnit teiul cel mareee...! S-a prăbușit pe mașini. Se pare că sunt și persoane... Evenimentele desfășurate, care captaseră atenția tuturor în interiorul pavilionului, făcuseră ca starea vremii de afară să fie ignorată total, deși reprezenta, în mare măsură, cauza de unde acestea
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
fie transportate către spitale de specialitate. Discutând cu dispecera de la 112, și-a dat seama că se mai primiseră două apeluri, dar fără a li se explica situația reală și gravitatea acesteia, ci doar faptul că un pom a fost trăsnit în curtea spitalului. Asigurată fiind că vor veni în curând forțele în măsură să intervină, Emanuela s-a apropiat de prof. dr. Popescu pentru a-i solicita atenția pentru două minute. - Domnule profesor, am o anumită pregătire, vă asigur. Lucrez
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
Primăvara... sufletul lui, pentru care este în stare de orice, să-i spună că este îndrăgostită de... cine? De prăpăditul ăsta? Nu se poate! A greșit el o dată cu Speranța; fiica lui nu are voie să greșească! Iar îl apucă furia, trăsnind și fulgerând, limbile de foc aruncându-se printre nori ca niște bice, spre Mărțișor și Norocel. Speriați, aceștia o luară la fugă, dar soldații din gardă îi prinseră și-i aruncară în genunchi în fața împăratului. - Ei, tu, cel care te
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]