1,017 matches
-
este mai mare în satele centrale, cu o populație modern orientată, cu un capital social de încredere de nivel redus și cu o religiozitate de nivel relativ scăzut (comparativ cu situația din satele periferice). Faptul poate fi explicat nu prin tradiționalism și capital social, ci prin tendința primarilor și a primăriilor de a favoriza acțiunile de dezvoltare a infrastructurii mai ales pentru satele centrale. Atitudinea populației din satele periferice, de relativă neîncredere față de primar, decurge din situații de genul celor menționate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de imigranți, cu maghiari și de tip modern, comparativ cu cele tradiționale, izolate și cu minorități religioase. Cultura critică, parte a capitalului simbolic, este prezentă în special în satele de imigranți și de maghiari. Aici neîncrederea în guvern este maximă. Tradiționalismul religios (încredere mare în Biserică) este specific satelor tradiționale și cu minorități religioase. În fine, definirile sociale ale situației personale diferă puternic de la un tip de sat la altul. Izolarea aduce cu ea optimism. Întreaga dinamică de tip cultural poartă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
decât din cele cu un nivel redus al problemelor. Lipsa de resurse - capital uman, informație, bani, relații etc. - este o cauză a stabilității rezidențiale în condiții de sărăcie nu numai pentru romi, ci în genere la nivelul României anilor 2000. Tradiționalismul identitar dat de ponderea celor care vorbesc limba romani frecvent este mai mare în CR foarte sărace, comparativ cu cele care nu sunt sărace 1. Tradiționalismul și sărăcia contribuie, de asemenea, la manifestarea unei fertilități mai mari în comunitățile sărace
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de sărăcie nu numai pentru romi, ci în genere la nivelul României anilor 2000. Tradiționalismul identitar dat de ponderea celor care vorbesc limba romani frecvent este mai mare în CR foarte sărace, comparativ cu cele care nu sunt sărace 1. Tradiționalismul și sărăcia contribuie, de asemenea, la manifestarea unei fertilități mai mari în comunitățile sărace decât în cele nesărace. Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)tc "Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în CR cu un nivel de educație foarte scăzut, formate aproape exclusiv din romi, fără alte grupuri etnice așezate pe teritoriullor și cu localizare preponderentă în Moldova, Transilvania și Crișana-Maramureș. Alți factori care condiționează sărăcia CR - mediul rezidențial, mărimea comunității, tradiționalismul indicat de limba vorbită, mărimea orașului sau nivelul de dezvoltare a comunei - sunt mai puțin importanți decât cei anterior menționați. Rezultă că segregarea rezidențială și analfabetismul sunt principalele semne ale sărăciei CR. Alți factori care au fost discutați în cuprinsul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mult în temeiul unor forme incomplete, nesau parțial exprimate de ideologii sistematice. Diferitele variante de populism sau comunitarism sunt frecvent trama unor astfel de ideologii implicite în proiectele DEVCOM. Practicile de DEVCOM ajung să aibă conexiuni cu ideologiile modernizării, instituționalismului, tradiționalismului, reformelor religioase sau marxismului (Midgley, Livermore, 2005, p. 159). Este corectă, cred, premisa că practica DEVCOM e condiționată semnificativ de ideologii care, la rândul lor, sunt determinate de „filtre” (Kim, 2004) date de către organizațiile de finanțare, activiștii comunitari și comunitățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
modernizare, înspre neoliberalism orientat spre capitalismul comunitar, ambele contestate de către mișcările postmoderniste. Atât neoliberalismul, cât și postmodernismul au slăbit DEVCOM, susțin Midgley și Livermore (2005, p. 162), în special în varianta economică. Ideologia care încearcă să depășească limitele etatismului, modernizării, tradiționalismului, neoliberalismului și postmodernismului este „developmentalismul” (asociat în special cu numele lui Midgley și al lui Sherraden; vezi Midgley, Livermore, 2005, p. 162). Developmentalismul ca formă de neoinstituționalism cere „coordonarea eforturilor statului, pieței și ale comunității în cadrul a ceea ce a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și capital de relații ca forme specifice de capital social. 4. Ipoteza variabilelor intermediare: nu numai sentimentele de frustrare și mobilizare sunt cele care acționează ca variabile intermediare între IS și AAP. Orientările de valoare, cum ar fi modernitatea sau tradiționalismul individual, reprezintă alte variabile intermediare importante ce influențează relația dintre status și variabilele care compun atitudinile față de acțiune. Cele patru ipoteze sunt dependente de context, fiind relevante pentru perioada de tranziție postcomunistă din România. Ele s-ar putea însă aplica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se află loialitățile localiste față de cele ocupaționale? Sunt regionalizările efective din viața social-culturală a țării centrate mai mult pe identități sau pe probleme locale? La astfel de întrebări încerc să răspund în continuare, folosind ca bază informații empirice de sondaj. Tradiționalism identitartc "Tradiționalism identitar" Specificul regional pentru multe fenomene socioculturale apare prin observarea satului. Aici, efectele nivelatoare ale modernizării sunt mai redusedecât la oraș. Regularitățile care îl structurează sunt mai evidente (tabelul 33). La nivelul conștiinței rurale difuze, fenomenele de identificare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
loialitățile localiste față de cele ocupaționale? Sunt regionalizările efective din viața social-culturală a țării centrate mai mult pe identități sau pe probleme locale? La astfel de întrebări încerc să răspund în continuare, folosind ca bază informații empirice de sondaj. Tradiționalism identitartc "Tradiționalism identitar" Specificul regional pentru multe fenomene socioculturale apare prin observarea satului. Aici, efectele nivelatoare ale modernizării sunt mai redusedecât la oraș. Regularitățile care îl structurează sunt mai evidente (tabelul 33). La nivelul conștiinței rurale difuze, fenomenele de identificare locală - comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al factorilor asociați cu vârsta și starea materială în determinarea fenomenelor identitare locale - loialități comunitare și regionale. Altfel spus, structura sociodemografică pare să fie mai importantă decât cultura regională în determinarea loialităților regionale. O formă identitară complexă este cea a tradiționalismului comunitar (identitar), reprezentat de loialități față de grupurile naturale care funcționează ca agenți tradiționali de socializare: familia, comunitățile locale și biserica. Persoanele din Crișana-Maramureș manifestă nivelul maxim de tradiționalism comunitar. Minimumul se înregistrează la populația din orașele sudice localizate în Muntenia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regională în determinarea loialităților regionale. O formă identitară complexă este cea a tradiționalismului comunitar (identitar), reprezentat de loialități față de grupurile naturale care funcționează ca agenți tradiționali de socializare: familia, comunitățile locale și biserica. Persoanele din Crișana-Maramureș manifestă nivelul maxim de tradiționalism comunitar. Minimumul se înregistrează la populația din orașele sudice localizate în Muntenia, Oltenia și în București (tabelul 34). Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
agenți tradiționali de socializare: familia, comunitățile locale și biserica. Persoanele din Crișana-Maramureș manifestă nivelul maxim de tradiționalism comunitar. Minimumul se înregistrează la populația din orașele sudice localizate în Muntenia, Oltenia și în București (tabelul 34). Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP; - subeșantion sub 30 de persoane Regionalizarea problemelor socialetc "Regionalizarea problemelor sociale" Slaba diferențiere regională a fenomenelor identitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nivelul maxim de tradiționalism comunitar. Minimumul se înregistrează la populația din orașele sudice localizate în Muntenia, Oltenia și în București (tabelul 34). Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP; - subeșantion sub 30 de persoane Regionalizarea problemelor socialetc "Regionalizarea problemelor sociale" Slaba diferențiere regională a fenomenelor identitare contrastează puternic cu diferențierea problemelor sociale. Există o acută segmentare regională a conștiinței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regionale în percepția problemelor sociale se mențin. Contrastul dintre fenomenele identitare și cele de conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor socialetc "Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale" + relație semnificativă, de directă proporționalitate. - relație semnificativă, de inversă proporționalitate. 0 relație nesemnificativă între variabila de pe linie și cea de pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor socialetc "Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale" + relație semnificativă, de directă proporționalitate. - relație semnificativă, de inversă proporționalitate. 0 relație nesemnificativă între variabila de pe linie și cea de pe coloană. Fiecărei coloane îi corespunde un model de regresie multiplă. Cu - și + au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
coeficienții de regresie parțială de semn negativ și, respectiv, pozitiv, semnificativ diferiți de zero. Prin 0 au fost figurați coeficienții nesemnificativi. Calculele au fost făcute fără subeșantionul reprezentând populația Bucureștiului. Populația din subeșantionul Dobrogea funcționează ca termen de referință implicit. Tradiționalismul identitar tinde să-și piardă dependența de regiunea istoricăîn măsura în care se controlează efectele vârstei, ale capitalului uman1, capitalului material (averii), mediului de rezidență și gravității obiective a problemelor sociale 1. O excepție de la această regulă este populația din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regiunea istoricăîn măsura în care se controlează efectele vârstei, ale capitalului uman1, capitalului material (averii), mediului de rezidență și gravității obiective a problemelor sociale 1. O excepție de la această regulă este populația din vestul țării - Banat și Crișana-Maramureș - pentru care tradiționalismul identitar se menține ridicat chiar și în condițiile în care se controlează efectul variabilelor de status personal. Conștiința problemelor sociale rămâne puternic diferențiată în funcție de regiunea istorică, chiar și atunci când, prin procedee analitice, se înlătură efectul variabilelor de status: populația din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de la stadiul agricol la cel industrial și, ulterior, la cel postindustrial sau postmodern”; cu „opoziția dintre aderența la rutină, la ceea ce este constituit, versus aderența la noutate, la ceea ce este în curs de constituire”; cu „caracteristici ale zonelor centrale versus tradiționalismul zonelor periferice” (Sandu, 1999, p. 30). ONG operațional (operational NGO) - ONG cu funcții de proiectare, facilitare și implementare a subproiectelor, fără membri la nivelul comunității-țintă. Sintagma este folosită în special în limbajul Băncii Mondiale. Acționează mai ales la nivelul comunităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care atîrnă greu”. Frumos spus, fătucă!... Numai că ar trebui să bagi samă, draga tatii, și la faptul că regizorul pe care atîta-l iubești are niscai probleme cu deslușirea unui termen important : noima. Care nu e dependentă de noutate sau tradiționalism ; noima e noimă, oriunde & oricînd... CÎnd amicul Mircea M. Ionescu mi-a spuscă vrea să i se monteze piesa despre Hagi, mi-am exprimat o singură Îndoială : cine poate fi actorul acela potrivit pentru rol? N-am știut să răspund
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
sinodale și conciliare; fundamentalismul biblicist, tendințele separatiste și provincialismul regional de natură protestantă vor fi respinse în favoarea unei Bisericii responsabile față de lume și a unei "libertăți a creștinului" iluminate, care nu manifestă nici orgoliu moralizator, nici intoleranță dogmatică; de asemenea, tradiționalismul ortodox oriental și liturghia sa vor fi depășite. Va fi transformat într-un creștinism cu o mai mare referință spre origini, dar în același timp contemporan, care să poată acționa ușor în noua organizare a politicii și societății și în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
oricare altul, s-a războit cumplit cu aceia, care țineau morțiș la datinile străbune, dar disprețuiau ori nu-mplineau de loc poruncile lui Dumnezeu, atât pe cele din Legea veche, cât și pe cele din Legea nouă, date de Mântuitorul. Tradiționalismul a fost este și va fi întotdeauna cel mai feroce adversar al marilor idei, care fac fală omenirii și o îndrumează pe calea civilizației și a progresului. Istoria fiecărei invențiuni este plină de relatări dureroase și de multe ori bizare
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
163); fundat, altfel spus, pe ceea ce este întâmplător, involuntar. Istoria literaturii române apare concepută ca o "eternă" luptă dintre estetic și nonestetic (151). Mica și vlăguita literatură română, "însetată de pluralitate, de diversitate" (177), ajunge, cu adevărat, omogenă, dar în tradiționalismul ei (ideologic, așadar, nu estetic), de la dacism la protocronism (281). E. Lovinescu trăise iluzia că esteticul triumfase, literatura noastră comunica cu cea occidentală și căuta febril moduri de diferențiere. Persistă, însă, "starea de provizorat a literaturii române" (165). N. Cartojan
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
îmbunătățită prin apelul la un argument aproape personal, de găsit în chiar prima pagină a Preliminariilor. Temeiurile raționamentului sunt confesive: "Cartea aceasta voisem să o scriu în 1980. Adică imediat după încheierea celei (apărută în 1980) pe care o intitulasem Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea. Din păcate, această carte nu putea fi - și nici nu trebuia - publicată. Nu putea fi publicată pentru că era imposibilă comentarea, cum se cuvine, a ideii de totalitarism și partid unic, de democrație parlamentară, idei-forță
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
de umoristic și anecdotic, ce substituie, uneori, metaforicul. Unele poeme sunt vădit anticalofile, ba chiar nici nu par literatură (75, de pildă, este o frumoasă declarație de dragoste, mai degrabă decât o poezie reușită), alteori tonul direct se îmbină cu tradiționalismul frust ori cu imagistica barochizantă, iar vecinătatea banalului amenință lirismul. Oricum, oscilația stilistică, datorată, în mare parte, evoluției poetului, dacă ne amintim că volumul a rezultat din înmănuncherea ciclurilor dedicate Anei volum de volum, permite instalarea unei perplexități, întreține suspansul
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]