435 matches
-
culturi. Să nu-1 imităm pe acel troțkist american care, constatînd după război extinderea troțkismului în SUA, a început să teoretizeze moartea ideoogiilor de pe planetă. Să confunzi cultura cu o cultură, sfîrșitul unei epoci cu sfîrșitul lumii, iată tradiționala eroare a tradiționaliștilor. Un sistem anume de circulație nu semnalează etiajul tuturor formelor de circulație. Fiecare decadență este reversul sau semnul unei renașteri, și zeii alungați pe ușă intră mai devreme sau mai tîrziu pe fereastră. ÎNCHISOAREA, EXILUL ȘI TELEFONUL O ecologie socialistă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cuvîntului, virtuțile rîsului, ale absurdului, ale digresiunii, această cultură populară comică și carnavalescă evocată de Bahtin cu referire la Rabelais. În noul spațiu public, retorii înlocuiesc scribii, în timp ce în prim-planul politic revin înlocuitorii doctrinari ai "modernismului reacționar", cultivat de tradiționaliștii noștri din perioada interbelică. În dorințele noastre, laserele, amplificatorii și decibelii produc din nou un întreg univers emoțional și tribal, bogat în revivals și farmece. Trezesc gustul marilor mese colective. Magii și vrăjitorii, sunete și lumini, Fecioara și sfinții. În
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
năzuințele umane. Progresul este alimentat istoric, este condiționat de prezent, dar este produs de vizionari Și certificat de viitor. Sofiștii erau individualiști Și cosmopoliți, atacau sclavia Și statul, militau pentru emanciparea individului Și dezvoltarea comerțului cu alte popoare. Socraticii erau tradiționaliști, conservatori Și adepți ai intervenției statului în reglementarea unor probleme controversate Și puneau accentul pe latura universală a problemelor economice abordate. Sofiștii Și Socrate au pus bazele teoriei noțiunilor, deducției Și inducției, iar Platon (427-347 î.H.), un socratic, a
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
școli cu predare numai în limba maghiară sunt chestiuni care țin de același registru. Dacă diferitele grupuri se lovesc adeseori de refuzul autorităților, dincolo de motivația neexplicitată - în afara unor cazuri precum cel al Serbiei lui Miloševiæ - constând într-un hegemonism retrograd (tradiționalist, de obicei naționalist de tip etnicist), argumentul statelor democratice - cum sunt Franța, Anglia sau SUA - este pericolul dezagregării comunităților politice. Multiculturalismul ar încuraja transformarea societăților politice în reuniuni de comunități separate prin diverse bariere culturale - care le atrag pe cele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dorință de recuperare a trecutului, ca o formă de nostalgie culturală. Eugeniștii nu se Încadrează foarte fidel În acest curent, deoarece ei susțin necesitatea de a mobiliza tradițiile și nu de a le conserva. Distanța ireconciliabilă dintre moderniștii proeuropeni și tradiționaliștii antioccidentali nu este atât de vizibilă pe cât au Încercat să o prezinte participanții la dezbaterea despre modernizare din anii 1920 și 1930. Pe parcursul cărții, subliniez faptul că În discursul eugenist coexistă paradoxal noul și vechiul, argumentele raționaliste și cele subiective
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
declanșate după 1918, ce puneau În discuție modul de manifestare a progresului și măsura În care schimbările prin care trecea România puteau fi considerate progresive. Numeroase lucrări istoriografice și-au Îndreptat atenția asupra acestui subiect, prezentând Înfruntarea dintre „moderniști” și „tradiționaliști” În cercurile literare, filosofice și În cele politice afiliate acestora 35. Cu toate acestea, până acum nu a fost realizată nici o cercetare asupra modului În care dezbaterea dintre modernism și tradiționalism s-a derulat În cadrul comunității științifice și a influențat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că, mai mult, risca pierderea tradițiilor sale „autentice” În procesul de modernizare 72. Ceea ce disputau aceste tabere era, În esență, chiar definiția „romanității” și a destinului țării. Părea să existe foarte puțin loc pentru compromisuri Între moderniști și oponenții lor, tradiționaliștii, pentru că cele două orientări erau În dezacord asupra unor lucruri elementare, cum ar fi identitatea și scopul națiunii române. În această dezbatere aparent ireconciliabilă, eugeniștii ofereau un nou model de construcție identitară, care păstra atât nevoia de a conserva tradițiile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenistă oferea o nouă paradigmă de organizare a instituțiilor politice și sociale: eugeniștii au contribuit la acceptarea științei ca modalitate fundamentală de a observa, evalua și organiza România contemporană 3. În sfârșit, În cadrul disputei proeminente a vremii, Între moderniști și tradiționaliști, eugeniștii s-au identificat ca aparținând unei școli de gândire promodernistă. Până acum, istoricii au luat În discuție această dezbatere mai ales În legătură cu unele curente literare și politice 4. Cu toate acestea, dezbaterea asupra modernizării era mai largă și includea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
România nevoie de instituții și structuri politice de tip european sau de unele mai „autentice”, bazate pe tradițiile ancestrale? Moldovan vorbea dintr-un cu totul alt unghi. El părea să-și fi asumat o poziție de compromis Între moderniști și tradiționaliști, susținând că „abia din colaborarea ori coordonarea principiului biologic, individualist și social poate rezulta evoluția optimă”8. Prezentând eugenia ca pe o abordare moderată a modernizării, Moldovan urmărea să răspundă Îndoielilor exprimate de numeroși intelectuali și practicanți de profesii, asemenea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cămin al lor, li se pare, evident, foarte comodă viața protestatară, prin urmare își însușesc - siliți de nevoie-, comportamente care devin imediat neautenticitate. Părul lung, mânia, drogurile. Le amestecă pe toate: și încă o dată, adevăratele obiecte ale urii rasiste a tradiționaliștilor sunt chiar ei. În același timp cu apariția acestor noi tipuri umane în cadrul lumpenproletariatului, au luat naștere noi tipuri umane în cadrul burgheziei, relativ noi. Ele urmează scheme destul de cunoscute, în realitate: misionarii, utopiștii, anarhiștii, anumiți revoluționari etc. Ceea ce este destul de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
reprezentată prin două simboluri opuse și, de aceea, inconciliabile: „Jesus” (în speță acel Iisus al Vaticanului), pe de o parte, și „blugii Jesus”, pe de altă parte. Două forme de putere una în fața celeilalte: aici, marea gloată a preoților, soldaților, tradiționaliștilor și călăilor; dincolo, „industriașii” producători de bunuri inutile și marile mase ale consumului, laice și, măcar din prostie, nereligioase. Între „Jesus” de la Vatican și blugii „Jesus” s-a dat o luptă. La Vatican, la apariția acestui produs și a reclamelor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
la înălțimea libertăților ce îi sunt acordate. Ca atare, nu se poate să mai existe limite de vârstă. Codurile care stabilesc limite de vârstă sunt ridiculizate (și deci sunt în vigoare doar pentru relațiile homosexuale). Să nu-și facă iluzii tradiționaliștii și părinții romantici (atât de îngroziți de ideea de a fi represivi): între doi adolescenți de sex opus, chiar și foarte tineri, de-a dreptul impuberi, relația erotică este la fel ca între doi adulți. Cu aceasta vreau să spun
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
visează în vechea vitrină/ Și-o tristă speranță adoarme-ntre noi.” Consecvent cu sine este poetul în volumul Gravuri (1976); prelucrarea lirică reține din existent acele elemente care pot participa - într-un angrenaj retoric nu cu mult diferit de cel tradiționalist - la explicitarea unor sentimente din spectrul pozitivului nuanțat: „Încet curge luna în vasta câmpie./ Arbori răzleți/ înfipți în pământ și în cer/ îmi aduc aminte copilăria:/ lumină de ceară pe dealuri,/ flori prăfuite la marginea drumului.../ Lumea e totuși frumoasă
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
George Madan, ST, 1991, 12; Vasile Badiu, Sinteza activității lui Gheorghe V. Madan, RLSL, 1992, 6; Sava Pânzaru, Ziarul „Moldovanul”. Câteva constatări preliminare, REF, 1993, 1-2; N. Băieșu, Gheorghe V. Madan, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Mihai Cimpoi, Un romantic tradiționalist, L, 1995, 13; Un om, un destin, îngr. Grigore Botezatu, Vasile Ciocanu, T. Macovei, pref. Haralambie Corbu, Chișinău-Trușeni, 1997; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 115-116; Datcu, Dicț. etnolog., II, 51-52. I.D.
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
debut, acum cu o tendință spre abstractizare și obiectivare, în câteva panouri alegorice ce par tablouri chagalliene. Ardere de tot (1976) este un volum de tranziție, mai monoton, în care emoția se convenționalizează, iar expresia, ermetizată artificial, are un „aer” tradiționalist, majoritatea poemelor reducându-se la scheletul unor trame narativ-simbolice. Peste zona interzisă (1979), volum oarecum tot de tranziție, revine cu scenariile ambivalente ale vieții și morții, dar cu influențe din Nichita Stănescu și cu o melodicitate simbolistă accentuată. Sora mea
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
note biobibliografice, portretele sunt exacte, cuprinzătoare, incisive și nonconformiste, în spiritul întregii critici practicate de I. Despre Marin Sorescu: „Nu e nici un paradox a spune că poetul cel mai «modern» al generației sale este în spirit și cel mai autentic tradiționalist.” Lucrarea civic-literară cea mai cunoscută a devenit Eseu despre lumea lui Caragiale (1988), reluată în 1994 cu recuperarea titlului eliminat de cenzură la prima ediție: Marea trăncăneală. Este vorba în primul rând de un studiu asupra mentalităților și moravurilor autohtone
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
apoi la „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Viața studențească”, „Convorbiri literare”. Prima lui carte de versuri, Măștile somnului, apare în 1968 și este premiată de revista „Amfiteatru”. Poetul I. a provocat reacții dintre cele mai diferite. Majoritatea comentatorilor îl încadrează printre „tradiționaliști”, alăturându-l lui Ioan Alexandru, George Alboiu, Gheorghe Pituț și chiar recunoscându-i capacitatea de a-și crea un spațiu liric propriu. Dacă pentru unii faptul echivalează cu o performanță estetică, pentru alții el nu reprezintă decât mimarea (datorată unor
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
transnaționali, ale c)ror comportamente și interacțiuni alc)tuiesc substanță afacerilor internaționale. Cercet)torii politicii, fie ei tradiționaliști sau moderni că orientare, isi reific) sistemele, reducându-le la p)rțile lor aflate în interacțiune. Pentru dou) motive, analizarea laolalt) a tradiționaliștilor orientați c)tre istorie, si a moderniștilor orientați c)tre științ) poate p)rea nepotrivit). Mai întâi, diferențele dintre metodele pe care ei le utilizeaz) pun în umbr) similaritatea metodologiei lor, adic) a raționamentului intern dup) care se orienteaz) cercetarea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
metodologiei lor, adic) a raționamentului intern dup) care se orienteaz) cercetarea lor. În al doilea rând, descrierile diferite pe care ei le fac obiectelor cercet)rilor lor reînt)resc impresia c) diferența de metode e și o diferenț) de metodologie. Tradiționaliștii accentueaz) distincția structural) dintre politică intern) și cea internațional), distincție pe care de obicei moderniștii o neag). Distincția se refer) la diferența dintre politică dirijat) de pe pozițiile unor reguli instituite și politica exercitat) într-o situație de anarhie. Raymond Aron
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Dac) cineva ajunge s) cread) acest lucru, atunci ,,problema nivelului de analiz) în domeniul relațiilor internaționale” se rezolv) prin transformarea ei într-o chestiune ce ține de alegere, o alegere f)cut) în raport cu interesul celui care investigheaz) (1961, p. 90). Tradiționaliștii conținu) s) insiste asupra caracterului anarhic al politicii internaționale, ca fiind cel care marcheaz) distincția dintre domeniile intern și extern, în timp ce moderniștii nu o fac. Dac) ne oprim s) ascult)m ceea ce spun membrii celor dou) tabere, ne d)m
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pr)pastia se micșoreaz) și aproape dispare. Cu toții înclin) c)tre ,,polul dominant al subsistemului”. Atenția lor se concentreaz) asupra unit)ților în acțiune. Ei sunt concentrați s) descopere cine face ce, pentru a produce rezultate. Atunci cand Aron și alți tradiționaliști insist) asupra necesit)ții de a se pune în acord categoriile teoreticienilor cu motivele și percepțiile actorilor, ei pun în lumin) logică preponderent behaviorist) pe care o urmeaz) cercetarea lor. Moderniștii și tradiționaliștii sunt croiți dup) același tipar. Ei împ
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a produce rezultate. Atunci cand Aron și alți tradiționaliști insist) asupra necesit)ții de a se pune în acord categoriile teoreticienilor cu motivele și percepțiile actorilor, ei pun în lumin) logică preponderent behaviorist) pe care o urmeaz) cercetarea lor. Moderniștii și tradiționaliștii sunt croiți dup) același tipar. Ei împ)rt)șesc convingerea c) explicațiile date rezultatelor internațional-politice pot fi deduse examinând acțiunile și interacțiunile națiunilor, și ale altor actori. Similaritatea abord)rilor tradiționaliste și moderne în studiul politicii internaționale este demonstrat) cu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care alte state sunt amenințate. Nu se poate deduce situația politicii internaționale din compoziția intern) a statelor, și nici nu se poate ajunge la o înțelegere a politicii internaționale prin însumarea politicilor și comportamentelor externe ale statelor. Diferențele dintre școlile tradiționalist) și modern) sunt suficient de mari pentru a ascunde fundamentală lor similaritate. Similaritatea, odat) ce este sesizat), devine izbitoare: reprezentanții ambelor școli se tr)deaz) ca fiind, în esență lor, behavioriști. Ambele p)rți ofer) explicații, care au la bâz
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Numeroși cercet)tori moderni își consum) mult timp calculând coeficienții de corelație Pearson. Acest lucru se reduce adesea la a atașa numere la tipurile de asocieri nefundamentate, dintre condițiile interne și rezultatele internaționale, pe care le ofer) atât de frecvent tradiționaliștii. Studiile internațional-politice care corespund cu modelul inside-out opereaz) cu ajutorul logicii corelaționale, indiferent de metodele folosite. Cercet)tori care se pot sau nu consideră pe ei înșiși teoreticieni sistemiști, precum și formul)ri care par a fi mai mult sau mai putin
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cea de-a doua, poate, până la un anume punct al evoluției sale lirice. Pentru unii comentatori el s-ar număra printre cei mai reprezentativi „balcanici”, din seria Anton Pann-Ion Barbu (Marian Popa), pentru alții (Mircea Iorgulescu) ar exemplifica expresionismul noilor „tradiționaliști” sau, în sfârșit, ar fi un demn reprezentant al celor ce au creat „poezia cetății și a pământului natal” (Eugen Barbu). Nu este vorba aici de percepția eronată a criticilor, ci de continua schimbare de tehnici literare sau, în orice
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]