158 matches
-
Prăpastia se deschidea, pe fiecare zi, mai vizibil la picioarele noastre, în dezastru și rușine, dacă ne amintim cu ce obrăznicie am fost tratați de vecinul sovietic care ne-a somat să părăsim Basarabia în 24 de ore -, și de tragicomedia cu Manoilescu și Valer Pop, la Viena, prin care se punea Brașovul în bătaia tunurilor germane, după ce " Vocea Stăpînului" proclama la radio faimoasa și ridicola hotărîre: " Nici un petec de pămînt". În ultimele guverne, regele introdusese și un legionar, Horia Sima
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
tocmai venea de pe front, la conferința de presă cu jurnaliștii români și străini ; era purtătorul de cuvânt al FSN-ului. Dacă n-ar fi murit atâția oameni nevinovați, zău că am fi crezut că suntem la un bal mascat. O tragicomedie, la urma urmei ; cei de la Televiziune, cu maiorul Lupoi înarmat până-n dinți, se vedeau distribuiți în piesa stalinistă Tragedia optimistă, iar Brucan al nostru juca în travesti în basmul azer Ali Baba și cei patruzeci de hoți. Apoi a lăsat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și se văitau de urâtul ce le va cuprinde în iarna care începea. „Cine să ne mai îmbărbăteze, cine să ne mai în vețe, cine să ne mai povățuiască?“ Părintele Ma nea și nevasta lui erau, asemenea, foarte triști. Dar tragicomedia a fost trecerea prin Cozieni, unde toți țiganii, de la micii cântăreți până la frații cei mari și mamele lor, se jeleau țigănește, alergând după trăsură... Ruptura se făcu definitiv la podul de la Cozieni, îl trecui păstrând o amintire recunoscătoare acelui loc
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
promitea "fapte, nu vorbe". Pe fundal se vedea un alt panou strâmb pe care era desenată o săgeată, urmată de inscripția "Spre groapa de gunoi". Acesta din urmă scăpase neatins de furia electorală. Văzută de departe, imaginea are gustul unei tragicomedii balcanice: veselă la început, amar în final, derizorie per total. 1 Decembrie 2004 Sărbătoare națională! Astăzi am avut parte de o adevărată călătorie în timp, arheologie universitară și experiență pedagogică de neuitat. Într-o cameră mare din subsolul Universității Laval
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Cecilia “tefănescu) și totodată un autentic love story ce (re)aducea ceva care, dacă a existat vreodată, a fost mai mult un accident : intimitatea. California Dreamin (nesfârșit) a fost cea mai ambițioasă combinație de genuri încercată de cinemaul românesc : o tragicomedie istorică, un love story și o parabolă identitară... în fine, 4, 3, 2 a fost deja publicitat inclusiv în mass-media străină drept thriller (ceea ce și este, la un nivel de suprafață). O altă caracteristică a multora dintre aceste filme este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
timp de aceasta Matusalem revoluționează, ca o parafrază la articolul foarte controversat (și amendat !) al lui Mircea Mihăieș Matusalem votează. Titlul Sistemul nervos mută accentul de pe figura bunicii contestatare pe mutra convalescentă a unei națiuni ; dar este o simplă metonimie : tragicomedia turbată a lui Daneliuc este de fapt despre o mamaie confuză, scăpată de sub control, care iubește nebunește televizorul și vede comploturi peste tot. O paranoie ambulantă, cu basma. N-am citit romanul inspirator, dar pot să afirm, cu un entuziasm
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
modalități, tonalități, personalități, care amestecă epoci și costume, care se petrece - ca să-l cităm pe Abuladze - „Nicăieri și pretutindeni. Niciodată și întotdeauna” sunt de o amețitoare complexitate. Invitat să definească genul, specia filmului său, regizorul propune câteva aproximații: „fantasmagorie tristă”, „tragicomedie grotescă”, „farsă tragico-lirică” și explică: „Epoca lui Varlam (după numele antieroului filmului, Varlam Aravidze n.n.) este într-atât de absurdă încât ea poate fi redată pe ecran numai cu ajutorul celor mai expresive mijloace ale absurdului însuși, ale grotescului, suprarealismului, fantasticului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
stă în veselia verbală, în caricarea limbajului și a gesturilor, deși e de observat că tendința de a interpreta satira ca o parodie vulgară nu e legitimă. Piesa trebuie jucată în mișcări stinse, subtil afectate, fiindcă eroii sunt realmente fini. Tragicomedia lor e de a fi complet izolați. Tinerii sunt niște marchizi, ridiculi prin afectare, spunând însă în substanță lucruri fine până la manieră. Dimitrache știe să șoptească "des douceurs": Jurământ îți fac, Elencă, cât ai trăi pă pământ Să-mi fii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mondeni, Ioniță Cocovei, burlac timid și suav, Ghiță Titirez, arhivar venal și erotic, iată câteva tipuri. Merită onorurile antologiei Un drum la Cahul, tablou hazliu al șicanelor procedurale ("cacon Manalaș", "duduca Pipița", "pròcura", "nu vom putè" etc.), și Christachi Văicărescu, tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan. V. POGOR, MIRON POMPILIU V. Pogor (1833-1906) a fost mefistofelul "Junimii", spiritul voltairian, râzând până ce-i crăpa "cămeșa" și-i săreau "dinții cei noi din gură". Citea tot ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Aperitifs à la russe, Consommé Richelieu au fumet de céléri, Pommes de terre à la française, sauce divine. La punctul Corbeille de fruits, amfitrioana pune pe masă un pumn de nuci. Doi soți se pregătesc de bal, și obișnuitele mici tragicomedii ale îmbrăcării iau o formă atât de catastrofală, încît soțul nu mai vrea să meargă la bal, când e aproape gata, iar soția aruncă în capul bărbatului un lighean cu apă. Compunerile care exprimă, pe urmele lui Caragiale și Sadoveanu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tragice (un caz de schizoidie, în Robertina, un dușman de clasă), Tragedii inventate supun analizei situații existențiale neobișnuite, modelul predilect de personaj fiind insul cu evoluție interioară obscură, care își confecționează obsesii (Un destin, Portret din memorie), iar sub genericul Tragicomedii din viața de zi cu zi sunt puse în evidență câteva situații grotești, născute din obediența față de imperativele politicii oficiale, cum se întâmplă în Vin râmele. SCRIERI: Ceața și obișnuința, București, 1975; Salvatorul, București, 1979; Ceainicul de argint, București, 1983
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
a-i anticipa reacția, pentru a-l putea lua mereu prin surprindere - provoacă efecte comice autentice. Nu doar umorul este o calitate a scrisului lui T. Textul Gumă de mestecat, din primul volum de proză scurtă, poate fi considerat o tragicomedie cu profunde implicații existențiale, comprimată în doar câteva pagini. Tot astfel pot fi citite și cele două romane, nu foarte întinse ca dimensiune, dar cu substanță și bine structurate. În Circul nostru vă prezintă: personajul-narator se află continuu în așteptarea
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
imperfectei democrații. Nevoie de a sfida zădărnicia printr-una mai vastă și devastatoare? Înlănțuire de un rug? Un „bordel În flăcări”, așa definise Cioran corupta mascaradă geopolitică a Balcanilor, fie ea democratică sau autocratică. Paul Georgescu trăise și el experiența tragicomediei românești despre care avea, probabil, cam aceeași opinie. Democrația occidentală Îi părea un joc infantil, găunos. Îi rezerva ironia, surâsul condescendent, critica scârbită. Nevoia de ardoare se poate converti nu doar În dialogul Între conu’ Leonida și consoartă; automistificarea nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și lectorului rătăcit În acea toamnă și sală de curs americană. Renunța cu greu, trebuia să recunoască, la acest erou al ne-abdicării, al ne-renunțării, la omenescul ambiguităților sale. Vulnerabilitatea rătăciților o descoperise, demult și departe, nu doar În tragicomedia ionesciană, ci În comedia, deloc lipsită de tragic, a cotidianului din Rinoromânia socialistă. Ambiguitățile, vulnerabilitatea ne țin În loc și ruinează „progresul”? Nu, profesorul nu dăduse glas Îndoielilor. Continua să asculte frazele străine, preluate din caligrafia clară, În tuș negru, de pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai răspândită specie a genului, fiind mult mai puțin supusă convențiilor și normelor decât tragedia și alternând personajele bine individualizate cu cele tipice. Îmbinarea elementelor tragice cu cele comice a făcut posibilă o altă specie literară, cunoscută sub numele de tragicomedie, în secolul al XVII-lea. Drama s-a manifestat ca specie modernă în secolul al XVIII-lea, prin scriitorii germani Lessing, Schiller și Goethe. În secolul romanticilor, specia a evoluat ca manifestare, deoarece oferea scriitorilor o mai mare libertate de
Dramă () [Corola-website/Science/299182_a_300511]
-
obscură. Deși multe din dramele sale au avut mult succes, abia în anii târzii (marcați de începutul domniei lui James I) a scris cele mai mari piese ale sale: "Hamlet", "Othello", "Regele Lear", "Macbeth", "Antoniu și Cleopatra" și "Furtuna", o tragicomedie care se înscrie în acțiunea sa principală o ceremonie pompoasă la adresa noului rege. Această “piesă în piesă” ia forma unei măști, a unui interludiu cu muzică și dans, colorat de noile efecte speciale are teatrelor de interior recent apărute la
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
și-a creat în epoca să clasică o estetică și genuri literare specifice, care au influențat apoi evoluția literaturii universale. În ceea ce privește estetică, s-a dezvoltat una realistă, critică la adresa idealismului cavaleresc tipic Renașterii: s-au creat specii naturaliste precum „"celestinescul"” („"Tragicomedia lui Calisto și Melibea"” de Fernando de Rojas, „"A doua Celestina"” de Feliciano de Silva, etc.), nuvelă picaresca („"Lazariilo de Tormes"”, anonim, Guzmán de Alfarache de Mateo Alemán, etc.) sau tipul proteic al nuvelei polifonice moderne („"Don Quijote de la Mancha"”), pe
Secolul de aur () [Corola-website/Science/307967_a_309296]
-
spitale, fără să primească îngrijiri medicale la timp. Este inspirat din cazul real al unui pacient din Dolj, Florin Nica, care în 2001 a fost refuzat de trei ori la internare și care a murit. Filmul a fost clasificat ca tragicomedie și comedie neagră, fiind promovat în Statele Unite ale Americii drept comedie. A fost premiat multiplu, cea mai importantă distincție fiind Premiul „Un certain Regard” la Festivalul de la Cannes (2006). Într-o seară, la București, bătrânul domn Dante Remus Lăzărescu, de
Moartea domnului Lăzărescu () [Corola-website/Science/303888_a_305217]
-
scriitorului este îndreptat în favoarea apariției unei publicații independente lucru concretizat prin apariția, în același an, 1919, a ziarului "Звон" ("Clopotul"), căruia i-a fost redactor-șef. În 1922 îi apare volumul de versuri "Спадчына" ("Moștenirea"). În același an, încheie scrirea tragicomediei "Тутэйшыя" ("Oamenii de aici"), în care este prezentată cu ironie viața urbană din perioada de ocupație din Primul Război Mondial. În 1926, în revista literară "Полымя" ("Flacăra") publică un ciclu de poezii cu caracter protestatar, motiv pentru care au fost
Yanka Kupala () [Corola-website/Science/311656_a_312985]
-
politică "Găina Riaba". După cenzurarea peliculei "Povestea Asiei Kliacina", Koncealovski operează o schimbare a orizontului în filmele sale. Următoarele două sunt inspirate din literatura rusă: "Un cuib de nobili" (1969, după romanul lui Ivan Turgheniev) și "Unchiul Vania" (1972, după tragicomedia lui Anton Cehov). În 1974 se lansează filmul cu cel mai mare succes comercial al lui Koncealovski, "Romanță pentru îndrăgostiți", bazat pe un scenariu ce amintește de "Umbrelele din Cherbourg" (1964, film muzical semnat de francezul Jacques Demy). Subiectul aduce
Andrei Koncealovski () [Corola-website/Science/313686_a_315015]
-
într-o scriere ironică a sa din 1609 intitulată " El arte nuevo de hacer comedias en este tiempo". Vega nu prea făcea distincție clară între genurile literare, el fiind aproape modern în acest sens, el fiind un reprezentant timpuriu al tragicomediei: comediile lui nu erau neapărat comice și nu aveau totdeauna un sfârșit fericit. El lăuda casa regală, dar în același timp se considera vocea poporului. În Italia, Gian Giorgio Trissino (1478-1550) a reînnoit idealul european al tragediei, lucru continuat în
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
râdă împreună cu ei. Deși multe interpretări critice ignoră latura comică a operei kafkiene, pierzându-se în argumente religioase, psihoanalitice sau politice, umorul lui Kafka merită totuși studiat. Walter H. Sokel vorbește de o « ironie tragică » la Kafka, adică de o tragicomedie. În schimb, Milan Kundera consideră că în opera kafkiană cele două entități, comicul și tragicul, nu se contrabalansează sau nuanțează reciproc, ca în cazul lui Shakespeare, ci prima o ucide pe a doua « din fașă », nepermițându-le personajelor să găsească
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
o ediție târzie, probabil, în onoarea nunții prințesei Elisabeta de Boemia și V Frederick, Elector Palatine, în 1613. Piesă a fost publicată prima dată în First Folio al lui 1623. Povestea atrage tradiția genului romantism, si a fost influențată de tragicomedie și probabil de mască de curte a Commedia dell'arte. Se diferențiază de alte piese de observare a lui Shakespeare, pentru că are un stil neoclasic mai strict și mai organizat. Criticii vedeau "Furtuna"ca în mod explicit în cauză cu
Furtuna (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/319161_a_320490]
-
desemnează totalitatea operelor scrise în formă dialogata menite a fi reprezentate pe scenă. În limba greacă, unde este utilizat pentru prima dată, termenul “dramă", el însemna “acțiune". Genul dramatic (sau dramaturgia) cuprinde mai multe specii: tragedia, comedia, dramă, vodevilul, melodrama, tragicomedia ș.a. începând cu antichitatea greacă și până în renaștere și clasicism unde cele două specii pure ale dramaturgiei au fost tragedia și comedia. Aristotel împarte toate scenele tragediei în trei grupe: Sunt scenele succeselor și insucceselor, biruințelor și înfrângerilor, unde se
Structura textului dramatic () [Corola-website/Science/322438_a_323767]
-
(în ) este o piesă de teatru a autorului francez Victor Haïm. A fost scrisă în 1986, fiind distinsă în același an cu premiul Jacques Audiberti. Piesa este o tragicomedie cu accente suprarealiste, o înfruntare dintre o tânără fată (ce are un accident fulgerător, ajungând la răscrucea dintre lumi) și un înger atipic, ce o supune unui joc aparent nevinovat, dar în urma căruia este decisă destinația sufletului ei. Temele atinse
Valsul hazardului () [Corola-website/Science/333105_a_334434]