1,558 matches
-
mai inventat o țară? Cu două cocioabe și-o privată... Îmi pare rău de amărâții ăia din Basarabia, da’ de noi plâng de se scutură cămașa, poate-o să ne unim până la urmă... Îi vezi cum trec prin vamă cu traiste de pătrunjel, rațe, gâște, să le vândă dincoace, să mai facă un ban. Știi, mi-a zis mie unul că-și dresează orătăniile, le dau drumul să vină-n zbor sau pe apă pân-aici. Știi care-a fost cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
c-un șofer de tir, voia să treacă granița, ăla avea nevastă, s-a plictisit, a bătut-o bine și-a lăsat-o să zacă undeva pe la Giurgiu, în păpușoi... - Ți se cam duce... - Ți... Poate-s io neam de traistă, merinos de-acasă, nu-s rafinat, n-am putut... am plecat ca din pușcă, m-am cărat la „Corso” și m-am făcut praștie, dup-aceea la „Unirea”, să văd dansatoarele. Da’ nici alea nu erau, le arvunise prefectu’ pentr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și o invită pe Carmina să se urce lângă el. Părea nedormit, pungile de sub ochi îi erau vineții. De acolo zăriră cârdul de muntence, traversând parcela de porumb, dezolant de goală acum, de-a latul. Mergeau în șir indian, cu traiste mari, roșu cu negru, țesute în casă, agățate pe umăr. Înaintau încet, nepăsătoare, spre șosea era ceva tulburător în acea despărțire, șirul lung de fete, aceste păsări călătoare, ce se întorceau în cuiburile lor de munte și traversau grav câmpia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Pleci, te măriți și gata! Pleci, te măriți și gata! Ce însemna "gata"? Pe ea cuvântul o ducea cu gândul la moarte. Era frig afară, înnourat, se gândi că peronul autogării trebuie să fie plin acum de tinerele muntence cu traistele lor aspre, țesute în casă, roșu cu negru, agățate pe umăr. Trecu vara fără să se petreacă nimic deosebit pentru Carmina. Mici stări de exuberanță, generate de câte o idee, exuberanță ce începea să pâlpâie înainte de a se contura cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la revedere. Și va așeza receptorul în furcă, ea o va face, neapărat. Și o să-l șteargă din agendă și pe medicul fanfaron care promitea și nu se ținea de cuvânt. În tot cazul se întorcea din nou acasă cu traista sufletului goală, atârnând moale ca o gușă, bălăbănindu-se într-o parte și în alta. Efectiv nu mai avea la ce se gândi în interiorul său și era așa de abătută... Ea nu era persoana care să se poată hrăni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
care creșteau În cete mici, Îndesați unii În alții, frumos mirositori și multe alte soiuri de bureți și ciuperci pe care Victor le cunoștea foarte bine. Cei doi bărbați culegeau aceste daruri ale pădurii, umplând cu destulă ușurință cele două traiste mari, norma fixată de bunicu’ Ghiorghi de multă vreme, pe când era Victor de seama lui Va : Să mulțumim Domnului pentru atâta și să lăsăm și altor săraci! În răstimpuri, Victor spărgea câte două-trei alune culese din copăceii care mărgineau drumul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Aliniere la curul Europei! Dreptul de întâi venit nu motivează inerția mâinii întinse. Ca să fii domn, mai întâi, tovarăș trebuie să ți se spună; ca să râvnești firimituri la masa bogatului, nesațul la altă masă trebuie să ți-l astâmperi. Alinierea! Traista calicului adâncește golul în stomac, buzunarul cu pâine domolește obsesia zilei de mâine. Alinierea! Capitalismul o vacă bună de lapte. Luați țâța în gură și sugeți! Laptele are gust numai dacă ai dinți de lapte; socialismul modelează proteze după maxilarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se rugau la Dumnezeu ca România să reziste sub presiunea puhoiului roșu pentru ca și gra nița Regatului lui Horthy să fie cruțată de pericol. Premi li tarilor li s-a cerut ca, pentru o anume dimineață, să-și pregătească o traistă cu cele trebuincioase vieții de zi cu zi și o cergă de Învelit. Vor veni jandarmii și-i vor Însoți la tren și În tren pînă la destinație. — Ați Înțeles tot? — Da. — Aveți Întrebări? — Nu. Atîta doar că socotelile flăcăilor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
bine de pe urma ei, dar erau opriți să o vîndă altcuiva decît agentului statului. Se Înțelesese Însă cu niște creș tini dintr-un sat vecin să ajungă la adăpostul nopții pînă la ei și să ia un ban frumos pe o traistă de foi bine uscate. S-a așternut la drum pe la vreo trei ceasuri după miezul nopții, sub secera lunii, dar crede că a călcat Într-o urmă de strigă, numai asta putea fi, căci, fără a zări nimic În jur
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Întreba: de ce am ajuns așa de târziu la ei? ― Nimic mai simplu. Ai avut o urgență de operat, care nu putea să sufere nici o amânare. ― Să-mi dea Cel de Sus tăria ca să mă comport firesc. ― Dumnezeu dă, dar În traistă nu pune. Vorbele profesorului l-au scos din noianul gândurilor neclare. Ajuns la Maternitate, a avut norocul să fie Întâmpinat tocmai de moașa pe care o cunoștea. ― Bine ați venit, domnule doctor. Să vă dau un halat. Pe urmă, trebuie
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
reușesc să mân tractorul sauuu?” Din valul de gânduri m-a scos un rus, ieșit În Întâmpinarea noastră.. ― Idi siuda - m-a luat el În primire. Am mers cu el la tractor. Acolo mi-a dat În primire cheile, o traistă cu scule și două canistre cu motorină.. A vorbit ceva cu rusul care m-a adus și, luând caii de dârlogi, a plecat. Însoțitorul meu a urcat pe platforma din față și mi-a făcut semn să pornesc tractorul... ― Paidiom
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acele <acuzațiiă. Răspunsul tău nu a făcut altceva decât să-mi confirme și credința mea <ascunsăă. Ești un norocos, vecine”. „Norocul s-a strecurat, Încet-Încet, pe urmele muncii mele. Cred că așa se adeverește spusa: Dumnezeu Îți dă, dar În traistă nu-ți pune. Și eu n-am stat cu gura traistei larg deschise, să mi curgă <para mălăiață În gura lui Nătăfleațăă...” „Ca să nu crezi că sunt un ranchiunos, află prietene, că mâine Îți voi ține pumnii și Îți urez
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
confirme și credința mea <ascunsăă. Ești un norocos, vecine”. „Norocul s-a strecurat, Încet-Încet, pe urmele muncii mele. Cred că așa se adeverește spusa: Dumnezeu Îți dă, dar În traistă nu-ți pune. Și eu n-am stat cu gura traistei larg deschise, să mi curgă <para mălăiață În gura lui Nătăfleațăă...” „Ca să nu crezi că sunt un ranchiunos, află prietene, că mâine Îți voi ține pumnii și Îți urez noroc cu carul!” După acest dialog bine venit de altfel, Gruia
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
în toată firea, trecut prin multe, Culae se oprea din loc în loc și își trăgea sufletul, așezându-se pe câte-un bolovan ori rezemându-și ghebul din spate de câte-un copac răzleț, singuratic. Sfârșise bucata de mămăligă luată în traistă de-acasă și, ca să-și amăgească foamea, apuca găidulca și îngâna din ea crâmpeie de cântece. Cânta așa o vreme, apoi își băga găidulca înapoi în traistă și-o pornea mai departe, spre Argeș și spre casa bunicului său, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
spate de câte-un copac răzleț, singuratic. Sfârșise bucata de mămăligă luată în traistă de-acasă și, ca să-și amăgească foamea, apuca găidulca și îngâna din ea crâmpeie de cântece. Cânta așa o vreme, apoi își băga găidulca înapoi în traistă și-o pornea mai departe, spre Argeș și spre casa bunicului său, de la care îi mai rămăseseră încă o grămadă de taine ale arcușului de învățat. O dată, mai demult, fusese împreună cu tatăl său la deadul Vasile acasă, dar nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de la mănăstire, cu toate că își petrecuse acolo toată viața ei. Că unde-i răutate, bârfă, invidie e greu de trăit, oricât de răbdător și de iertător ai fi... Și uite-așa, își pusese la bătrânețe ("nu ești bătrână, tușico!" protestă Mariana) traista-n băț și se dusese să bată la ușa înalt prea fericitului, să o judece el pentru păcate, dacă era de judecat, și să-i ceară dezlegare de legământul călugăresc ori, de nu, să binevoiască prea sfințitul s-o trimită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ruble în fiecare și din primul grup a luat cinci bilete precizându-mi că doar atât aveam voie să cheltuim a doua zi la Gherasimovka. Restul i-a legat într-o basma înflorată pe care a ascuns-o la fundul traistei în care se găsea toată "averea" pe care reușiseră să o salveze din casa lor. Abia se zărea de ziuă când am plecat la drum. Instinctul ne-a dus pe drumul cel bun ; puteam lesne să ne rătăcim, căci uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
sac tot ce era pe modesta noastră masa de Crăciun și să iasă în mare grabă din bordei, târând după ei cel de al doilea evadat, bărbatul pirpiriu, cu mâinile legate la spate. Atârnată de baioneta armei unui militar, era traista cu banii rezervați de Ulitia pentru încă șase ani de detenție. A doua zi am scurmat în pământul înghețat de sub mestecenii de pe colina noastră o singură groapă largă și am împletit din crengi două cruci pe care cu greu le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fânurile de la Cununschi și pe băieți să-i las toată iarna supraveghetori la saivan numai în tovărășia câinilor și a haitelor de lupi înfometați. Iar tu, cu cea mică pe cuptor, descurcă-te cum te-o tăia capul, Mălină-soro! Ia traista-n băț, colțunul la grumaz, așază tarnița pe huțul și rupe cărări prin omete până la Brodina și Seletin, că numai cu lapte-husleancă, hribi în saramură și caș de vacă nu-i chip să ieși din iarnă, Trifănele! Dar musteața cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
arată! Și, când a constatat că acesta întârzie, a repetat cu o voce tremurândă: Sfinte Duh, ni te-te ar-ată! În lipsa Sfântului Duh, aproape îngrozit, a exclamat din nou: Sfinte-Sfinte Duh, ni te arată! Nu-i! S-a nădușit în traistă! A răspuns dascălul dintr-un ungher de lângă strană, în timp ce încerca să dosească într-o traistă ca o cutie de șah un ghemotoc alb, fără de viață. Părintele și-a revenit numaidecât, dar nu înainte de a-și reproșa tacit experiența mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Duh, ni te-te ar-ată! În lipsa Sfântului Duh, aproape îngrozit, a exclamat din nou: Sfinte-Sfinte Duh, ni te arată! Nu-i! S-a nădușit în traistă! A răspuns dascălul dintr-un ungher de lângă strană, în timp ce încerca să dosească într-o traistă ca o cutie de șah un ghemotoc alb, fără de viață. Părintele și-a revenit numaidecât, dar nu înainte de a-și reproșa tacit experiența mult prea riscantă la care a recurs. Privea totuși cu smerită înțelegere la mulțimea îngenuncheată, făcându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Duh cum a apărut din altar, a fâlfâit pe deasupra mulțimii, după care a dispărut în turlă. Trifănele, dar ce înseamnă pe limba noastră Sfinte Duh, ni te arată! Din valahă? Sfintei Dușe, pocajese! Da' Nu-i! S-a nădușit în traistă! Nema bo u taistri zadușeuse! Măi-măi! A îngânat Mălina profund nedumerită de prezența Sfântului Duh în ceea traistă și a sorbit o gură de apă din ulcior. Buzele i s-au lipit de buza vasului de ceramică neagră. Auzi, Trifănele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ce înseamnă pe limba noastră Sfinte Duh, ni te arată! Din valahă? Sfintei Dușe, pocajese! Da' Nu-i! S-a nădușit în traistă! Nema bo u taistri zadușeuse! Măi-măi! A îngânat Mălina profund nedumerită de prezența Sfântului Duh în ceea traistă și a sorbit o gură de apă din ulcior. Buzele i s-au lipit de buza vasului de ceramică neagră. Auzi, Trifănele!? Aud! Totuși, trebe să mă mai duc pe la tușa Malvina de la Crasna, că vrăjitoarea ceea a lui Colibaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ziua și la recoltare pe timp de vară-toamnă și în rest, doar sărăcie lustruită și copii cu nemiluita... Dar, de data asta, Gătej a dat lovitura... și se-ntoarce spre seară către casă la copii și nevastă încărcat cu o traistă doldora de franzele și seleam, ca să mănânce și ei pe săturate că el a topit de unul singur o franzelă întreagă și-un seleam și a lins nu mai puțin de trei halbe de Regină blondă... Așa sătul și bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
rămas și niște cantități de fiare vechi bine dosite în râpă, cu toate că a valorificat destule după ce și-a vândut uscăturile. Așa că, bine dispus și cu câteva bice aplicate sănătos la spinarea mârțoagei, a ajuns numaidecât acasă cam pe la apusul soarelui. Traista plină i-a dat-o pirandei, iar gloabei, eliberate de la teleagă, i-a pus în față opalca plină cu rogoz și, profitând de vacarmul ce s-a iscat în curte, a dispărut către centrul localității. * * * Mie să-mi dai un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]