2,644 matches
-
absolut care este frumosul în sine - incomprehensibil și supranatural - ce poate fi trăit doar în experiența extazului (εκστασις). Plotin considera că înclinația omului spre frumos are un sens metafizic, iar în percepția operei de artă omul trăiește atât aspirația spre transcendent cât și intuiția mistică a Divinului. Frumusețea Principiului creator își pune pecetea asupra întregii creații. Existența este o manifestare a Frumuseții, și a pierde din frumusețe înseamnă a fi lipsit de existență. Prin urmare, existența este dorită fiindcă este identică
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
lipsit de existență. Prin urmare, existența este dorită fiindcă este identică cu frumosul și frumosul este vrednic de iubire fiindcă el este existența [10] . Frumusețea lumii, a omului și a creației sale participă la „măreața frumusețe” a Unului. Aceasta este transcendentă și poate fi cunoscută doar cu puterile intelectuale purificate. „Numai acel ochi singur vede marea frumusețe a Unului” căci „sufletul nu ar putea să vadă frumosul fără să devină el însuși frumos” [11] . Frumosul originar, transcendent, este izvorul inepuizabil al
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a Unului. Aceasta este transcendentă și poate fi cunoscută doar cu puterile intelectuale purificate. „Numai acel ochi singur vede marea frumusețe a Unului” căci „sufletul nu ar putea să vadă frumosul fără să devină el însuși frumos” [11] . Frumosul originar, transcendent, este izvorul inepuizabil al frumuseții parțiale din lumea văzută, iar aspirația oamenilor către el este eros - dragoste. Plotin reia câteva din ideile nuanțându-le și aprofundâdu-le. Astfel, afirmă și el identitatea Binelui și a Frumosului. Virtutea este frumoasă și, la
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
plenitudinea a tot ceea ce este bine și frumos în sine, fiindcă El posedă totul în Sine; El voiește numai ce și are tot ce voiește... frumos pe temeiul naturii Sale este numai Dumnezeu”Omilii la Hexameron, susține și el caracterul transcendent al frumuseții lui Dumnezeu: „dacă cele trecătoare sunt așa de frumoase cum vor fi cele veșnice? Dacă cele văzute sunt atât de frumoase cum vor fi cele nevăzute?... dacă pentru orb este o pagubă să nu vadă soarele acesta, cât
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
este bine și frumos în sine, fiindcă El posedă totul în Sine; El voiește numai ce și are tot ce voiește... frumos pe temeiul naturii Sale este numai Dumnezeu” [21] . De asemenea, Sfântul Grigorie de Nazianz spunea referitor la caracterul transcendent al Frumuseții divine: „Dumnezeu este frumusețe, dar El depășește orice frumusețe” [22] . Iar chiar din sec. I, Sfântul Clement Romanul vorbind despre neputința oamenilor de exprima în cuvinte atributele lui Dumnezeu, exclama în a sa Epistolă către Corinteni: „Cine poate
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
I, Sfântul Clement Romanul vorbind despre neputința oamenilor de exprima în cuvinte atributele lui Dumnezeu, exclama în a sa Epistolă către Corinteni: „Cine poate spune îndeajuns măreția frumuseții Lui” [23] . Sfântul Vasile cel Mare în ale luisusține și el caracterul transcendent al frumuseții lui Dumnezeu: „dacă cele trecătoare sunt așa de frumoase cum vor fi cele veșnice? Dacă cele văzute sunt atât de frumoase cum vor fi cele nevăzute?... dacă pentru orb este o pagubă să nu vadă soarele acesta, cât
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Sfântul Dionisie face printre primii legătura dintre Frumusețe și Lumina lui Dumnezeu ca manifestare a acestei Frumuseți. Frumusețea arhetipală se reflectă în întregul cosmos nevăzut și văzut și din ea își au existența toate cele ce sunt, ea fiind cauza transcendentă a tuturor armoniilor, comuniunilor și atracțiilor dintre ființe [34] Sf. Dionisie Areopagitul, preluând de la Platon ideea că Frumosul divin este și eros, dragoste, vede în aceasta principiul unificator al întregii creații în Dumnezeu, după modelul perihorezei intratreimice fundamentată tot pe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Dumnezeu vom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă, Frumusețea pură, Frumusețea arhetipală. Această frumusețe a Fiului este transcendentă, anterioară lumii, deci eternă. În rugăciunea de despărțire de ucenici, în seara Cinei celei de Taină, Mântuitorul Îi cerea Tatălui: „Acum preamărește-Mă, Tu, Părinte, la Tine Însuți cu slava pe care am avut-o la Tine mai înainte de a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Continuând cuvom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă, Frumusețea pură, Frumusețea arhetipală. Această frumusețe a Fiului este transcendentă, anterioară lumii, deci eternă. În rugăciunea de despărțire de ucenici, în seara Cinei celei de Taină, Mântuitorul Îi cerea Tatălui:). Sfântul Apostol Pavel vede frumusețea Fiului ca izvorând din ființa Sa dumnezeiască proprie Logosului lui Dumnezeu, căci Îl numește pe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
nu este doar Păstorul cel Bun, ci și cel Frumos. Desigur, aici natura Frumuseții Sale este covârșitor spirituală, căci frumusețea Domnului vine din jertfelnicia Sa de bună voie pentru oile Sale cuvântătoare [49] . . Adevărata Frumusețe a lui Hristos este epifania transcendentului. Toma de Aquino spunea: „Frumusețea este splendoarea Adevărului” (splendor veritas) [47] , însă, sensul mai plenar este că Frumusețea este puterea de atracție a perfecțiunii [48] . Iisus Hristos este ipostazierea Adevărului; afirmând despre Sine: „Eu sunt Adevărul”, aceasta echivalează cu a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și Sfântul Grigorie al Nyssei: Dumnezeu „i-a conferit (omului) frumusețea exterioară pentru că a fost făcut după Însuși chipul Arhetipului frumuseții” [71] . Creștinii au avut dintotdeauna admirație pentru frumusețea fizică pe care o vedeau ca pe un ecou al Frumuseții transcendente, iar când voiau să reprezinte plastic virtutea, recurgeau la chipul unei ființe frumoase. Trupul omenesc se înfățișează în acest fel, ca raționalitate plasticizată, care exprimă Divinul. Patriarhul Fotie al Constantinopolulul scria că „Frumusețea plastică este cea care afirmă că exprimă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Terrei, astfel că am depistat orientări și particularități diferite în creația lirică a acestora, a toposului și conceptului, în diferite variante: panteism bucolic, ev de aur, eden restaurat terestru, spațiu arhaic, ca echivalent al înstrăinări, senzualism împerechiat cu serafismul, peisaj transcendent, paradis în destrămare, fond ancestral-primar, panism, spațiu mioritic în care se manifestă unitatea unui eu cutremurat, creștinism revelat și a naturalului cu spiritualul, poveste ca spsțiu securizant, ca limbaj imaginar, unde destrămarea este convertită în transsubstanțiere etc. Descoperim poeți din
MERIDIANE LIRICE SAU DIMENSIUNEA PARADIGMATICĂ A TOPOSULUI LIRIC CONTEMPORAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Meridiane_lirice_sau_dimensiunea_paradig_al_florin_tene_1352904426.html [Corola-blog/BlogPost/345204_a_346533]
-
nou și un pământ nou", zice Mântuitorul. “Mântuitorul a refăcut chipul divin din om, lepădând în mormânt, în dimineața Învierii, trăsătura pătimitoare. Din momentul morții și a Învierii Domnului, istoria omenirii intră în perioada eshatologică, iar Împărăția, aflată deocamdată în transcendent, tinde să înglobeze treptat toată creația. În Hristos cel înviat începe transfigurarea lumii, dar aceasta transfigurare nu se descoperă decât prin mijlocirea acelora care au atins culmile sfințeniei”, ne spune Sfântul Maxim Mărturisitorul. Învierea Domnului ne dăruiește, pe de o
HRISTOS A ÎNVIAT! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1397907801.html [Corola-blog/BlogPost/383550_a_384879]
-
dimensiune istorică, temporală, ci și una eternă, perenă, veșnică. Totuși, viața veșnică sau mântuirea depinde de faptele noastre săvârșite în istorie, în raport cu semenii noștri. De aceea, libertatea în acțiune are nu numai o consecință terestră sau socială, ci și una transcendentă, spirituală sau eshatologică cu scopul de a ne menține în această corabie duhovnicească, bisericească care ne poate duce la limanul veșniciei în Împărăția Cerurilor! ... Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României Referință Bibliografică: Despre
BISERICĂ ÎN ROMÂNIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_stat_biserica_in_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/348136_a_349465]
-
Vinci, Tițian, Michelangelo, au fost oameni profund religioși. S-a spus și s-a adeverit că arta care stă în slujba religiei, dobândește un plus de frumusețe spirituală. Pe lângă asemănări sigur că sunt și deosebiri. Dintre acestea amintim că lumea transcendentă a religiei este o lume real-obiectivă, pe când lumea artei este imaginară; arta se adresează părții emotive a sufletului și scopul ei este atins dacă acțiunea de a crea sau contemplarea unei opere de artă produc sentimentul de mulțumire, fericire, dar
CREDINŢA TREBUIE SĂ NE UNEASCĂ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1403472178.html [Corola-blog/BlogPost/349316_a_350645]
-
hramul Sf. Gheorghe. În fiecare vară revin cu multă bucurie la această fereastră către cer, loc în care rugăciunea poate atinge veșnicia, loc de propăvăduire a adevărului creștin ortodox, sfânt locaș care ne oferă o legătură complexă cu Divinitatea și Transcendentul. În Țigănești, stând de vorbă cu oamenii care au venit să sprijine această frumoasă înfăptuire, am auzit cuvinte demne de pus într-o legendă asemenea celei despre mănăstirea Curtea de Argeș. Meșterul Manole care a făcut să apară această mănăstre, meșterul faptelor
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1448461083.html [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
unei lumi impermeabile la lumină lor, apar în istorie, se inserează în ea, dar nu se prelungesc în ea, nu îi modifică, în chip substanțial, radical, direcția și sensul. Totuși, nici ei nu se identifică cu Absolutul, care este ABSOLUT transcendent” - dar, în primul rând, cu apostolul eminescian, Perpessicius, care dă smerita mărturie, în articolul Cultul lui Eminescu (din vol. Eminesciana, Junimea, Iași, 1983, p.574): „Cei ce gândesc astfel (având reticente asupra cultului lui Eminescu), fac o îndoita eroare. Întâi
Mihai Eminescu – Martir al credinţei by http://uzp.org.ro/mihai-eminescu-martir-al-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
dimensiune istorică, temporală, ci și una eternă, perenă, veșnică. Totuși, viața veșnică sau mântuirea depinde de faptele noastre săvârșite în istorie, în raport cu semenii noștri. De aceea, libertatea în acțiune are nu numai o consecință terestră sau socială, ci și una transcendentă, spirituală sau eshatologică cu scopul de a ne menține în această corabie duhovnicească, bisericească care ne poate duce la limanul veșniciei în Împărăția cea Sfântă a Cerurilor! ... Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ŞI STAT, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_si_stat_int_stelian_gombos_1331276674.html [Corola-blog/BlogPost/354786_a_356115]
-
Babilon, Egipt, Israel). Pragul, ușa arată în chip nemijlocit și concret continuitatea spațiului; de aici decurge marea lor importanță religioasă, care se explică prin faptul că reprezintă simboluri și vehicule ale trecerii ... Nu se poate trăi fără o „deschidere” spre transcendent; altfel spus, nu se poate trăi în „Haos”. În clipa în care contactul cu transcendentul s-a întrerupt, existența în lume nu mai este posibilă ... De aceea, poate, există acel simțământ sfânt al proprietății, „nimeni nu-și schimbă locuința fără
VERTIGO de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 by http://confluente.ro/Vertigo_vavila_popovici_1344090546.html [Corola-blog/BlogPost/358112_a_359441]
-
decurge marea lor importanță religioasă, care se explică prin faptul că reprezintă simboluri și vehicule ale trecerii ... Nu se poate trăi fără o „deschidere” spre transcendent; altfel spus, nu se poate trăi în „Haos”. În clipa în care contactul cu transcendentul s-a întrerupt, existența în lume nu mai este posibilă ... De aceea, poate, există acel simțământ sfânt al proprietății, „nimeni nu-și schimbă locuința fără o strângere de inimă, pentru că nu este ușor să-ți părăsești lumea ... Nici cea interioară
VERTIGO de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 by http://confluente.ro/Vertigo_vavila_popovici_1344090546.html [Corola-blog/BlogPost/358112_a_359441]
-
cursul procesului de globalizare, societățile sunt instituționalizate la nivel mondial. În același timp organizațiile au o funcționare laică; în relațiile lor ele urmează regulile laice; nici o tradiție religioasă nu e acceptată ca autoritate, societatea actuală fiind lipsită de vreo semnificație transcendentă. Conform celor mai multe religii, exaltarea instituționalizării societății este o formă de idolatrie. Globalizarea actuală este din acest punct de vedere o adevărată provocare pentru orice religie tradițională. În mod precis, deoarece ordinea mondială actuală fiind una instituționalizată este posibilă constituirea unei
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426850180.html [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
o formă de idolatrie. Globalizarea actuală este din acest punct de vedere o adevărată provocare pentru orice religie tradițională. În mod precis, deoarece ordinea mondială actuală fiind una instituționalizată este posibilă constituirea unei poziții fundamentaliste care să afirme autoritatea realității transcendente în lumea de aici”.5 Despre cultura virtuală și spiritul informatizării Noua lume construită la început de mileniu este rezultanta dintre economia mondializată și informatizată (rod al revoluției informatice), societatea în rețea cu relații fluidizate între oameni (dominată de noul
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426850180.html [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > POEME METAFIZICE Autor: Nicolae Negulescu Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului TRANSCENDENȚII GALACTICI Mi-am întâlnit viața pe Sferele Proteilor din oglinda galactică Le-am pipăit cu ochii fețele și învelișul sufletelor Ei purtau în palme oul luminii, iar eu, doar fulgerele renașterii cuvintelor LACRIMA CUNOAȘTERII De la nașterea sunetului se vede pe
POEME METAFIZICE de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poeme_metafizice_nicolae_negulescu_1353597120.html [Corola-blog/BlogPost/350781_a_352110]
-
în mișcare, în puterile istoriei. Este necesară o oprire a istoriei înfăptuită de sus, pentru ca omenirea să fie trecută la o existență supraistorică. Trebuie subliniat faptul că cei care văd eshatologicul ca o parte finală a istoriei nu văd caracterul transcendent al Împărăției Cerurilor ori dualismul ireductibil dintre lumea aceasta și Împărăția Cerurilor [13] Relația istorie - eshatologie implică, din punct de vedere creștin, o condiție „epiclectică” a omului în care, cel ce se roagă devine, liturgic, contemporan cu Domnul Iisus Hristos
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Marcus, Timpul, Editura Albatros, București, 1985, în care proliferarea aspectelor fragmentare ale timpului se asociază cu complexitatea tot mai mare a interacțiunilor dintre ele. [98] Pornid de la Apocalipsa lui Baruch, Mircea Eliade avansează ideea Ierusalimului ca reproducere aproximativă a modelului transcendent: cu toate că putea fi pângărit de către un om, modelul era incoruptibil, pentru că nu era implicat în timp, a se vedea Sacrul și Profanul, Ed. Cit., p. 59. [99] Sf. Ap. și Ev. Ioan, cap. 2, vers. 14 - 17 [100] A se
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]