219 matches
-
de psihiatrie” și serviciile de psihiatrie din cadrul spitalelor de medicină generală, renunțându-se la izolarea bolnavilor psihic în servicii sau spitale separate. O contribuție importantă la acțiunea de igienă mintală au adus-o cercetările din sfera antropologiei culturale, prin psihiatria transculturală sau etnopsihiatrie (E. Kraepelin, H. Ellenberger, M.H. Murray) sau din afara psihiatriei și psihologiei sociale (E. Fromm). Au apărut publicații de specialitate, cum este revista Hygiène mentale în Franța, sau studii și monografii de igienă mentală, cum sunt cele scrise de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
social-umană de origine constituie factori psihotraumatizanți majori, care generează dificultăți de adaptare psihosocială, de integrare în noua comunitate umană, de asimilare a unui model de comportament nou. Fenomenul se produce în situațiile de exil, expatriere, deportări, migrații de populație, schimbări transculturale. Din punct de vedere psihiatric, se notează dificultățile majore de adaptare/integrare în noul mediu, sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o descărcare a stării de tensiune psihică acumulată o dată cu creșterea agresivității, violenței, criminalității, până la completa descărcare pulsională. În acel moment, starea de sănătate mintală revine la normal și echilibrul psihosocial se restabilește. Apoi ciclul se reia. 3. Aspectele etno-culturale și transculturale ale stării de sănătate mintală Așa cum arătam, starea de sănătate mintală prezintă aspecte caracteristice în funcție de particularitățile modelului socio-cultural. Starea de sănătate mintală, în sensul de echilibru psihic, are un caracter general, fiind identică în toate societățile. Ceea ce diferă însă de la
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
respective față de sănătatea mintală și boala psihică (T.K. Osterreich, H. Ellenberger). Se poate vorbi așadar de o specificitate etno-culturală a bolii psihice, așa cum se vorbește de o specificitate etno-culturală a sănătății mintale. Toate aceste aspecte sunt cuprinse în sfera psihiatriei transculturale (E. Kraepelin, H. Ellenberger, Y. Pelicier). Sunt cunoscute și descrise afecțiuni psihice specifice anumitor arii culturale, anumitor societăți umane. În sensul acesta, menționăm următoarele: febra de kaiak sau isteria arctică, amokul, moartea psihogenă lentă, nostalgia etc. 4. Statul și boala
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ca și modelul socio-cultural, și modelul socio-medical diferă în funcție de grupele etno-culturale. Așa cum există modele diferite de personalități de bază (A. Kardiner, R. Benedict, R. Linton), există și modele etno-medicale de sănătate mintală. Acest fapt este probat de studiile de psihiatrie transculturală, care demonstrează variația formelor de manifestare a bolilor psihice în diferitele arii socio-culturale (H. Ellenberger, Y. Pelicier, F. Laplantine, H.B. Murphy). Majoritatea specialiștilor sunt astăzi de acord că personalitatea de bază reprezintă cadrul explicativ atât al sănătății mintale, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiunile de igienă mintală, universale ca „principii teoretico-științifice”, trebuie aplicate în mod diferențiat, în raport cu structurile psihologice și valorile socio-culturale ale colectivităților umane respective. Ajunși în acest punt al analizei noastre, trebuie să recunoaștem că, așa cum există variații psihologice și psihiatrice transculturale, de care se ocupă etnopsihologia și etnopsihiatria sau psihiatria transculturală se poate vorbi și despre o igienă mintală transculturală. Fiecare societate sau grup etno-cultural are formele sale de sensibilitate, comportament, modelele de gândire și acțiune etc. care-i sunt specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în mod diferențiat, în raport cu structurile psihologice și valorile socio-culturale ale colectivităților umane respective. Ajunși în acest punt al analizei noastre, trebuie să recunoaștem că, așa cum există variații psihologice și psihiatrice transculturale, de care se ocupă etnopsihologia și etnopsihiatria sau psihiatria transculturală se poate vorbi și despre o igienă mintală transculturală. Fiecare societate sau grup etno-cultural are formele sale de sensibilitate, comportament, modelele de gândire și acțiune etc. care-i sunt specifice. Acestea, pentru a-și menține echilibrul, există în conformitate cu un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale colectivităților umane respective. Ajunși în acest punt al analizei noastre, trebuie să recunoaștem că, așa cum există variații psihologice și psihiatrice transculturale, de care se ocupă etnopsihologia și etnopsihiatria sau psihiatria transculturală se poate vorbi și despre o igienă mintală transculturală. Fiecare societate sau grup etno-cultural are formele sale de sensibilitate, comportament, modelele de gândire și acțiune etc. care-i sunt specifice. Acestea, pentru a-și menține echilibrul, există în conformitate cu un sistem de norme care le controlează și le protejează. Avându
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în Bul. Inf. I.P.S.M.P., 2, 4, 1994. Retezeanu, G., „Dispensarul psihiatric”, în Buletin eugenic și biopolitic, 4, 1-2, 1930. Retezeanu, G., „La răspântie - capitalul uman de mâine”, în Buletin eugenic și geopolitic, 4, 3-4, 1930. Reuck, A.V.S.; Porter, R., Transcultural psychiatry, Churchill Ltd., Londra, 1965. Reverdin, Cl., „La mort; une part importante de la vie”, în Méd. Hyg., 40, 1982. Richardson, K.; Spears, D., Race, culture and intelligence, Penguin Books, Harmondsworth, 1972. Richter, C.P., Biological clocks in medicine and psychiatry, Thomas
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie atât norocul, cât și pierzania noastră. Este elementul central și, de departe, cel mai important al condiției noastre sociale împărtășite: orice sistem care îl neagă, așa cum este ‘antropologia interpretativă’, reprezintă o travestire dezgustătoare a situației noastre reale. Existența cunoașterii transculturale și amorale este o realitate a vieților noastre. Nu spun că asta e bine; dar sunt absolut sigur că e un fapt real. Trebuie să constituie punctul de pornire pentru orice antropologie sau gândire socială cât de cât adecvată»”105
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu înseamnă că are și o validitate autentică (aceasta este pseudovaliditatea nominală). Mai adăugăm că, în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural a unor astfel de instrumente, avem de a face cu ceea ce s-ar putea numi pseudovaliditate transculturală. Ocupându-se de asigurarea validității transculturale, Oishi (2003) consideră că înafara unor diferențe culturale structurale de comportament și mentalitate (importanța statutului social, rolul proximității spațiale, valoarea socială a timpului etc.), cel mai important lucru este, desigur, traducerea instrumentului din limba
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
validitate autentică (aceasta este pseudovaliditatea nominală). Mai adăugăm că, în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural a unor astfel de instrumente, avem de a face cu ceea ce s-ar putea numi pseudovaliditate transculturală. Ocupându-se de asigurarea validității transculturale, Oishi (2003) consideră că înafara unor diferențe culturale structurale de comportament și mentalitate (importanța statutului social, rolul proximității spațiale, valoarea socială a timpului etc.), cel mai important lucru este, desigur, traducerea instrumentului din limba în care a fost elaborat în
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în țările arabe față de Marea Britanie, la musulmani față de catolici. Devine evident că această concluzie este posibil să ființeze în plan cultural regula de interrelaționare fiind aplicabilă mai ales în raport de cultura unui grup etnic, al unui popor. Aprofundând cercetările transculturale, cercetătorii cred că există totuși unele reguli care se pot aplica în culturi diferite (europene, asiatice, africane). 21 23 Cu titlul de exemplu redăm cele patru reguli de bază pentru o interrelație, reguli care trec peste diferențele culturale și aspiră
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
serie de reguli care sprijină interrelația umană și care se referă la respectarea diferențelor culturale în plan atitudinal, în planul opțiunilor. Se pare că regulile privind respectarea intimității și confidențialității sunt comune unor popoare și culturi diferite; sunt pattern-uri transculturale care subliniază variabilitatea umană. Unii respectă confidențialitatea, dar au un mod diferit de a se exprima emoțional, de a nu-și ascunde autodezvăluirea, cer sfaturi; fapt care în alte zone de pe glob nu este permis. În genere, într-o relație
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
alte zone de pe glob nu este permis. În genere, într-o relație noi suntem obișnuiți să vedem ceva față de care oamenii au un consens comportamental sau sunt prezente fațete care se potrivesc în interrelația respectivă. Apoi, în timp ce anumite reguli aplicate transcultural, în culturi diferite sunt specifice unor relații individuale, alte reguli traversează culturile și au mai puțină specificitate de aplicare în diferite țări și culturi. 2. Limbajul trupului Vorbele nu costă nimic! Ca să crezi, trebuie să vezi! Nu crede tot ce-
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
calităților poetice ale autorului"). Melville nu a reușit (nici cu această capodoperă) să anihileze un stereotip cultural, prin medierea căruia contemporanii săi l-au perceput pînă la moarte acela de scriitor "de raftul al doilea". Problematicile alegoriei mitologice, ale intertextu-alizării transculturale, ale solilocviului simbolic-shakespea-rian (în roman!), combinat cu ingenioase direcții de scenă, precum și ale intercalării documentării științifice în structura principală a epicului se dovedeau, estetic vorbind, mult prea avansate pentru timpul istoric în care fusese redactat romanul. În consecință, Melville ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a fost nevoie de nimic mai mult pentru ca toată clădirea din cărți de joc să se prăbușească în război civil. Hei! Războaie. Și ce dacă? Să gândim pozitiv. Redistribuirea bunurilor, utilizarea inteligentă a mâinii de lucru din străinătate, managementul conflictului transcultural. Cu cât este mai rău pentru oamenii obișnuiți, cu atât va fi mai bine pentru poeți. Vreau să spun, pentru inspirația noastră. Lucrurile se schimbă. Regimurile mor. Se nasc altele. Dacă lucrurile nu merg, eu o iau de la capăt. Mă
Goran Stefanovski- Fondul problemei by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6610_a_7935]
-
facem chestii d'astea!?" - (Adică... "de ce să n-avem și noi faliții noștri"?). Prioritatea pe care ICR o acordă artelor vizuale, care nu necesită intermedierea traducerilor, este de înțeles. Dar este clar că în România nu se înțelege adevăratul impact transcultural al unor inițiative, ca aceea amintită mai sus. Arta stradală (cu mesaj intenționat șocant - ponei roz cu zvastică, pădurice de falusuri, cheie/falus pentru peșteră/vagin etc. - iconoclasm poate interesant pentru România actuală) nu impresionează pe nimeni în America care
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
tot e vorba de arta naivă, de ce n-am promova mai degrabă Cimitirul Vesel de la Săpânța? Loc într-a-devăr original și unic în lume, cu specific mult mai ușor identificabil cu România decât teribilismul absolut comun al "artei" stradale! Neînțelegerea mesajului transcultural este întreținută și de infantilismul grandios al presei românești. Acum câțiva ani, un articol semnala cu ton triumfal și sub titlu infatuat Arta de a trăi în România, văzută de la NY un grupaj de cinci piese scurte românești, printre care
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
discriminare orice traducere la îndemână, ca să nu mai vorbesc de traducerile neavenite făcute de adolescenți infatuați și sfertodocți, sau chiar de plagiatele frecvente ce reciclează variante vechi (că, deh, cine le-ar recunoaște?) Mai putem adăuga și neînțelegerea la nivel transcultural a mesajelor subliminale: am primit recent un document electronic cu îndemnul expres că poate fi distribuit fără copyright. Fișierul conținea traducerea în engleză a lucrării Da! Sunt reacționar! de Radu Mihai Crișan, eseu bine documentat ce dorește să explice reacționarismul
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
cît și pe acelea care trimit spre două sau mai multe culturi în același timp" (Victor Neumann), rezolvînd astfel situația așa-numitei minorități a minorităților (persoanele care aparțin mai multor culturi). Termenii-cheie ai transculturalității ar fi identitatea multiplă, plurilingvismul, idealurile transculturale, culturile de frontieră, identitatea regională. "Ce este de reținut ca fiind fundamental în conceptul de identitate regională? în primul rînd șansa acordată oricărei persoane de a deveni coparticipantă la activitățile din sfera publică în absența criteriilor limitative de proveniență rasială
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
care îl recuperam, fragmentar, din emisiunile bruiate ale postului Europa Liberă, a devenit pentru mulți creatori români o scenă pe care performează în chipul cel mai firesc și legitim. E drept că, literatura punând probleme specifice de traducere și echivalare transculturală, le-a fost mai dificil scriitorilor români să se impună în limbi de mare circulație. Dar, indiscutabil, un prim semn al schimbării l-a reprezentat, în 1990, posibilitatea fiecărui autor de a opta. În timpul regimului comunist, cariera internațională a unui
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
icrișoare moi. Pe de altă parte, și fără glumă, apariția unei asemenea forme nu e accidentală și nici aberantă: atitudinea comunicativă, strategia conversațională pe care o relevă este cît se poate de coerentă - și, dacă nu universală, în orice caz transculturală. Cel care vrea să vîndă ceva recurge adesea la strategii ale politeții pozitive, ale familiarității, ca formă de apropiere de client. O strategie la fel de răspîndită este cea de minimalizare a aspectelor financiare ale schimbului comercial. Asemenea principii pragmatice generale se
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
Lancaster) - despre contribuția analizei discursului la cercetarea socială privind procesele de tranziție din Europa Centrală și de Est (vineri, 14 mai, de la ora 12) - și prof. Ștefan Avădanei (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași) - care va aborda direcții de gândire transculturale, realizând un exercițiu de retorică (vineri, 14 mai, de la ora 17,30). Lucrările în plen vor fi găzduite de Aula Magna. IOAN BÎTEA Înscrierea candidaților l La examenul de bacalaureat Conform Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat
Agenda2004-19-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282402_a_283731]
-
ale civilizației americane contemporane. Cel puțin două dintre ele, Mystery Train (1975) și Lipstick Traces. A Secret History of the 20th Century (apărută inițial în 1989 și republicată de curând la Harvard University Press), l-au plasat între pionierii abordărilor transculturale. Ceea ce mi-l face cu adevărat simpatic e cartea recentă, dedicată unuia din „monștrii sacri" ai muzicii rock, Van Morrison (pe care, ca fan împătimit al lui Van the Man, abia aștept s-o citesc!) Celălalt co-autor e Werner Sollors
America literară (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6133_a_7458]