2,102 matches
-
funcționare, variabilitate scăzută și, implicit, erori de prognoză mai mici și costuri de echilibrare reduse față de energia eoliană onshore și cea fotovoltaică. De asemenea, în cadrul Regulamentului (UE) 2022/869 din 30 mai 2022 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene (stabilirea proiectelor PCI), direct aplicabil, sunt incluse prevederi clare privind planificarea rețelei offshore și dezvoltarea de planuri strategice de dezvoltare a rețelei offshore integrate pentru fiecare bazin maritim, în conformitate cu coridoarele prioritare ale rețelei offshore (România face parte din
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
sustenabil“ este de a spori sustenabilitatea sectorului transporturilor din România prin sprijinirea tranziției verzi și digitale a sectorului, respectiv de a dezvolta o infrastructură de transport durabilă și ecologică, cu standarde de siguranță adecvate, care să contribuie la finalizarea rețelelor transeuropene de transport (TEN-T) și la descongestionarea nodurilor urbane, stimulând în același timp tranziția către un transport sustenabil la nivel național, fiind vizate acțiuni orientate către dezvoltarea de măsuri „environmental friendly“. Totodată, se are în vedere continuarea obiectivelor strategice europene
HOTĂRÂRE nr. 1.163 din 23 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276651]
-
urbane, stimulând în același timp tranziția către un transport sustenabil la nivel național, fiind vizate acțiuni orientate către dezvoltarea de măsuri „environmental friendly“. Totodată, se are în vedere continuarea obiectivelor strategice europene și românești în ceea ce privește dezvoltarea rețelei transeuropene de transport feroviar și creșterea sustenabilă a economiei europene, proiecte de îmbunătățire a calendarului trenurilor, prin introducerea unor obiective previzibile și servicii de înaltă frecvență sprijinite de existența unei flote de material rulant care respectă cel puțin dispozițiile standardelor tehnice
HOTĂRÂRE nr. 1.163 din 23 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276651]
-
cu o vechime considerabilă, care nu mai corespunde din punctul de vedere al cerințelor europene de calitate și siguranță; ... (iv) respectarea prevederilor regulamentelor europene [Regulamentului (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport] și adaptarea strategiei naționale în domeniul transporturilor după strategia europeană 2020 ce se axează pe necesitatea evoluției transportului electric cu emisii scăzute, reducând emisiile, contribuind la durabilitatea mediului, la atenuarea schimbărilor climatice, ce diminuează dependența Europei de petrolul
HOTĂRÂRE nr. 1.163 din 23 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276651]
-
REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 26 aprilie 2024 Având în vedere prevederile art. 17 din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2009, (UE) 2019/942 și (UE) 2019/943 și a Directivelor 2009/73/CE și (UE) 2019/944 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 și ale art. 179 alin. (4) și (5) din Legea energiei electrice și
ORDIN nr. 10 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282283]
-
perioadei de reglementare, care se încadrează în categoriile prevăzute la pct. 14 din cadrul «Domeniilor tehnice prioritare» ale anexei I din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2009, (UE) 2019/942 și (UE) 2019/943 și a Directivelor 2009/73/CE și (UE) 2019/944 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013. ... Articolul II Metodologia de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciile de distribuție în
ORDIN nr. 10 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282283]
-
perioadei de reglementare, care se încadrează în categoriile prevăzute la pct. 14 din cadrul «Domeniilor tehnice prioritare» ale anexei I din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2009, (UE) 2019/942 și (UE) 2019/943 și a Directivelor 2009/73/CE și (UE) 2019/944 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013. ... Articolul III Se aprobă Metodologia pentru evaluarea investițiilor în proiecte de interes comun
ORDIN nr. 10 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282283]
-
podurilor și a tuturor facilităților aferente, reprezintă o necesitate, având în vedere faptul că drumurile publice din România reprezintă o componentă principală a sistemului național de transport și constituie obiectul exclusiv al proprietății publice, întrucât întârzierea implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport are impact direct asupra pierderii de sume alocate României prin Programul operațional Infrastructură mare, context în care se impune reglementarea în regim de urgență a unor măsuri pentru diminuarea acestei categorii de risc, luând în considerare că starea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 94 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256881]
-
considerare că starea de fapt cuantificabilă a situației extraordinare este determinată de faptul că adoptarea măsurii, astfel cum se propune prin prezenta ordonanță de urgență, ar putea conduce la evitarea pierderii fondurilor nerambursabile, având în vedere că proiectele de infrastructură transeuropeană de transport vizează interesul public și strategic și constituie o prioritate pentru economia națională, măsurile pentru accelerarea implementării acestora reprezentând o situație de urgență și extraordinară, având în vedere rolul decisiv pe care Ministerul Transporturilor și Infrastructurii îl exercită în
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 94 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256881]
-
conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2023 pentru stabilirea unor măsuri în vederea realizării rețelei transeuropene de transport (TEN-T), precum și pentru prorogarea unui termen, ale Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - ISCTR, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 18/2012, cu modificările și completările ulterioare
ORDIN nr. 1.430 din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272350]
-
asigura implementarea propunerilor de proiecte prevăzute la alin. (1) formulate de unitățile administrativ-teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară sau, după caz, pentru documentațiile tehnico-economice elaborate, modificate sau revizuite de către unitățile administrativ-teritoriale, atunci când acestea sunt parte dintr-un coridor transeuropean, parte din proiecte de infrastructură de transport rutier, precum: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale sau alte proiecte similare sau sunt parte a unei soluții tehnice care asigură conexiunea cu rețeaua de transport TENT Core/Comprehensive. (23) Protocolul de implementare încheiat conform
LEGE nr. 222 din 16 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285554]
-
în prezent, sunt în vigoare standardele CEE - ONU. Pentru infrastructura de transport, România și-a definit rețeaua de transport în conformitate cu liniile directoare ale Comunității pentru dezvoltarea rețelei trans-europene de transport. Exceptând rețeaua de infrastructură, care va face parte din rețeaua transeuropeană de transport, România avea un program de reabilitare la standarde comunitare a drumurilor naționale. În domeniul transporturilor rutiere, România a adoptat un pachet legislativ care permitea aplicarea celor mai importante acte comunitare din domeniile siguranței rutiere și legislației sociale. Au
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a fost simplificat și procedura de autorizare a fost pusă în conformitate cu legea Serviciului Universal. În iunie 2004, România a semnat un memorandum cu Comisia Europeană care punea bazele participării României la programul eTEN, care avea drept scop dezvoltarea serviciilor IT transeuropene. MCTI avea funcția de a emite licențe radio și decizii ce puteau influența întreaga piață, continuând să fie, în același timp, acționar la câteva dintre companiile de comunicații. Structura organizațională și funcțională a Ministerului a rămas în esență aceeași. Autoritatea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Maastricht (1991), având ca obiectiv întărirea puterii PE de a adopta decizii împreună cu Consiliul. Astfel, PE este consultat, pe baza acestei proceduri, în următoarele domenii: libera circulație a lucrătorilor, dreptul de rezidență, servicii, Piața Internă, educație, sănătate, protecția consumatorilor, rețelele transeuropene (orientări), protecția mediului, cultură și cercetare (programe cadru). În mare măsură s-a avut în vedere aplicarea acestei proceduri acolo unde tratatele prevăd obligativitatea Consiliului de a decide cu majoritate calificată. Procedura de consultare = a fost procedura clasică pe baza
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și stabilirea legăturilor locale cu rețelele naționale, europene și intercontinentale care conectează România la piețele internaționale. Acțiunile vizează coridoarele și polii de dezvoltare existenți sau emergenți și vor crea condițiile necesare dezvoltării integrate, stabilind conexiunile cu rețelele regionale, naționale și transeuropene. Sprijinul acordat va contribui la consolidarea mediului de afaceri local și regional și la dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, În vederea susținerii turismului și dezvoltării mediului urban. Realizarea coeziunii teritoriale se va sprijini pe cadrul strategic pe termen lung, stabilit prin
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
apud Parr, 2005). În ultimul deceniu regiunea urbană policentrică și, în general, conceptul de policentrism au fost văzute ca un panaceu pentru problemele regionale și urbane. Acestea sunt promovate și în ESDP, deoarece pot furniza un suport fizic pentru rețelele transeuropene. Conceptul policentric vizează trei niveluri distincte: crearea unor arii largi de integrare economică la scară globală, consolidarea unui sistem echilibrat pentru zonele metropolitane, clustere - grupări de orașe, rețele urbane pe baza cooperării interurbane - și suport pentru dezvoltarea orașelor mici și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
integrarea unui număr de activități transfrontaliere În rețele interactive și includea propuneri pentru o rețea de universități și centre de cercetare, rețele de control al traficului rutier și aerian, rețele de Îngrijire a sănătății și o rețea de administrație publică transeuropeană. Într-un raport adițional din 1996, intitulat „Europa În prima linie a societății globale bazate pe informație: un plan de acțiune deschis”, Uniunea Europeană revenea asupra viziunii anterioare, punând un accent sporit atât pe extinderea noilor tehnologii În industrie, și stabilirea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca urmare a construirii Canalului Main de 171 km (pe teritoriul R.F.G.) și a conectării cu Rhinul, Dunărea face legătura între Marea Neagră (portul Constanța) și Marea Nordului (Rotterdam cel mai mare port european) ca o axă trasată de la Est la Vest (transeuropean), de 3500 km, Dunărea străbătând teritoriul a zece țări; prin aceasta, devine o cale intercontinentală, stabilind legătura între zonele apropiate din Asia și zonele de peste Atlantic. Dacă la calitatea Dunării de cale de transport transeuropean, adăugăm dependența zonei (bazinul) de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
trasată de la Est la Vest (transeuropean), de 3500 km, Dunărea străbătând teritoriul a zece țări; prin aceasta, devine o cale intercontinentală, stabilind legătura între zonele apropiate din Asia și zonele de peste Atlantic. Dacă la calitatea Dunării de cale de transport transeuropean, adăugăm dependența zonei (bazinul) de ea, prin utilitățile pe care le oferă pentru subzistență ființei umane ca sursă de energie, piscicolă, irigație ș.a., ținând seama și de faptul că, de-a lungul ei, stau înșirate, ca mărgelele, numeroase așezări umane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
transport. Instrumentul furnizează asistență în domeniul mediului în vederea alinierii la legislația europeană, precum și în domeniul transporturilor, fiind încurajate proiectele de infrastructură care vizează utilizarea metodelor durabile de mișcare a persoanelor și bunurilor și promovarea interconectării între rețelele naționale și cele transeuropene. Pentru acest program, Uniunea Europeană a alocat, anual, până în anul 2003, pentru cele zece țări din Europa Centrală și de Est, 1,1 miliarde de euro. După 2004, alocările au crescut considerabil, numai pentru România și Bulgaria bugetul fiind de 452
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
accesului pe piața forței de muncă, prevenirea șomajului, prelungirea vieții active, combaterea discriminării; • Fondul de Coeziune (FC) a fost înființat în 1992, ca urmare a Tratatului de la Maastricht, pentru a finanța proiecte în domeniul protecției mediului și rețelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile etc.. Fondul de Coeziune nu cofinanțează programe, ci furnizează finanțare directă pentru proiecte individuale, care sunt identificate de la început. Decizia de a finanța un proiect este luată de Comisie, în acord cu statul membru beneficiar
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
dar în condiții de siguranță și beneficiind de servicii de calitate atât pentru traficul de pasageri, cât și pentru cel de mărfuri, atât în interiorul țării, cât și de-a lungul Europei, pe axele prioritare 7, 18 și 22<footnote Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) joacă un rol crucial în asigurarea libertății de mișcare a pasagerilor și bunurilor în Uniunea Europeană. Aceasta include toate modurile de transport (aerian, naval, rutier, feroviar) și suportă aproximativ jumătate din traficul de pasageri și marfă.Sursele
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune) și din sprijinul fondurilor europene alocate în cadrul Programului TEN-T, în total fiind alocat un buget total de 8,013 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Programul multianual din domeniul rețelelor transeuropene de transport pentru perioada 2007 2013 este structurate pe următoarele domenii: - domeniul 1: proiecte prioritare TEN-T, incluse în Anexa III a liniilor directoare comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (Decizia nr. 1692/96/EC a Parlamentului, European și
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Programul multianual din domeniul rețelelor transeuropene de transport pentru perioada 2007 2013 este structurate pe următoarele domenii: - domeniul 1: proiecte prioritare TEN-T, incluse în Anexa III a liniilor directoare comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (Decizia nr. 1692/96/EC a Parlamentului, European și a Consiliului din 23 iulie 1996, cu amendamentele ulterioare). Suma maxima disponibilă pentru propunerile selectate din perioada 2007-2013 variază între 4,9004 miliarde de euro și 5,30105 miliarde
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Social European și al Fondului European de Dezvoltare Regională. Principalele domenii de activitate care sunt finanțate din acest fond sunt<footnote http://ec.europa.eu/regional policy/thefunds/cohesion/index ro.cfm Capitolul 1. Interferența dintre strategie, programe și proiecte footnote>: rețelele transeuropene de transport (în special proiectele prioritare de interes european, stabilite la nivelul conducerii Uniunii Europene); mediul înconjurător (fondul poate interveni în proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, în măsura în care aceste proiecte aduc avantaje pentru mediul înconjurător, cum ar fi reducerea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]