237 matches
-
Problematică leadership-ului și management-ului este și ea abordată. După o prealabilă delimitare conceptuală între leadership și management, lucrarea de față descrie forme de leadership, accentul fiind pus pe leadership-ul de tip A, J și Z, pe leadership-ul charismatic și transformațional. La fel, există o multitudine de forme de management, atenția fiind îndreptată, în mod special, asupra management-ului multiplicator și intuitiv. adeciziei. Capitolul debutează cu probleme general teoretice ale deciziei, autorul stăruind asupra complexității reale a fenomenului decizional care determină
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în simulările medicale ale trupului și ale creieruluiă, cu ajutorul căreia spațiile sau experiențele naturale sunt redate prin simbioza om-calculator. Natura și naturalul sunt „artificializate” sau „sintetizate” în cadrul interfeței ordinatorului până la obținerea efectului de naturalețe într-un sistem cognitiv autoorganizațional și transformațional, dobândind o ordine artificială secundă. Natura asistată de computer (Computer Aided Nature sau CANĂ este o sintagmă bricolată de grupul de artiști suedezi constituit din Yvonne Wilhelm, Alexander Tuchacek și Christian Huebler (vezi Knowbotic Research, 1996Ă după modelul sintagmelor Computer
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prezintă cuvântul, sintagma și propoziția ca succesiune liniară de morfeme, a căror îmbinare e guvernată de reguli de alternanța fonetică și de modificări fonetice la limita lor. Procedeul descrierii limbii la Panini a fost comparat cu acela din gramaticile generativ transformaționale deoarece regulile se succed într-o ordine strictă, de la simplu la complex, cu evitarea repetițiilor. 57 Alexandru Graur, Lucia Vald, "Scurtă istorie a lingvisticii", Editura Didactică și Pedagogica», București, 1977, p.5. 39 În lingvistica veche indiană, în cercetarea limbilor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
construită pe termeni definiți distribuționalcât și pe gramatica tradițională -care dă indicații ce nu pot fi însă aplicate mecanic. Dintre tipurile de gramatici generative enumerăm : gramatica cu un număr finit de stări, gramatica de structură a grupului (modelul sintagmatic), gramatica transformațională, a cărei primă formă apare în lucrarea lui Chomsky "Syntactic Structures” . În concepția chomskyana a gramaticii transformaționale se consideră că reprezentarea sintactica a unei fraze cuprinde, în esență, doua nivele, și anume : structura de adâncime (care conține ansamblul indicatorilor sintagmatici
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
aplicate mecanic. Dintre tipurile de gramatici generative enumerăm : gramatica cu un număr finit de stări, gramatica de structură a grupului (modelul sintagmatic), gramatica transformațională, a cărei primă formă apare în lucrarea lui Chomsky "Syntactic Structures” . În concepția chomskyana a gramaticii transformaționale se consideră că reprezentarea sintactica a unei fraze cuprinde, în esență, doua nivele, și anume : structura de adâncime (care conține ansamblul indicatorilor sintagmatici subiacenți și interpretarea lor semantica), și structura de suprafața (care conține indicatorii sintagmatici derivați finali și interpretarea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
se realizează, atât la nivelul întregii gramatici, între componentul semantic și cel fonologic (ceea ce justifică relația arbitrară dintre semnificant și semnificat), cât și in interiorul componentului sintactic, între regulile de structură a frazei, care generează structura de adâncime, și regulile transformaționale, care o convertesc în structura de suprafața. Gramatica structurala s-a limitat la analiza structurii de suprafață, iar gramatica tradiționala s-a referit sporadic la diferența dintre cele două structuri, ca 66 Ibidem, op.citata, p.254. 45 diferență între
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
în structura de adâncime) și subiect gramatical (în structura de suprafață), de elemente subînțelese, etc. Sub aspect teoretic, problema a fost tratată pentru prima oara în "Gramatica de la Port Royal”, în care Chomsky crede că apar primele elemente ale gramaticii transformaționale 67. Conceptul de transformare și distincția dintre cele doua structuri sunt elementele definitorii ale gramaticii generative de tip transforma țional. Cu ajutorul lor pot fi interpretate situațiile de sinonimie și omonimie (ambiguitatea) sintactica. Pentru aceasta, gramatica urmează să distingă și să
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Am lovit pe un om cu un băț” în care ultima sintagmă este, în structura de adâncime atribut al lui „om” („om cu un băț”) sau instrumental pe lângă verbul „a lovi”( am lovit cu un băț”)69. În concluzie,”gramatica transformaționala a preluat cercetarea sistematică și formalizată inaugurată de lingvistica structurală și le-a extins la o problematică mai largă. Ea a cuprins analiza și în latura de conținut a limbii, a desființat ierarhia dintre nivele, integrând într o rețea de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
prezintă cuvântul, sintagma și propoziția ca succesiune liniară de morfeme, a căror îmbinare e guvernată de reguli de alternanța fonetică și de modificări fonetice la limita lor. Procedeul descrierii limbii la Panini a fost comparat cu acela din gramaticile generativ transformaționale deoarece regulile se succed într-o ordine strictă, de la simplu la complex, cu evitarea repetițiilor. 57 Alexandru Graur, Lucia Vald, "Scurtă istorie a lingvisticii", Editura Didactică și Pedagogica», București, 1977, p.5. 39 În lingvistica veche indiană, în cercetarea limbilor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
construită pe termeni definiți distribuționalcât și pe gramatica tradițională -care dă indicații ce nu pot fi însă aplicate mecanic. Dintre tipurile de gramatici generative enumerăm : gramatica cu un număr finit de stări, gramatica de structură a grupului (modelul sintagmatic), gramatica transformațională, a cărei primă formă apare în lucrarea lui Chomsky "Syntactic Structures” . În concepția chomskyana a gramaticii transformaționale se consideră că reprezentarea sintactica a unei fraze cuprinde, în esență, doua nivele, și anume : structura de adâncime (care conține ansamblul indicatorilor sintagmatici
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
aplicate mecanic. Dintre tipurile de gramatici generative enumerăm : gramatica cu un număr finit de stări, gramatica de structură a grupului (modelul sintagmatic), gramatica transformațională, a cărei primă formă apare în lucrarea lui Chomsky "Syntactic Structures” . În concepția chomskyana a gramaticii transformaționale se consideră că reprezentarea sintactica a unei fraze cuprinde, în esență, doua nivele, și anume : structura de adâncime (care conține ansamblul indicatorilor sintagmatici subiacenți și interpretarea lor semantica), și structura de suprafața (care conține indicatorii sintagmatici derivați finali și interpretarea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
se realizează, atât la nivelul întregii gramatici, între componentul semantic și cel fonologic (ceea ce justifică relația arbitrară dintre semnificant și semnificat), cât și in interiorul componentului sintactic, între regulile de structură a frazei, care generează structura de adâncime, și regulile transformaționale, care o convertesc în structura de suprafața. Gramatica structurala s-a limitat la analiza structurii de suprafață, iar gramatica tradiționala s-a referit sporadic la diferența dintre cele două structuri, ca 66 Ibidem, op.citata, p.254. 45 diferență între
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
în structura de adâncime) și subiect gramatical (în structura de suprafață), de elemente subînțelese, etc. Sub aspect teoretic, problema a fost tratată pentru prima oara în "Gramatica de la Port Royal”, în care Chomsky crede că apar primele elemente ale gramaticii transformaționale 67. Conceptul de transformare și distincția dintre cele doua structuri sunt elementele definitorii ale gramaticii generative de tip transforma țional. Cu ajutorul lor pot fi interpretate situațiile de sinonimie și omonimie (ambiguitatea) sintactica. Pentru aceasta, gramatica urmează să distingă și să
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Am lovit pe un om cu un băț” în care ultima sintagmă este, în structura de adâncime atribut al lui „om” („om cu un băț”) sau instrumental pe lângă verbul „a lovi”( am lovit cu un băț”)69. În concluzie,”gramatica transformaționala a preluat cercetarea sistematică și formalizată inaugurată de lingvistica structurală și le-a extins la o problematică mai largă. Ea a cuprins analiza și în latura de conținut a limbii, a desființat ierarhia dintre nivele, integrând într o rețea de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
nu există text "adevărat", "prim" sau "ultim" fundamental): procesul este gândit în această contradicție care îi întemeiază în același tmp materia, jocul, scena, transformarea dialectică 11 (Antologia "Tel Quel": 1980, 46). Studiind Problemele structurării textului 12, în practica unei analize transformaționale care preia de la Chomsky limitele structurii de supra față și posibilitățile semnificante ale structurii de adâncime, Julia Kristeva atinge prin ipoteza intertextualității socialul și istoricul, elemente inaccesibile dispozitivului produs de dihotomia semnificant/semnificat (Pierre-Marc de Biasi, ibidem, 372). Istoricii conceptului
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
predicat, respectiv propoziția subiectivă și regenta ei sau predicativa si regenta ei a prilejuit numeroase discuții în literatura de specialitate. Situându-se fie pe pozițiile gramaticii descriptiv tradiționale, fie pe pozițiile gramaticii de orientare structuralistă, fie pe cele ale gramaticii transformaționale, diverși cercetători au încercat să găsească soluția adecvată a acestei probleme controversate. Dat fiind că gramatica descriptivă de tip tradițional are cea mai largă audiență, stând la baza elaborării manualelor școlare, precum și a unor cursuri universitare, considerăm util ca, în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fără subiect sub raportul relației subiect-predicat, nu putem spune despre ele altceva decât că , în aceste situații, relația subiect-predicat nu se manifestă sau că avem a face cu o relație subiect-predicat zero. Subordonarea subiectului față de predicat reiese și din modelul transformațional propus de Gabriela Pană Dindelegan, care include simbolul categorial „subiect sub directa dominanță a nodului grup verbal alături de simboluri ca obiectul direct, obiectul indirect în dativ, atributiv(numele predicativ) etc.” Subiectul dobândește, în felul acesta, față de verb o poziție similară
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
transformare a predicatelor (C) pe parcursul unui proces. Noțiunea de proces permite precizarea componentei temporale (A), lăsând la o parte ideea de simplă succesiune temporală de evenimente. Concepția aristotelică de acțiune unică ce formează un întreg nu este altceva decât procesul transformațional următor, dominat de tensiunea despre care vorbeam mai sus: Situație inițială Transformare Situație finală (săvârșită sau suportată) ÎNAINTE PROCES DUPĂ "început" "mijloc" "sfârșit" Este ceea ce încearcă să arate, de exemplu, A.J. Greimas prin formula programelor narative (PN): un subiect
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la o disjuncție V): PN = FT (Sop) >> [(S V O) > (S Δ O)]12 Mai exact, în afara faptului că subiectul de stare și subiectul operator pot corespunde aceluiași actor, mi se pare că este absolut necesar să spun că procesul transformațional (care reușește sau este supus eșecului) cuprinde trei momente (m) legate de momentele constitutive ale aspectului. Cele două extreme permit redefinirea componentei (A integrând în unitatea de acțiune a procesului: m 1 = ÎNAINTEA PROCESULUI (acțiune iminentă = t), m 5 = DUPĂ
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
slab este prada desemnată a celui puternic", care presupune în mod evident doi actori cu funcția de a asigura legătura, în profunzime, a propozițiilor: S1 cel mai puternic și S2 cel mai slab, dar nu putem vorbi de un proces transformațional articulat în jurul celor doi declanșatori (Pn2 și Pn4) care asigură trecerea de la situația inițială la situația finală. Pentru a scrie o povestire și pentru a depăși simpla descriere de acțiuni, ar trebui, de exemplu, să imaginăm un proces care îi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
două categorii: a. convergente, care sunt inapte pentru creație (etapa formativă și cea normativă), pentru că energia psihică este consumată pe obiective rutiniere (cristalizarea identității eului și alinierea la baremurile nivelatoare ale grupului); b. divergente, apte pentru creație (etapa integrativă și transformațională), energiile sunt reorientate către aspirații mai înalte (regăsirea identității, nevoia de noutate). De aici rezultă faptul că orice metodă de antrenament creativ la nivel de eficacitate superioară, trebuie să fie precedată de identificarea fazei de creștere și dezvoltare în care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Bruner); Teoria organizatorilor cognitivi verbali (D.P. Ausubel; F. Robinson); Teoria cumulativ ierarhică (R.M. Gagne); Teoria cognitiv neurală/neurofiziologică (D. Meyer; J. Wonder); Teoria cognitivă a stilurilor de învățare (N. Entwistle; A.L. Leino; R. Sims; E.C. Davies). • Paradigma metacognitivistă: Teoria transformațională (W.L. Randall); Teoria procesării informaționale (J. Bettman; J. Gregoire); Teoria învățării compreh¬ensiv critice (L.M. Laskey ; P. Gibson; R. Ruggiero) ; Teoria învățării autoorga¬nizatoare (M. Beckerman; B. Noel; H. Siebert); Teoria învățării multistrategice (D.C. Caverly; V. Orlando); Teoria mathemagenică
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
trimite informații. Control ridicat al receptorului 6 7 8 9 10 Utilizatorii pot trimite și primi informații, de ex.: forumurile de dezbateri. Utilizatorii au mai multe opțiuni pentru a trimite și primi informații, datele introduse de aceștia au o putere transformatională pot fi văzute, de exemplu: chat-ul sub formă de text exclusiv. Utilizatorii pot încărca conținut și pot primi feedback. Utilizatorul poate alege timpul, tipul și cantitatea de informații trimise și primite; informația trimisă este transformată de către receptor, iar transformarea
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
e mai bună"). Globalizarea actuală se manifestă ca emergența graduală a societății europene, mondiale, în care se aplică treptat politici "interstatale", "dreptul global" (vulnerabil la interese economice), de către "colegii invizibile", "comunități profesionale invizibile" (statele, chiar dacă dispun de putere, se "dezvoltă transformațional" în direcții care le-o amputează 10...). Globalizarea nu este însă scop în sine. Finalitatea ei ar trebui să fie benefică economic, social, ecologic pentru toți cei implicați. Putem vorbi realmente de "mondializare" dacă (sub)(socio)culturile locale adoptă principii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
devin un fel de cuvinte etichete pe care le lipim peste emoțiile și sentimentele noastre, de genul: ești omul meu, ești creierul acestei afaceri etc. Un alt mecanism prin care cuvintele influențează comportamentul este cel care se referă la vocabularul transformațional. Conceptul aparține psihoterapeutului Anthony Robbins. Acesta vizează un vocabular obișnuit în care cuvintele ce descriu emoțiile într-o manieră negativă sunt înlocuite treptat cu altele pozitive. Astfel, enunțurile devin mai puțin toxice și tragice. Rezultatul acestor transformări constă în schimbări
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]