556 matches
-
Români. Între cei care au semnat actul de naștere al nou fondatei organizații se numărau: Ion Nonna Otescu, Alfred Alessandrescu, Constantin Brăiloiu, Dumitru Georgescu-Kiriac, Mihail Jora, Filip Lazăr, Dimitrie Cuclin, Constantin Nottara, Mihail Andricu, Theodor Rogalski. Nefiind prezenți în Capitală, transilvănenii Gheorghe Dima, Tiberiu Brediceanu și Ion Vidu au comunicat în scris acceptul integrării lor, iar George Enescu - aflat în străinătate, dar fiind la curent și sprijinind proiectul și demersul constituirii - a anunțat acceptul său de a deveni președintele Societății. Cu
Editura Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România () [Corola-website/Science/314275_a_315604]
-
decretat că toți cei de rit grecesc uniți cu Biserica Romană, se vor bucura de toate scutirile și privilegiile de care se bucură credincioșii de rit latin (romano-catolici). Biserica Ortodoxă din Transilvania urma să fie una cu Biserica Romano-Catolică. Așadar, transilvănenii erau încurajați să devină catolici și să adere la nou creata Biserică Greco-Catolică, păstrând ritualul ortodox, dar acceptând cele patru puncte doctrinare stabilite la Conciliul de la Florența între 1431 și 1445: Papa drept cap suprem al bisericii, existența purgatoriului, doctrina
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
a primit mandatul în Camera Deputaților din Ungaria în circumscripția Biserica Albă pe 14 noiembrie 1873, votat de majoritatea populației locale românești. La 23 februarie 1869 a avut loc la Miercurea Sibiului o conferință națională a fruntașilor politici ai românilor transilvăneni, printre ei și Babeș, la care a fost creat „Partidul Național Român din Transilvania”. La 22 martie 1869 partidul a fost interzis de autorități, întrucât, potrivit prevederilor legii naționalităților, singura națiune existentă în Ungaria era cea maghiară, nici o naționalitate neavând
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
guerre mondiale, în Ligeia (Paris), 1997, no. 21-22-23-24, Octobre 1997/Juin 1998, p.172-181 Accepții ale conceptului de futurism în critică de artă românească înainte de primul război mondial, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 44, 1997 Un expresionist transilvănean - pictorul Eugen Gașcă, în Vatra, nr. 11, 1998 Strategies of Professional Integration: the All-Women Exhibitions Bucharest 1916-1927, în Actele Conferinței Internaționale Antropologia secolului XXI, 1999 Modernitate și feminism în arta românească la începutul de secol: expozițiile artistelor pictori și sculptori
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
deoarece Transilvania era singurul stat vecin ce îi putea asigura spatele în lupta împotriva turcilor. În încercarea de a opri înaintarea otomană spre București, la comanda unei armate de circa 16.000 de ostași, la care se adăugau 7000 de transilvăneni conduși de Albert Kiraly, Mihai Viteazul i-a atacat pe otomani la Călugăreni în 13 august 1595. Bătălia, evocată în poemul „Pașa Hassan” al poetului George Coșbuc, s-a soldat cu pierderea de către turci a unui steag, a mai multor
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
114-117) și "Pastel" (nr. 8, p. 152), iar Emil Isac "La cârciuma lui Moș Petru" (nr. 4, p. 73), "Doamna și Plopul" (nr. 5, p. 92). Orientarea spre problematica socială caracterizează și poezia din revista arădeană. Poeții evocă suferințele românilor transilvăneni, cu procedee literare întâlnite și la Coșbuc. Andrei Bârseanu, T. Murășanu, I. Broșu sunt poeți care publică în "Pagini literare" și sunt însuflețiți de exemplul lui O. Goga, dar nu pot înălța fără talent o nouă ,cântare a pătimirii noastre
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
regimentele de cavalerie, au ocupat din timp gara și împrejurimile instalând tunuri în baterii și mitraliere pe acoperișuri. A doua zi pe 6 ianuarie, la contactul cu detașamentului situația a degenerat. Deși Inculeț și Erhan au încercat să prevină dezarmarea transilvănenilor, venind în rândul trupelor moldovenești pentru a le convinge să se întoarcă în cazărmi, încercarea acestora a eșuat. Voluntarii ardeleni au avut asupra lor numai câte 5 gloanțe de fiecare, rezervele de muniție fiind depozitate într-un vagon. Având ordinul
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
Pucheni la 1564, sat moșenesc; satele Valea Largă, Meișoare, Vârfureni, în secolul al XIX-lea. Biserica satului Pucheni datează din secolul al XVIII-lea; este menționată la 1810, cu hramul Toți Sfinții, preoți fiind Dumitru și Marin, de neam ungurean (transilvăneni). În anul 1937 slujea preotul Stelian Blidaru. Între anii 1970 - 1999 a slujit preotul profesor Chițulescu Georgică, fiu al satului, care a efectuat reparația generală a bisericii și a construit clopotnița. Învățământul în satul Pucheni este menționat în anul 1838
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
originar din Botoșani și numit vicar episcopal în principat. Extinderea dominației austriece asupra Transilvaniei se făcea și prin propaganda catolică, pentru ca monarhia să se consolideze cu ajutorul bisericii împotriva elementelor reformate și a populației române greco-ortodoxe. Convertirea la catolicism a armenilor transilvăneni nu era agreată de principele Apafi, care era protestant și astfel își pierdea influența. Încercarea lui de a-i lua pe armeni sub protecția sa a eșuat. În schimb, cum guvernul austriac condiționa obținerea de pămînturi și dreptul de a
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
unde exista o colonie armenească din 1658. Ambele localități au fost declarate în 1799, prin decrete imperiale, „orașe regale libere“, iar locuitori-lor armeni catolici li s-au acordat privilegii, permițîndu-li-se să se autoadministreze, să aibă tribunale și legi proprii. Armenii transilvăneni s-au mai așezat la Gheorgheni, Frumoasa, Cluj, Sibiu, Brașov, Oradea, Arad, Aiud, Bistrița, Alba-Iulia, Reghin, Abrud, Năsăud, Odorhei, Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Deva, Carei, Ditrău, Joseni, Remetea, Lăzarea, Toplița, Suseni, Gurghiu. Este foarte probabil ca armenii emigrați din Moldova
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
și Dumbrăveni. Încă din 1689, ea își avea propriul jude cu trei asistenți, care controlau încasarea dărilor și urmăreau executarea decretelor princiare. Ulterior, această atribuție a fost transferată municipalității din Dumbrăveni și judelui acesteia, puterea lor exercitîndu-se asupra tuturor armenilor transilvăneni, cu excepția celor din Gherla, care se autoadministrau. Municipalitățile din Ghergheni și Frumoasa, subordonate celei din Dumbrăveni, erau conduse de un jude echivalent cu primarul (birău). Puterea lui a fost limitată progresiv de consilierii săi, iar din 1757 au fost create
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
orașele transilvănene intens populate de ei, armenii, care, pe lîngă primarul și sfatul de bătrîni ales de ei, își aveau tribunalul condus de primar, judecau aici pricinile după primul cod civil armean, cel al lui Mkhitar Goș (sec. XIII). Armenii transilvăneni au adus o contribuție majoră la dezvoltarea comerțului internațional. Dacă împăratul Franz Joseph II îi aprecia pe cei din Dumbrăveni ca fiind „foarte importanți pentru mine prin comerțul lor", savantul francez Frédéric Macler nota în Raport sur une mission scientifique
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
azi Bobâlna — d. 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc. Vaida-Voevod a debutat politic în anturajul arhiducelui Franz Ferdinand, ca susținător al drepturilor românilor transilvăneni. După Unirea Transilvaniei cu România și fuziunea naționalilor transilvăneni cu țărăniștii din Vechiul Regat, s-a numărat printre liderii marcanți ai noului Partid Național Țărănesc. În activitatea politică, a ocupat timp de trei mandate funcția de premier al României, remarcându
Alexandru Vaida-Voevod () [Corola-website/Science/299269_a_300598]
-
medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc. Vaida-Voevod a debutat politic în anturajul arhiducelui Franz Ferdinand, ca susținător al drepturilor românilor transilvăneni. După Unirea Transilvaniei cu România și fuziunea naționalilor transilvăneni cu țărăniștii din Vechiul Regat, s-a numărat printre liderii marcanți ai noului Partid Național Țărănesc. În activitatea politică, a ocupat timp de trei mandate funcția de premier al României, remarcându-se de asemenea la conducerea Ministerului de Interne și
Alexandru Vaida-Voevod () [Corola-website/Science/299269_a_300598]
-
Grecii vor fi înlocuiți în Academii cu români. A fost o epocă de patriotism exaltat și deelenizare culturii și obiceiurilor românești. Românii încep să meargă direct la sursele occidentale și să practice filosofia în propria lor limbă. În jurul anului 1818, transilvăneanul Gheorghe Lazăr (1779-1821), care a studiat la Viena, a început să predea filosofia în română la Academia de limbă greacă. Nu avem nici unul din cursurile lui, dar știm că a fost adept la lui Kant. Este discutabil dacă l-a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ulterior ca manual. "Manualul de filosofie și literatură filosofică" a lui Krug a fost tradus în prima periodă a secolului 19, de trei ori, de August Treboniu Laurian (1810-1881), Timotei Cipariu (1805-1887) și Simeon Bărnuțiu (1808-1864). Ei au fost toți transilvăneni și au studiat la Viena. Ciprariu a fost profesor de filosofie la Colegiul Român din Blaj, unde a predat folosirea lucrărilor lui Krug în jurul anului 1828. Ca atare, crica filosofică a fost în principal o specialitate transilvăneană. Un filosof important
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Cursurile sale publice care ne-au rămas sunt mai mult adaptări după Krug, Beck, Rottek și Niemeyers. Cele mai interesante contribuții ale sale se găsesc în filosofia dreptului. Ca revoluționar, Bărnuțiu a vrut să apere dreptul la autodeterminare a românilor transilvăneni. A găsit idei convenabile pentru intenția sa în filosofia lui Krug, difuzată pe scară largă în Transilvania de exponenții maghiari ai „filosofiei armoniei” - Samuel Köteles, János Hetény și Gusztáv Szontágh. Alte influențe au venit de la Savigny. În al său "Dreptul
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
membru al Academiei Române. După moartea mitropolitului Ioan Vancea, scaunul mitropolitan a rămas vacant vreme de 9 luni. Autoritățile maghiare au fost foarte atente la desemnarea persoanei noului ales, căutând în acest fel să nu întărească spiritul de luptă al românilor transilvăneni. Mitropolitul Victor Mihali de Apșa a pășit însă pe drumul marilor săi înaintași, punându-se cu același spirit de sacrificiu în serviciul neamului. Păstorirea sa a cuprins perioada frământată a mișcării memorandiste, a ieșirii din pasivitate a Partidului Național și
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
culturale din Apus. Bazându-se pe simpatia Europei occidentale, Partidul Național Român din Transilvania, sub președinția lui Ioan Rațiu, a decis, în 1892, prezentarea unui „Memorandum” împăratului din Viena. Au fost expuse aici suferințele seculare și aspirațiile juste ale românilor transilvăneni. Împăratul a refuzat să primească memoriul, iar baronul Beck, șeful Cabinetului imperial, l-a trecut în arhiva Statului, unde a fost găsit de trupele române, care, în 1919, au ocupat Budapesta. Pentru a liniști reacția opiniei publice europene, ungurii nu
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
scenariul. După discutarea scenariului, filmul a intrat în faza de pregătire în 1969. S-au început elaborarea și confecționarea decorurilor și costumelor (32 decoruri interioare, 37 locuri de filmare amenajate, 11.000 costume pentru figurație, militari austrieci, turci, valahi, moldoveni, transilvăneni, țărani; 15 costume ale personajului principal, prototipuri de armuri pentru oameni și cai, tunuri și armament individual de epocă etc.). Selecția pentru rolul voievodului român avea sa fie lungă și dificilă, Sergiu Nicolaescu având peste 128 de variante pentru rolul
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
număra 762 membri în 1956, pentru ca zece ani mai târziu (în 1966) să fie doar 211 evrei în oraș. În timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu a existat un proiect de demolare a sinagogii din Sibiu, salvarea acestui edificiu datorându-se arhitectului transilvănean Otto Czekelius. După Revoluția din decembrie 1989, clădirea a continuat să se deterioreze, din lipsa banilor pentru reparații. Principalele obiecte de cult din aur și argint au fost furate. Pentru a proteja clădirea sinagogii, începând din anii '90 ai secolului
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
unui original motor cu reacție, dar în 1885 este expulzat din România de guvernul condus de Ion C. Brătianu, datorită criticilor sistematice la care ziaristul supunea guvernul liberal: în multe articole Ciurcu milita în favoarea emancipării politice și naționale a românilor transilvăneni. S-a stabilit la Paris, unde s-a reîntâlnit cu prietenul său, ziaristul Just Buisson (1843-1886). Pe lângă profesia comună, cei doi prieteni împărtășeau și o pasiune comună pentru tehnică. Împreună cu Just Buisson a studiat propulsia aeronavelor mai ușoare decât aerul
Alexandru Ciurcu () [Corola-website/Science/305897_a_307226]
-
-și ia zborul ținând în cioc o cunună de laur. Stema Transilvaniei a fost cuprinsă în stema mijlocie a Regatului Maghiar din anul 1867, iar după Unirea din 1918, în Stema României (cu excepția perioadei comuniste). În timpul Revoluției Pașoptiste reprezentanții românilor transilvăneni au protestat împotriva desființării autonomiei Transilvaniei prin arborarea culorilor stemei Transilvaniei, roșu, galben și albastru, culori care au devenit, în semn de solidaritate, culorile naționale ale tuturor românilor.
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
lui Ștephan Roth, purta titlul semnificativ, „Die Volksversammlung der Romanen in Blasendorf” (Adunarea romanilor de la Blaj), nefolosind termenul uzual german pe atunci, "Walachen" pentru "români". Roth justifica expresia: „...un popor întreg are dreptul sa spună cum vrea să fie numit.” (transilvănenii revendicaseră printre altele la Blaj, să fie numiți români și nu doar, de multe ori injurios, "olahi". Când Dieta de la Cluj a votat, în 29 Mai 1848, unirea Transilvaniei cu Ungaria, ignorând revendicările și voința românilor majoritari în Transilvania, lui
Stephan Ludwig Roth () [Corola-website/Science/309022_a_310351]
-
deciziei sinodului de la Alba Iulia din 7 octombrie 1697, biserica românească din Transilvania s-a unit cu Biserica Romei (vezi Biserica Română Unită cu Roma). După numeroase influențe venite mai ales din partea mitropolitului sârb din Karlovitz, o parte a românilor transilvăneni au decis să abandoneze ascultarea canonică față de papa de la Roma și față de episcopiul român de la Blaj, primind pe preoții sârbi trimiși de la Karlovitz. În ciuda disputelor inițiale, cele două biserici au ajuns să conviețuiască în pace, până la desființarea Bisericii Române Unite
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]