552 matches
-
o tulburătoare unicitate în planul expresiei scenice și al mecanismelor psihologice ale receptării.” (Ion Parhon, Revista „Teatrul”, Nr.7-8.anul.XXX.iulie-august.1985) Regizorul Gheorghe Harag(Gyorgy Harag) este o personalitate marcantă a istoriei teatrului românesc și, mai ales, cel transilvănean. Tompa Gábor, directorul Teatrului Maghiar din Cluj, îl consideră pe Harag drept maestrul și prietenul său. În urmă cu exact 30 de ani, soția lui Harag l-a sunat pentru a-l ruga să vină la Târgu-Mureș și să finalizeze
Aniversare Gyorgy Harag LIVADA CU VISINI la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339401_a_340730]
-
de fapt locțiitorul acestuia pe propriul său tron (din Țara Românească). Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcătuit din 12 boieri de rang înalt. Comandând o armată de cca. 16.000 de ostași, la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni conduși de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obține contra turcilor, conduși de Sinan Pașa, victoria la Călugăreni - 13/23 august 1595 , pe râul Neajlov. Turcii se retrag spre Giurgiu, se regrupeaza și ocupă Bucureștiul pregătindu-se să organizeze țara ca pașalac
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
care omul, ce șchiopăta de fapt de vreo câțiva ani, era dispus să se limiteze, dar nu era destul ca să închidă gura neamurilor. La somația jandarmului de a returna banii, presupusul accidentat a luat-o pur și simplu la goană. „Transilvănenii ăștia sunt oameni răi”, a concluzionat jandarmul - de loc din Dobrogea -, nevrând să accepte ca răsplată pentru intervenția sa decât un „mic pachet de țigări” (sic!). Un episod cu siguranță mai palpitant decât dineul la PEN-clubul român. Dar care nu
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
să-și aleagă, mai vrând, mai nevrând, domiciliul în urbea de pe Timiș. Fața îi era măslinie, cu o aluniță mare pe obrazul drept, iar părul îi strălucea negru, adus puțin pe o parte. Vorbea cam peltic, sau cepeleag, cum spun transilvănenii, dar nu părea afectat de această meteahnă, care pe unii îi face să devină reținuți în a se adresa publicului mai larg. Negăsind în Lugoj niciun serviciu adecvat pregătirii sale, firește, își petrecea timpul scriind, deși mă îndoiesc că ar
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
la Simpozionul Internațional cu tema: « Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) cinncizece de ani de la trecerea sa în eternitate », unde am susținut referatul cu titlul: « In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora...». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești
2017... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343132_a_344461]
-
la Simpozionul Internațional cu tema: « Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) cinncizece de ani de la trecerea sa în eternitate », unde am susținut referatul cu titlul: « In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora...». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343133_a_344462]
-
material cu multiple conotații, sub semnătura domnului Valeriu D. Popovici-Ursu, al cărui titlu vorbește de la sine și vă pune pe jăratic: „EMINESCU - UN MARE PATRIOT. Luarea sa de poziție fermă contra măsurilor ungurilor de deznaționalizare și maghiarizare forțată a românilor transilvăneni după anul 1867”.... Deci, este mult de citit. Mult și bun! Într-o lună, vă puteți organiza timpul personal astfel încât să parcurgeți toate paginile. Nu veți regreta. Revista o descoperiți accesând adresa pe care v-o ofer aici: Regatul cuvântului
BELETRISTICĂ, LA ZI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343078_a_344407]
-
la Simpozionul Internațional cu tema: « Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) cinncizece de ani de la trecerea sa în eternitate », unde am susținut referatul cu titlul: « In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora...». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]
-
absorbit cultura romană” de-am devenit din Daci - Latini, fără binecuvântarea unei zâne. Nu avem nici un motiv să ne răzbunăm pe restul lumii. Mai avem un mare avantaj. Poporul nostru este compus din numai 4 subgrupe: OLTENI, MUNteni, Moldoveni și transilvăneni. Potrivit dialecticei și a drepturilor omului fiecare are DREPTUL (nu stângul) la păreri. În consecință adevărul răsare evident din cele 4 păreri mai ales dacă se aplică a cincia, cea mai favorabilă pentru unii, nu toți. Țara vulturilor a devenit
PĂMÂNTUL VULTURULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267]
-
refacerea unității creștine și rezolvarea Chstiunii Orientale. Ortodocșii moldo-valahii fac parte încă de la început din Chestiunea Orientala și după 500 de ani de guvernarea stupida a Sultanului și al patriarhului său grec se integrează mai greu în civilizația occidentală decât transilvănenii, mai ales că fac parte din comunitatea duhovniceasca și soborniceasca constantinopolitană și moscovita. De aceea e pentru ei o Sfântă Alianata și refacerea unității creștine fără condiții, promovată de papă Francisc, de mare importanță. Asta s-a văzut în timpul vizitei
NOUA SFÂNTĂ ALIANŢĂ!? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381570_a_382899]
-
lumii. 1) Roma este punctual de plecare și aspirația tuturor romanilor. Acuma ei sunt la LIMES între Centru și Barbari, numai formal în UE, pentru că Bucureștiul e încă în lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei ortodoxiei moscovite și constantinpolitane. 2) Transilvănenii au luat contact cu occidentul prin catolicismul maghiaro-german și au suferit secole de a rândul până când Roma le-a întins în anul 1700 o mână de ajutor, așa au ajuns ei la descoperirea originii romane și au articulat programul național
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
parte. Adică la recoltare primeau ceva, cam 10 % din puținul recoltat, din care trebuiau să chivernisească traiul pe întregul an. Este și normal că țăranul din fostele țări românești să aibă aversiune împotriva lucrării pământului în comun, cot la cot. Transilvănenii erau obișnuiți de veacuri să se întovărășească spre a lucra mai eficient pământul. Chiar și CAP-urile Transilvaniei erau mai productive cu toate că pământul este arid, incomparabil cu cernoziom-ul din Bărăgan. Dacă Transilvania nu ar fi contribuit la producția agricolă
NANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347789_a_349118]
-
de prisos. Punând mai mulți umărul, muncind cot la cot, poți obține mai repede, mai mult și mai bine. Dar al cui este produsul muncii întovărășite? O întrebare pe care numai locuitorii zonei extra-carpatice o pot pune. Români sunt și transilvănenii care, de sute de ani, pun în comun umărul la treabă, români, unguri, sași si alte etnii. Și s-au chivernisit toți. Nu ca Mehedinț-anii lui Dragnea care, de teama fostelor CAP-uri nici nu se gândesc să-și ajute
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
Și asta-i o muncă, nu chiar de prisos. Punând mai mulți umărul, muncind cot la cot, poți obține mai repede, mai mult și mai bine. Dar al cui este produsul muncii întovărășite? O întrebare pe care. Români sunt și transilvănenii care, de sute de ani, pun în comun umărul la treabă, români, unguri, sași si alte etnii. Și s-au chivernisit toți. Nu ca Mehedinț-anii lui Dragnea care, de teama fostelor CAP-uri nici nu se gândesc să-și ajute
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
categorie ocupațională”, “intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție. Snobismul și imposture celor cu diploma ID sunt greu de identificat și se insinuează tot mai perfid în noile modele publice”, “au venit și euroregiunile. Nu mai suntem români. Suntem ardeleni, transilvăneni, olteni, valahi, sau moldoveni sau basarabeni. Mai nou, secui cu țară proprie ... ”, “Se pare că nici Națiune nu mai avem. Civismul sau tot ce este civic este prezentat ca un panaceu universal. Un fals public cu acte în regulă ... Ca să
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
categorie ocupațională”, “intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție. Snobismul și imposture celor cu diploma ID sunt greu de identificat și se insinuează tot mai perfid în noile modele publice”, “au venit și euroregiunile. Nu mai suntem români. Suntem ardeleni, transilvăneni, olteni, valahi, sau moldoveni sau basarabeni. Mai nou, secui cu țară proprie ... ”, “Se pare că nici Națiune nu mai avem. Civismul sau tot ce este civic este prezentat ca un panaceu universal. Un fals public cu acte în regulă ... Ca să
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
Școala de la Sf. Sava, din București, s-a adăugat un ciclu de învățământ superior, iar la Iași, a luat ființă, în anul 1835, Academia Mihăileanu, unde au fost profesori: M. Kogălniceanu (moldovean), Ion Ghica (muntean), Eftimie Murgu (bănățean), Simion Bărnuțiu (transilvănean). Aportul literaturii române s-a evidențiat în pregătirea spirituală a luptei pentru emancipare socială, unitate națională și independență, prin: V. Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, I.H.Rădulescu, D. Bolintineanu, Cezar Bolliac, de asemenea, prin scrierile istorice ale lui N.Bălcescu
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
Albina Românească, la Iași, Gazeta de Transilvania la Brașov, iar în anul 1840 apar Dacia Literară și Arhiva Românească, revista Magazin Istoric pentru Dacia. Dacia Literară milita pentru aceleași idei și idealuri, unind în paginile sale scrisul scriitorilor moldoveni, munteni, transilvăneni, bănățeni, bucovineni. În fapte cultural - naționale pentru românii din Transilvania, Bărnuțiu și Barițiu subliniau că pe toți românii, limba îi leagă cu o legătură frățească și-i unește într-o familie. Își intensifică activitatea George Barițiu, Avram Iancu, Timotei Cipariu
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
redactat un program revoluționar. La 9 martie 1848 s-a adoptat o declarație a nobilimii maghiare din Transilvania, prin care se cerea alipirea Principatului Transilvaniei, la regatul Ungariei. La 12 martie 1848 Simion Bărnuțiu a lansat Proclamația, cerând recunoașterea românilor transilvăneni ca națiune politică, și mai cerea desființarea iobăgiei. Un moment fundamental l-a constituit atitudinea de dezaprobare a alipirii Transilvaniei la Ungaria. „În ajunul Revoluției de la 1848, în această epocă de deșteptare națională, o seamă de popoare gemeau încă sub
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
EcaterinaVarga ( Varga Catalin) între 1841-1847, precum și ridicarea maselor de sub conducerea lui Avram Iancu, sunt verigile aceleiași lupte eroice a țăranilor mineri împotriva feudalismului”. (2-pg.333) În ajunul Revoluției din 1848, Barițiu a adresat, în „Gazeta”, un vibrant apel către toți transilvănenii: „Providența și soarta aruncă de atâtea veacuri în această parte frumoasă și nouă tuturor scumpă, atâtea nații și confesii una lângă alta. Pentru ce să ne mai amărâm zilele unii la alții ? Pentru ce să nu viețuim cu toții ca fiii
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
mereu sub vremuri: moldo-valahi nu au intrat în calculele de putere recunoscute drept componente posibile, ci ale acelora de formule marginale subordonate la centre de polarizare, de aceea cultura Ploconierii și Plângerilor la Poarta revine constant în atenție. (p.127) Transilvănenii uniți cu Roma au o altă cultură, chiar dacă refuza să fie despărțiți de frații lor ortodocși, care încă cred că sunt un model și îi trag de un secol în jos pe toți romanii. Eseurile paradoxale din Breviar ne reamintesc
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
mănăstirii apoi a susținut predica "Pilda lucrătorilor celor răi" care a fost ascultată cu mare interes de mulțimea de enoriași și pelerini. Mănăstirea Prislov în decursul existeței sale de peste șase veacuri a îndeplinit un rol cultural semnificativ în viața românilor transilvăneni. La această mănăstire a slujit marele duhovnic, și teolog ortodox al secolului XX - părintele ieromonah Arsenie Boca icoană a spiritualității românești. Părintele Arsenie Boca a fost renumit, printre altele și pentru darul profeției. El prezicea viitorul României, a conducătorilor ei
UN OM CU SUFLET MARE de IONEL CADAR în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376096_a_377425]
-
și studenții ardeleni I. Lupulescu, Simion Mândrescu și T. Buzan, veniți la studii în București prin 1888 . Cu sprijinul colegilor din România, aceștia au organizat în toamna anului 1890, în capitală, mai multe manifestații de solidaritate națională cu lupta românilor transilvăneni. În procesul desfășurării acestora avea să se nască ideea înființării Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor. Scopul inițial urmărit de Liga Culturală Română, subliniat și în Manifestul-program, era acela de a răspândi cultura națională printre românii din toate provinciile
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
ani, slujbă urmată de discursuri ale unor deputați ai Camerei și profesori universitari, care au relevat semnificația operei politice a lui Mihai, „aspirația sa națională hotărâtă că românii trebuie să fie uniți sub în singur sceptru” . În încheiere, Mureșianu, militantul transilvănean, secretarul „Ligii”, a prezentat situația politică a românilor din străinătate (aflați sub dominația unor imperii opresive - n.ns.) „și rolul lor deosebit din punct de vedere național” . Și la Iași, vatră spirituală naționala încărcată de istorie, orașul unirilor românești, a
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
implica adîncirea diferenței față de vecini. Or, destinul cultural, politic și, mai recent, ideologic al românilor este împărtășit și de ruși și ucrainieni frați întru ortodoxie -, de popoarele Imperiului Habsburgilor, legate de Viena și dependente de Viena la fel ca și transilvănenii, de frații din Balcani care au aparținut, ca și ei, civilizației bizantine, iar, mai tîrziu, au fost supuși jugului otoman. Cel mai adesea, cultul specificului național trimite la conștiința și la amintirea destinului colectiv transnațional. Obsesia istoriei răspunde unei necesități
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]