1,760 matches
-
plasate în pur biografic și chiar genealogic. Încît cartea d-lui Teodor Tanco ne oferă un bun exemplu pentru utilitatea lor documentară. Îl felicit și îi mulțumesc. Poate - cine știe? - reînnoadă o tradiție azi cu totul pierdută. Teodor Tanco, Lumea transilvană a lui Ion Creangă. Originile unei biografii. Prefață de Petru Poantă. Editura Virtus Romana Rediviva P.F., 1999.
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
nici membru în CC și nici deputat MAN, n-a avut nici rezidența în Capitală, în schimb a fost obligat a domicilia la Craiova, într-un mediu care l-a mîhnit profund, făcîndu-l a se simți un "semicetățean tolerat, un transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia": "Drept care se asimila cu ciumații și leproșii. Ascuțimea lui intelectuală funcționa cu o anumită voluptate în crearea de imagini crude, șocante. Încît obligația de a trăi sufocat într-un anume loc, a trezit
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
să pună țara la adăpost de tendințele anexioniste ale Rusiei țariste. Și cum Franța, după moartea, în 1873, a lui Napoleon al III-lea ne abandonase, singurii aliați europeni, puternici și posibili, erau Germania și chiar Austro-Ungaria, cu tot contenciosul transilvan. S-a întîmplat că același punct de vedere îl împărtășeau și liderii politici junimiști (atunci li se spunea liderii Junei drepte), P.P. Carp și Titu Maiorescu. Eminescu, director la ziarul conservator Timpul (apoi a fost înlocuit din această demnitate), nu
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
Dacă mai adaug că d-na Marta Petreu este și redactorul șef al unei foarte bune reviste clujene, Apostrof, pentru care se zbate să obțină, de vreo șapte-opt ani, subvenții (și le obține!), căpătăm portretul ideal al acestui remarcabil intelectual transilvan, deopotrivă poet și cugetător. Știu că are, în dubla ei ipostază, iluștri precursori. Dar nu mă pot reține să observ, cu bucurie, că speța nu s-a pierdut și că iată, există și azi, manifestîndu-se cu strălucire. De curînd a
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
real, dintr-o spiță de șef cuman. Oricum, de pe atunci începe, în Transilvania, excomunicarea de la drepturi egale a românilor, datorită ortodoxiei lor creștine și a refuzului catolicizării (poate chiar a asimilării maghiare). Și la fel, datorită unei plecări din Maramureșul transilvan, se petrece și întemeierea principatului Moldovei, de la Dragoș la Bogdăneștii Mușatini. Venind vorba de originea marii boierimi în Muntenia și Moldova, autorul crede că ea este de proveniență slavă, marcată și cultural, astfel explicîndu-se Un amplu capitol e consacrat prezentării
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
Gheorghe Grigurcu Produs al mediului rural transilvan, Cornel Regman ezita, cu oarecare cochetărie, a se recunoaște ca atare, introducînd, de cîte ori avea prilejul, un accent diferențial în explicația "originilor" sale spirituale. În agera și discret-ambițioasa-i privire, satul originar se asocia, poate excesiv autocritic, cu "prejudecățile tradiționaliste
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
avut, e drept, în provincia transcarpatină, o sucursală dintre cele mai harnice. Criticul acorda, în schimb, atenție citadinismului intens intelectualizat clujean, ca și "solidarității cu colegii din Cercul literar, dintre care nu unul experimenta aliajul suprarealismului în comportament cu seriozitatea transilvană în ofensiva de emancipare a actului de creație" ("solidaritate" din a cărei recunoscătoare numire desprindem un subsidiar complex de inferioritate al celui ce se socotea, totuși, în raport cu unii din colegii săi, funciarmente mai "rural"): "Ca ardelean ce mă găsesc și
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
doua idee ce dă substanță eseului, pășunismul academic, de la care Blaga face excepție, merită o interpretare foarte atentă. Lauda lui Blaga, dacă nu e cu totul de circumstanță, oricum pare scrisă cu mare grijă pentru cuvânt, prevenitor. Pe terenul sămănătorismului transilvan, fără să se spună că l-ar contrazice, opera lui Blaga se profilează într-un stil aparte: "Stranii turnuri a înălțat spre tăriile limpezimilor opera lui Lucian Blaga, în adevăr purtătoare a unor peceți pe cât de autentice pe atât de
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
reală savoare." Însușiri care se valorifică din plin în această "Carte a Sonetelor" scrisă cu aceeași grijă deosebită pentru eleganța formei. Dar această Carte... ar putea fi intitulată o carte a sonetelor amare. Fiindcă amărăciunea domină în versul "poetului Câmpiei Transilvane", ajuns acum la capătul unui drum - deloc ușor - dedicat Poeziei. Oricât ar părea de ciudat, Cartea sonetelor este o carte polemică și tristă, marcând o nouă ipostază a poeziei lui Ion Horea. Balans între o autoironie, ascunzând orgoliul rănit: În
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
pe cînd memorialul de călătorie al lui Alexandrescu este plat, Alecsandri are har în arta evocării prin notația de călătorie. Prin călătoriile, în note, ale lui Alecsandri, exotismul își face loc în literatura română. Codru Drăgușanu, prin al său Pelegrinul transilvan, n-a fost asimilat de publicul românesc din epocă și chiar de mai tîrziu. Om umblat, Bucureștiul i se relevă drept "Babilonul României". De fapt, Drăgușanu este un Filimon ardelean. Pe cînd Bolintineanu călător e, și el, mereu plat, dînd
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
numai în cămașă, dar ce cămașă! Și ce brațe". Soțul ei o informează rapid, văzîndu-i descumpănirea, că e uniforma lui Göring de mare maestru de vînătoare. "Cămașa e de un alb strălucitor iar mînecile-i largi fac falduri, ca bluzele țărăncilor transilvane. Ceea ce mai adaugă ceva la nota de feminitate pe care am remarcat-o prima oară, la aerul de slujnică uriașă care-l face să semene cu mătușa Bebe Starojinska care, la rîndul ei, semăna cu mareșalul Ney devenit bucătăreasă. În timp ce
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
mereu ca să scapi de probleme. Să iei zilnic locul altuia, intrând în pielea unuia sau altuia... Cu toate ca poetul franțuz spunea că nimic nu e mai profund decât pielea... Ce stare ciudată singurătatea această într-o halta pustie din mijlocul câmpiei transilvane... Câinoasa vreme. Acum ploua mai des și mai mărunt și s-a făcut frig, gata să dea ploaia în ninsoare. Nu știu de ce, acum mă gândesc la halta Astopovo din stepa rusească și la Tolstoi fugit de-acasă și care
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
Calmonovici, arestat, constituia, și el, un nod al relațiilor de spionaj ale lui Pătrășcanu. Și pentru a demonstra colaborarea lui Pătrășcanu cu cercurile palatine și ale reacțiunii burgheze în general a fost folosit, după arestare, și Ioan Mocsony-Styrcea, castelul său transilvan devenind un centru PNȚ al rebeliunii împotriva statului, coordonat, firește, de Pătrășcanu. Stalin murise în martie 1953. Sistemul detestabil al proceselor organizate de el erau de domeniul trecutului condamnat. Gheorghiu-Dej ținea, totuși, morțiș, ca procesul Pătrășcanu să aibe loc. Se
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
la mănăstirea Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj, unde, repus în drepturi, este un apropiat al episcopului blăjean. Nicolae Comșa nu menționează anul morții cărturarului blăjean. Cercetătorii iluminismului românesc transilvan au identificat șase lucrări ale lui Gherontie Cotore, majoritatea rămase în manuscris. Student teolog fiind încă scrie, în 1746, Despre articulușurile ceale de price, editate acum pentru prima dată, după mai bine de un sfert de mileniu. Pentru înțelegerea acestei
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
departe nu există o atmosferă artistică și culturală comparabilă cu cea din marile centre universitare, ducea și ea cu gîndul la o carieră sigură în limitele enunțului și la o demonstrație consolidată cu încă un exemplu convingător că orizontul plasticii transilvane are un metabolism propriu. Că marile sale argumente sînt trăirea intensă, dezavuarea subtilităților de recuzită, priza puternică la materie și o anumită violență a expresiei. Faptele n-au evoluat, însă, tocmai atît de previzibil. Și asta pentru că Gheorghe Ilea, cu
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
am de gând să fac un proces de intenție nimănui. Vreau doar să înțeleg cum de un autor ca Ionuț Chiva reușește să spargă consensul cronicarilor după o ecuație relativ simplă: „clujenii” (sau, oricum, cei care rezonează cu spiritul universitar transilvan) sunt mai degrabă mefienți, pe câtă vreme „bucureștenii” (meridionalii, în genere) se entuziasmează aproape fără excepție. Îmi cer de pe acum iertare pentru lipsa de nuanță. Dar cred că tot nuanțând ajungem să ratăm adevărurile simple. Cum e, de pildă, acesta. Nu-mi
Nord și Sud by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2711_a_4036]
-
chaos” (p. 19) la „turma gândurilor” (p. 21). Sunt, toate, forme de potențare a unei melancolii care nu mai are rădăcini locale (e unul din motivele pentru care mă îndoiam, la începutul cronicii, de „ardelenismul” noului volum). Nu de lumea transilvană a satului se desparte Ion Horea cu abia ascuns regret, ci de lume pur și simplu. În rând cu „zidirea stogului” (p. 33), în mitologia lui personală se ivesc și locuri îndeobște lipsite de mitologie: Ferentarii, Podul Basarab, strada Armenească
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
care îl ofensase în fața colegilor. Mai mult, cum spiritul de grup se întărește prin conștiința că alții te privesc cu ostilitate, Junimea nu poate fi imaginată fără adversarii ei: farsele lui Hasdeu, aprinderile lui Simion Bărnuțiu, polemicile cu școala etimologică transilvană, imprecațiile lui Maiorescu la adresa lui Pantazi Ghica, vrăjmășia față de „Contimporanul“ bucureștean - toate sunt ingrediente ce dau identitate Junimii. Prin urmare, afirmația lui Panu că „improvizul și spontaneul caracterizau discuțiile de la Junimea“ (p. 500) este fără temei, la fel ca verdictul că
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Cora și Iulius Mall. Partener de comunicare: Vitrina Advertising. Coproducător: Radio Cluj. Parteneri media: Magic FM, Zile și nopți, România Liberă, Hotnews, Sinteza, Elle, Viva, Glamour, Jazz.ro, Jazz Compas, Transilvania Reporter, Ziua de Cluj, Cotidianul Transilvan, Cluj Today, eClujeanul, Clujul Cultural, ClujLife, Parytude, I Love Cluj, InfoTrafic, Cluj.com, Visit Cluj, Cât Costă Clujul și Zelist Monitor.
Jazz in the Park caută trei proiecte și trei bursieri [Corola-blog/BlogPost/99214_a_100506]
-
Programul detaliat al evenimentului va fi disponibil în curând pe facebook.com/BanffyCastle și pe www.transylvaniatrust.ro. Parteneri: Primăria și Consiliul Local al Comunei Bonțida, Guvernul României -Departamentul pentru Relații Interetnice, Breasla Meșteșugarilor din Transilvania, Asociația Életfa, GAL Someș Transilvan, Anticariat Ernest, Monumente Uitate, Șezătoare Urbană, Meșteșukar Boutiq, Centru de Călărie Szilaj, Fundația Civitas, Filmtett. Susținătorii evenimentului: Consiliul Județean Cluj, Fondul Bethlen Gábor, Fundația Communitas, Uniunea Europeană - Program Cultura, Consiliul Local Bonțida, Fondul Cultural Maghiar. Manifestare realizată cu sprijinul CNC.
O nouă ediție a BAROCK. Zilele Castelului Bánffy – pentru comunitate, minte și suflet [Corola-blog/BlogPost/99242_a_100534]
-
Sibiu Jazz Festival, ediția 42, “De la Baroc la Jazz și Înapoi”, între 6-13 mai. Și Festivalul Huet Urban revine, nuanțat spre a se asorta cu umbrela lui 2012: Huet Urban Goes Baroc, între 19-20 mai, fiind organizat de Heritas, Fundația Transilvană pentru Dezvoltare integrată, Protecție și Revitalizare a Patrimoniului Cultural. Ba rock, ba baroc Muzeul Național Brukenthal intră în joc pe 31 mai, cu “Go for Baroque!” și cu Noaptea și Ziua Muzeelor având ca tematică Barocul. Iar vara, între 6
Sibiul cel baroc din 2012 [Corola-blog/BlogPost/99706_a_100998]
-
azi. În acest an festivalul are o durată de opt zile pe parcursul cărora pasionații de muzică barocă (dar nu numai), vor avea ocazia de a lua parte la interesante concerte de muzică veche (între care și unul de muzică veche transilvană), două masterclass-uri (orgă și vioară barocă), precum și simpozionul „Arta interpretativă și instrumentele din Baroc”. Aflat la cea de-a treia ediție, concursul de muzică de cameră, unicul de acest gen în Europa de Sud-est, ocupă un loc important, fiind unul
La Stravaganza [Corola-blog/BlogPost/98164_a_99456]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > ARIPI DE PRIMĂVARĂ Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului TROFEUL „ARIPI DE PRIMĂVARĂ” Liga Scriitorilor Români - Filiala Mureș, în parteneriat cu Fundația Transilvană ALPHA - Tg.Mureș, organizează în perioada 15 martie - 7 mai 2016, concursul internațional de creație artistică pentru copii „Aripi de primăvară”. Concursul se desfășoară pe două paliere, unul de creație literară iar celălalt de creație plastică și are cinci secțiuni
ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384220_a_385549]
-
cu diacritice în format Times New Roman, la 1,5 rânduri și cu corp de literă 14, vor fi transmise până la data de 29 aprilie pe adresa de email mihaela.rascu@yahoo.com sau utilizând serviciile poștale la adresa fundației: Fundația Transilvană ALPHA, Tg.Mureș, Aleea Vrancea, nr.1, CP 540517, jud.Mureș, cu mențiunea “pentru Trofeul ARIPI DE PRIMĂVARĂ” și cu specificarea secțiunii în care se înscrie lucrarea. Creațiile plastice (desene, grafică, pictură, colaje, fișe, etc.), realizate prin orice gen de
ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384220_a_385549]
-
plastice (desene, grafică, pictură, colaje, fișe, etc.), realizate prin orice gen de tehnică pe format A4, vor fi transmise până pe data de 29 aprilie 2016 pe adresa de email mihaela.rascu@yahoo.com sau utilizând serviciile poștale la adresa fundației: Fundația Transilvană ALPHA, Tg.Mureș, Aleea Vrancea, nr.1, CP 540517, jud.Mureș, cu mențiunea “pentru Trofeul ARIPI DE PRIMĂVARĂ” și cu specificarea secțiunii în care se înscrie lucrarea. Toate lucrările vor fi însoțite de o fișă personală a participantului la concurs
ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384220_a_385549]