242,472 matches
-
o componentă de snobism decent. O mixtură de apropieri și îndepărtări în raport cu marele Eugene Ionesco, care implică o tactică analoagă față de propria-i conștiință: "noi, ascultătorii sau cititorii lui, ne familiarizăm treptat cu metodele pe care el ni le-a transmis și, în același timp, ne descoperim îndepărtați, plasați la o anume distanță de propriul nostru limbaj, de eurile noastre obișnuite și de societatea noastră". Așadar efectul menționatei "hipnoze"...
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
pentru inițiativa A.N.U.C., se pare că există deja un acord politic asupra câtorva domenii care vor face obiectul revizuirii Constituției, chestiunea culturală nefigurând, deocamdată, printre acestea. În legătură cu fondul problemei, publicăm mai jos textul ce ne-a fost transmis de domnul avocat Roland Cotârlan, cosemnatar alături de A.N.U.C. al materialelor privind necesitatea completării Constituției cu prevederile referitoare la cultură. (Red.) Legiuitorul constituant român de la 1991 nu a urmat modelul francez considerând (pe bună dreptate) că noua lege
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
strada Cerdena. - Da. - Și nu ai tată - coborî vocea și adăugă: E adevărat? În vocea ei percepeai o somnolență care se îneca uneori în flegma lipită de corzile vocale; m-am gîndit că avea febră mare și că prin glas transmitea acea febră și spută contaminată. - Chiar n-ai tată? - repetă. - Nu știu. - Nu știi dacă ai tată sau nu? Halal de tine, n-am ce zice! Ești prost sau te prefaci? I-am observat unghiile îngrijite, ojate cu roșu de
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
în ce sens reușește Imre Kertész să ne facă să-i împărtășim experiența? Inițial, el avea intenția să comunice doar experiența sa, fără vreo preocupare literară, a vrut pur și simplu să se elibereze, să depună o mărturie, să ne transmită mesajul fără să "povestească" în sens sartrian. Este vorba de condiția romanului, ireconciliabil, ca o comunicare, cu stringenta necesitate a uitării. Or, genul literar cel mai apropiat de acest proiect este romanul: "un roman, chiar prin natura sa, nu poate
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
o comunicare, cu stringenta necesitate a uitării. Or, genul literar cel mai apropiat de acest proiect este romanul: "un roman, chiar prin natura sa, nu poate fi considerat ca atare decît în măsura în care conține un mesaj. Și eu am vrut să transmit un mesaj, altfel n-aș fi scris un roman", citim în Eșecul. Din acest tip de tehnică romanescă sau de mărturie, sub forma narativă a unei vieți dintr-un Lagăr, există un model foarte reușit, dacă putem spune așa, din
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
iasă din propria carapace pentru a iniția acțiuni de transformare a realității. «Individualistul» artei postmoderne nu acționează, ci reacționează la evenimente exterioare pe care nici măcar nu încearcă să le mai controleze" (pp. 11-12). Tendința artei postmoderne este aceea de a transmite imagini "plăcute", reconfortante. De aceea imaginea sa artistică este una "emoțională, evazionistă, lipsită de tensiune, mister, transcendență sau distanță critică". Imaginea artistică postmodernă nu intenționează "să transmită un mesaj, o morală sau să reveleze adevărul, precum imaginea religioasă". Ovidiu Hurduzeu
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
să le mai controleze" (pp. 11-12). Tendința artei postmoderne este aceea de a transmite imagini "plăcute", reconfortante. De aceea imaginea sa artistică este una "emoțională, evazionistă, lipsită de tensiune, mister, transcendență sau distanță critică". Imaginea artistică postmodernă nu intenționează "să transmită un mesaj, o morală sau să reveleze adevărul, precum imaginea religioasă". Ovidiu Hurduzeu consideră că paradigma culturală postmodernă este una pur adaptivă. "Postmodernismul nu inovează, doar reproduce, boicotează și plagiază" (pp. 40-41). Instituționalizarea postmodernismului echivalează cu dictatul marginalului. Pentru că, în
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
semnalez cîteva emisiuni tv. care au deformat în mod neprofesionist și tendențios realitatea. E vorba de reportajele de la Bagdad ale lui Cătălin Radu Tănase de pe Pro tv și de un reportaj despre Irak al lui Adelin Petrișor de pe Antena 1, transmise la jumătatea lui februarie (ultimul, în buletinul de știri de luni 17). Nimic, în reportajele cu pricina, despre adevărații vinovați pentru situația dramatică a poporului irakian. "Liderul" vinovaților apărea, în reportaje, doar în fundal, prin imensele panouri cu figura lui
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
Centenar acum, adică în plină realitate a Capodoperei, înconjurat cu multă grijă pînă și de aceia care nu și-au făcut din estetică o preocupare specială, Artistul s-a așezat el însuși deasupra timpului, continuînd să înfrumusețeze lumea și să transmită același mesaj plin de puritate și de gingășie.
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
de unghiul din care o înregistrăm, cel al pietății ori al experienței estetice, cu miza ei declarată sau numai tacită de spiritualitate. Avem nevoie de poezie, scrie Cioran, "cînd, singuri în noianul de cuvinte, nu sîntem în stare să le transmitem nici cea mai mică vibrație și ni se par la fel de găunoase, la fel de degradate ca și noi, cînd tăcerea spiritului e mai apăsătoare decît a obiecte-lor, coborînd pînă la punctul în care neomenescul din noi ne înfricoșează. Plutind în derivă, departe
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
structura de ștafetă a literaturii științifice? În faptul că fiecare cercetare pleacă de la anumite rezultate anterioare și de la o anumită întrebare pe care ele o generează, la care se caută și se propune un răspuns. Autorul preia deci o ștafetă transmisă de cercetări anterioare și, prin rezultatul nou obținut, transmite ștafeta mai departe. Dacă acest rezultat reține atenția unor cercetători, care-l vor prelua, pentru a obține un nou rezultat, ștafeta este dusă mai departe. În acest fel, fiecare articol științific
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
fiecare cercetare pleacă de la anumite rezultate anterioare și de la o anumită întrebare pe care ele o generează, la care se caută și se propune un răspuns. Autorul preia deci o ștafetă transmisă de cercetări anterioare și, prin rezultatul nou obținut, transmite ștafeta mai departe. Dacă acest rezultat reține atenția unor cercetători, care-l vor prelua, pentru a obține un nou rezultat, ștafeta este dusă mai departe. În acest fel, fiecare articol științific are șansa de a deveni rădăcina unui arbore cu
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
roman președintele Pompe!) i-a urmat lui De Gaulle. Treizeci de ani mai târziu, când fiecare dintre ei se vede încorsetat într-un prezent fad, când bătrânețea și nostalgia bat la ușă, Martin recuperează tot acest trecut, pe care îl transmite Mariei, tânăra ce nu știe mai nimic despre tatăl ei. Iar povestirea se țese și ea în cercuri concentrice, într-o continuă mișcare de revoluție, un circuit de o noapte pe care cei doi îl fac în jurul Parisului, de-a
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
mult cu cât mi se părea că epoca aceea, nu chiar foarte îndepărtată, la urma urmei, era foarte puțin cunoscută de tinerele generații, foarte puțin înțeleasă: or, eu cred că un scriitor are până la un anumit punct datoria de a transmite, de a împiedica rupturile de sens, are datoria de a face din literatură marea arhivă a experienței umane. -Prin urmare, se poate spune că tinerii francezi de astăzi și cei care erau tineri în mai ’68 nu mai au valori
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
Mai toate. A găsit un post la Patriarhie, dar trebuia avizul lui Constantinescu-Iași, care a spus că nu e deocamdată momentul. Salariul era de 600 de lei pe lună, eu având 875 de lei ca normator. Fața bisericească i-a transmis ce a spus Constantinescu-Iași, iar tata a replicat: "E un prost!" Fața bisericească a trebuit să pară ușor scandalizată și a reacționat:"Cum puteți spune asta despre tovarășul ministru?". "Capul meu face doar 600 de lei pe lună?", a răspuns
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
laică a lui Proust se transfigurează în raza unei spiritualizări, aplicîndu-i-se o diafană insignă a sihăstriei ce se teme teribil de ispite. E amintit refuzul romancierului de-a primi vizita a două doamne, dintre care una era Martha Bibescu, refuz transmis de menajera sa: «Domnul se teme foarte mult de parfumul prințeselor...» - a adăugat Céleste. Te face să visezi îndelung această frază. Nu teama, nu idiosincrazia astmaticului, nici rușinea celui ce nu se voia surprins în «tricourile sale jegoase...». Toate acestea
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
originea sa mai îndepărtată e adjectivul grecesc topikòs, derivat din topos "loc" (elementul de compunere topo- e ușor de recunoscut în toponimie, topometrie etc.; forma de plural topika a fost impusă de titlul unui tratat aristotelic). Tradiția retoricii antice va transmite (și printr-un echivalent latin: topica trece de la Aristotel la Cicero) termenii culți care vor sta la baza corespondentelor romanice, dar și a englezescului topic. Acesta din urmă a dezvoltat sensul, fundamental în engleza de azi, "subiect, temă" (= subiect gramatical
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
altădată a Sidei, adusă în tinerețe din călătoria făcută în nord. Dar și pe aceasta i-o va răpi marinarul bătrân cu pipă, omul hain din vis, "cu privirea lui vagă, rece, rea". Ciudatul, implacabilul executor oniric, pare a-i transmite și un mesaj, în ceasul ultim, bătrânului deposedat de toate bunurile pământești, iar acum și de tăinuita blană de focă în zadar tăinuită, un mesaj care ar suna astfel: nimic nu vom lua cu noi dincolo, în marea călătorie. Un
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
fi recunoscut în personajul liricii mateine, pe autorul său. "Asemănarea tipologică" detectabilă în personaje, confidentul din Remember, ucenicul din Craii de Curtea-Veche, pornirea fiecăruia pe panta confidențelor, de la Pașadia și Pantazi la Conu Rache din Sub pecetea tainei, imaginile versurilor transmise uimitor de original prozei. Straturile de filtrare ale sensibilității imaginii: imaginea din oglindă, răsfrângere a spațiului exterior; din ochi, răsfrângere a sufletului; din ferestre și din portrete, prin tot ce aduc în plus ca interes față de obârșia cuiva, Aubrey de
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
degradarea exprimării la toate nivelele. Întreaga societate vorbește prost. Erorile nu sînt exclusiv ale oamenilor din televiziune. Sînt ale tuturor vorbitorilor publici: politicieni, oameni de sport, afaceriști, vip-uri, cum li se spune, și care, ascultați fiind de milioane de oameni, transmit cu multă promptitudine și eficiență boala. Și, desigur, un motiv care nu poate fi trecut cu vederea, este școala, din ce în ce mai neatentă în privința corectitudinii vorbirii românilor. Există cîteva încercări de a sistematiza erorile. Nu există mijloace de a le combate. Dar
Un simpozion incendiar, concluzii devastatoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15056_a_16381]
-
lui Ion Iliescu. Grup din care nu lipsesc aproape niciodată o Draga Olteanu-Matei, un Florin Piersic, o Florina Cercel, un Dorel Vișan - după cum se vede, juni unul și unul, perfect racordați la arta secolului al douăzeci și unulea, capabili să transmită lumii (și chiar o fac, destui, în interminabile șușe pe la comunitățile românești din străinătate) mesajul unei Românii perfect echipate pentru postmodernitatea politică și culturală a anilor 2000. În sfârșit, va trece și această pegră, ne vom lecui și de rănile
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
Eram, așadar, condus, după această analiză oarecum primitivă, sumară, a relațiilor de rudenie prin studiul categoriilor înrudirii, să văd cum funcționează în realitate relațiile de rudenie, prin intermediul problemelor care se pun cu ocazia unei moșteniri, când e vorba să se transmită niște bunuri, problemele care se pun cu prilejul așezării copiilor la casa lor, după căsătorie, când e vorba de asemenea, pentru familii, să-i înzestreze cu mijloace de existență, cu pământ, cu locuință, - toate acestea mă conduceau spre investigarea unui
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
pentru public. E făcut pentru operele care, în ele însele, concentrează o pluralitate de semnificații și o putere de a dărui sens care le depășește materialitatea. Aceste obiecte își au locul lor în muzee și merită să fie conservate și transmise din generație în generație, pentru că generațiile succesive vor extrage din ele mijloace de înnoire a sensului. Aceasta e funcția fundamentală, primordială, a Muzeelor Artelor și Tradițiilor Populare, dacă aceste muzee sunt concepute altfel decât niște antrepozite a tot soiul de
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
acest motiv, să transporte și obiecte care ies din sfera "legalului". Cu atât mai mult în perioada imediat următoare căderii zidului Berlinului, când agenții comuniști ajung să se disemineze în toată lumea, infiltrându-se în serviciile secrete occidentale. Personajul lui Deville transmite în Havana castristă un pașaport fals unei foste spioane sovietice sau redegiste sau de prin țările baltice (dacă se poate vorbi de "fost" într-o asemenea meserie), pentru a o "scoate" din Cuba și a o readuce la Paris. Unde
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
ca oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem, și asta fără să luăm în calcul cercetarea literară (lucrările monografice, edițiile complete) în care contribuția revistei este importantă. întîmplările pe care acești scriitori, poate de diferite ranguri, și le transmit în scrisori sau le notează în jurnale, genurile literare inedite pe care le ilustrează la un moment dat din dorința poate de a spune altceva sau din experiment și joacă, devin puncte de plecare pentru înțelegerea lor altfel, pentru scuturarea
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]