427 matches
-
dar loturile sunt mult prea heterogene și semnificația statistică minimă [35]. De mai mare importanță este însă terapia neoadjuvantă, în special prin TACE, care permite regresia tumorală dintr-un stadiu avansat la un stadiu în cadrul criteriilor Milano și listarea, respectiv transplantarea acestor pacienți, inițial neeligibili. Studiile asiatice inițiale au arătat o creștere a transplantabilității și a supraviețuirii prin utilizarea TACE [131]. Colectivul de la UCSF a publicat în 2008 un studiu pe 61 de pacienți cu CHC la care s-a încercat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
care a primit numele de prezentare indirectă (Gould și Auchincloss, 1999). În acest caz peptidele prezentate provin din degradarea moleculelor HLA alogenice eliberate din organul transplantat. Pentru evitarea situațiilor de mai sus care duc la rejetul grefei, actual se încearcă transplantarea de la donatori cât mai apropiați HLA cu primitorul. Totuși, chiar și în cazul unei perechi donator/primitor identici din punct de vedere al moleculelor HLA, peptidele provenite de la donator pot prezenta unele mici diferențe față de peptidele primitorului datorită mutațiilor genice
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
conform International Society for Heart and Lung Transplantation, a crescut progresiv în ultima decadă de timp (fig. 6.117). Există un spectru larg de boli pulmonare, care au o indicație potențială de transplant pulmonar. Un cadru general de indicare a transplantării este reprezentat de speranța limitată de viață, de insuccesul tratamentului conservator și chirurgical și de evoluția progresivă a bolii. Aproape toate bolile pulmonare non-maligne aflate în faza finală de evoluție, atât vasculare cât și parenchimatoase, sunt o indicație potențială pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
aflate în faza finală de evoluție, atât vasculare cât și parenchimatoase, sunt o indicație potențială pentru transplantul pulmonar (tabelul 6.18). O indicație particulară este retransplantarea pentru disfuncția acută sau cronică a grefei, care va fi prezentată separat. Decizia de transplantare se va baza nu numai pe criteriile funcționale (menționate mai jos), dar se va avea în vedere și prognosticul bolii pulmonare și în special calitatea vieții (criteriile subiective). Principala indicație pentru transplantul pulmonar este reprezentată de bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
calitatea vieții (criteriile subiective). Principala indicație pentru transplantul pulmonar este reprezentată de bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) și emfiezem, urmată de fibroza chistică și fibroza pulmonară idiopatică. Alte boli parenchimatoase sau vasculare pulmonare ocupă un procentaj mic în statistica mondială de transplantări pulmonare. Pentru BPOC, parametrii funcționali pe baza cărora se stabilește indicația de transplant sunt: VEMS < 25% și pCO2 > 55 mmHg, ± hipertensiune pulmonară consecutivă. În fibroza chistică, principalul criteriu funcțional este VEMS-ul < 30%, împreună cu timp de spitalizare prelungit, cașexie, pO2
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
donarea plămânului neafectat. Bronhoscopia se face de rutină înainte de explantare. În afara acestor criterii specifice, donarea este contraindicată și în caz de: tumori maligne, infecții generalizate, infecția HIV, hepatite B și C, șoc prelungit. Decizia finală de acceptare a organului pentru transplantare se face după explantare cu plămân expansionat și după inspectarea parenchimului și a structurilor hilare. Donatorii în moarte clinică (Non heart-beating donors) După publicarea în Lancet a unui transplant pulmonar reușit efectuat de Steen, la care organul a provenit de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
în bloc, fiind hiperinflați. Plămânii sunt separați pe masa de operație și după inspectarea structurilor anatomice din hilul pulmonar sunt introduși într-o soluție de prezervare ce are o temperatură medie de +4 la +6șC . TEHNICA OPERATORIE Alegerea procedurii de transplantare se bazează pe diverse criterii. În general transplantarea pulmonară dublă se practică la pacienții cu boli pulmonare infecțioase precum fibroza chistică sau bronșiectaziile. În boala vasculară pulmonară majoritatea centrelor preferă transplantarea bilaterală, dar și transplantarea unilaterală este o opțiune posibilă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
masa de operație și după inspectarea structurilor anatomice din hilul pulmonar sunt introduși într-o soluție de prezervare ce are o temperatură medie de +4 la +6șC . TEHNICA OPERATORIE Alegerea procedurii de transplantare se bazează pe diverse criterii. În general transplantarea pulmonară dublă se practică la pacienții cu boli pulmonare infecțioase precum fibroza chistică sau bronșiectaziile. În boala vasculară pulmonară majoritatea centrelor preferă transplantarea bilaterală, dar și transplantarea unilaterală este o opțiune posibilă. La pacienții cu hipertensiune pulmonară secundară, datorită unui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
de +4 la +6șC . TEHNICA OPERATORIE Alegerea procedurii de transplantare se bazează pe diverse criterii. În general transplantarea pulmonară dublă se practică la pacienții cu boli pulmonare infecțioase precum fibroza chistică sau bronșiectaziile. În boala vasculară pulmonară majoritatea centrelor preferă transplantarea bilaterală, dar și transplantarea unilaterală este o opțiune posibilă. La pacienții cu hipertensiune pulmonară secundară, datorită unui defect cardiac complex, transplantul cord-pulmon rămâne singura opțiune. Managementul chirurgical al hipertensiunii pulmonare, aplicat la Viena, ca de altfel în multe alte centre
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
TEHNICA OPERATORIE Alegerea procedurii de transplantare se bazează pe diverse criterii. În general transplantarea pulmonară dublă se practică la pacienții cu boli pulmonare infecțioase precum fibroza chistică sau bronșiectaziile. În boala vasculară pulmonară majoritatea centrelor preferă transplantarea bilaterală, dar și transplantarea unilaterală este o opțiune posibilă. La pacienții cu hipertensiune pulmonară secundară, datorită unui defect cardiac complex, transplantul cord-pulmon rămâne singura opțiune. Managementul chirurgical al hipertensiunii pulmonare, aplicat la Viena, ca de altfel în multe alte centre este prezentat în figura
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
hipertensiune pulmonară secundară, datorită unui defect cardiac complex, transplantul cord-pulmon rămâne singura opțiune. Managementul chirurgical al hipertensiunii pulmonare, aplicat la Viena, ca de altfel în multe alte centre este prezentat în figura 6.118. În alte boli parenchimatoase, indicația de transplantare pulmonară uni- sau bilaterală se va stabili de la caz la caz. Timpul de așteptare pe listă este în funcție de oferta de organe donatoare, iar găsirea unui organ compatibil este variabilă de la centru la centru. Centrele de transplant din SUA raportează o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
putând fi transplantați doi pacienți sau un plămân poate fi folosit pentru un transplant bilateral (split). Pentru transplantul lobar, structurile lobare sunt disecate, iar parenchimul pulmonar interlobar este staplat, după care bronhia și vasele pulmonare sunt anastomozate cu omonimele primitorului. Transplantarea lobară poate fi realizată folosind lobul superior drept sau stâng sau lobul inferior stâng, sau un bloc format din lobul superior drept sau lobul inferior drept cu lobul mediu. Transplantul pulmonar split se realizează prin subdivizarea plămânului stâng și înlocuirea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
augmentării imunosupresiei. Tratamentul rejecției acute se face timp de 3 zile cu doze mari de corticosteroizi (7-15 mg/Kg/zi). Dacă simptomele persistă se va lua în considerație terapia citolitică cu globuline antitimocitice sau OKT3. Rejecția cronică: Supraviețuirea îndelungată după transplantarea pulmonară este în principal limitată de apariția bronșiolitei obliterante. Etiologia exactă a sindromului este neclară, existând numeroase ipoteze care încearcă să explice patogenia. Având în vedere că diagnosticul histologic este dificil se folosește o scală clinică de 5 grade în funcție de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
terapia citolitică și plasmafereza. Prin tratament se încetinește, dar nu se stopează declinul funcțional [17]. O altă alternativă terapeutică este retransplan-tarea, care poate fi efectuată și pentru insuficiența acută a grefei. În lucrări mai vechi morbiditatea și mortalitatea postretransplantare în comparație cu transplantarea primară au fost mai mici [12]; date recente arată rezultate asemănătoare în cele două tipuri de proceduri [13]. Infecția: Tratamentul imunosupresiv instituit pentru a controla rejecția afectează mecanismele de apărare, favorizând apariția infecțiilor. În special pacienții cu transplant pulmonar sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
plus, pacienții primesc, de rutină, hiperimunoglo-bulină CMV (Ig M) 100 mg i.v., săptămânal, pentru primele 4 săptămâni. Toți pacienții sunt urmăriți pentru infecția cu CMV, la fiecare control periodic. Infecțiile fungice apar mai ales în primele două luni după transplantare; agenții patogeni predominanți sunt speciile Aspergillus și speciile Candida. Tratamentul infecției manifeste se face prin administrarea intravenoasă de amphotericină, urmată de itraconazol pe cale orală. Infecțiile cu protozoari, în special cu Pneumocystis carinii sau Toxoplasma gondii sunt prevenite prin administrarea, de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
sau Toxoplasma gondii sunt prevenite prin administrarea, de lungă durată, de trimetoprim/sulfametrol (3 zile pe săptămână). Malignitatea: La pacienții transplantați incidența tumorală este mai mare decât în mod normal, datorită imunosupresiei. Limfoamele non-hodgkiniene apar, tipic, la 3-12 luni după transplantare. Maladia limfoproliferativă post-transplant (MLPT) este asociată cu virusul Epstein Barr (VEB); receptorii VEB negativ au un risc major. MLPT se manifestă în locusuri extraganglionare: plămâni, intestin sau sistemul nervos central. Terapia constă în scăderea dozelor imunosupresive și chimioterapie sau radioterapie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
în favoarea bolnavilor cu transplant pulmonar bilateral, față de cei cu transplant pulmonar unilateral, diferență care este evidentă din al 3-lea - al 4-lea an postoperator. Beneficiul supraviețuirii prin transplant versus terapia medicală depinde de boala de bază. Statusul funcțional: După transplantarea reușită, cei mai mulți pacienți au o creștere majoră a capacității funcționale; la un an de la operație au o activitate normală. Testul de mers 6 minute este dublu față de valoarea preoperatorie [20]. Se observă o creștere progresivă a capacității pulmonare totale, VEM1
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
transplant unilateral sau bilateral [19]. Calitatea vieții este semnificativ îmbunătățită după transplantul pulmonar. Independența față de oxigenoterapie, dispneea diminuată, îmbunătățirea somnului, mobilizarea facilă și creșterea energiei ce permit activitatea zilnică, toate acestea duc la creșterea calității vieții. La 3 ani după transplantare, conform ISHLT, mai mult de 40% din pacienți sunt angajați cu normă întreagă sau parțială. Odată cu apariția sindromului bronșiolitei obliterante acest curs este încetinit; cu toate acestea mulți pacienți rămân activi. Un alt factor care influențează calitatea vieții este medicația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
din pacienți sunt angajați cu normă întreagă sau parțială. Odată cu apariția sindromului bronșiolitei obliterante acest curs este încetinit; cu toate acestea mulți pacienți rămân activi. Un alt factor care influențează calitatea vieții este medicația imunosupresivă, prin efectele sale secundare. PERSPECTIVE Transplantarea pulmonară este o opțiune terapeutică pentru bolile pulmonare terminale. Factorii limitanți sunt oferta insuficientă de organe și supraviețuirea îndelungată redusă. Opțiuni pentru creșterea ofertei de organe sunt donatorii în viață, în special pentru transplanturile pediatrice și transplantul pulmonar „split”, care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
înainte de apariția unei specialități distincte de chirurgie cardiovasculară. În literatura medicală din țara noastră există mai multe asemenea comunicări. Astfel, Gh. Nanu (citat de Lejars) operează cu succes o plagă cardiacă în anul 1900 [2,3]. N. Florescu efectuează prima transplantare experimentală în lume a unui rinichi la câine (comunicare la Academia de Medicină din Paris, 1904). Bonachi (1905) publică trei observații personale de plagă cardiacă ; Zambilovici (1906) prezintă un hemopericard prin plagă pericardică și „zgârietură” de cord operate cu succes
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
extracorporeală. A publicat lucrări în domeniul chirurgiei cardiovasculare și toracice; a abordat probleme de resucitare respiratorie și cardiacă: Anestezia. Probleme teoretice și practice (1957); Probleme limită ale indicațiilor chirurgicale și ale metodelor adjuvante în chirurgia cardiacă (1964); Catecolaminele (1965); Biologia transplantării țesuturilor și organelor (1967, în colab.); Organe artificiale și grefe de organe (1970, în colab.); Fibrinoliza (1973). A fost membru corespondent al Academiei Române (1963). Marian Ionescu (1927, n. Târgoviște). Absolvent al Facultății de Medicină din București. Asistent universitar (1956-1957) la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Fost anatomist și chirurg general la Clinica Chirurgicală I din Cluj, în 1962 este transferat la Târgu Mureș, șef de lucrări apoi conferențiar, șef de clinică (1964). Susține teza de doctorat la UMF Cluj: „Cercetări privind un procedeu personal de transplantare cardiacă, reflectare clinică” (1964) pe baza experiențelor de transplantarea cardiacă în regiunea cervicală efectuate pe animale. Reorganizează serviciul chirurgical și înființează Clinica Chirurgie II și Chirurgie Cardiovasculară, transferând serviciul de chirurgie cardiovasculară din Clinica Chirurgie I. Devine profesor de chirurgie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
din Cluj, în 1962 este transferat la Târgu Mureș, șef de lucrări apoi conferențiar, șef de clinică (1964). Susține teza de doctorat la UMF Cluj: „Cercetări privind un procedeu personal de transplantare cardiacă, reflectare clinică” (1964) pe baza experiențelor de transplantarea cardiacă în regiunea cervicală efectuate pe animale. Reorganizează serviciul chirurgical și înființează Clinica Chirurgie II și Chirurgie Cardiovasculară, transferând serviciul de chirurgie cardiovasculară din Clinica Chirurgie I. Devine profesor de chirurgie la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Pop D. Popa-Stănescu. Ioan Pop D. Popa A elaborat mai multe monografii între care : Inima. Patologia și Tratament Chirurgical ; Sistemul cav inferior ; Patologie Chirurgicală (vol 5, Chirurgie cardiovasculară) - 1982, sub redacția E. Proca, Editura Medicală, Sistemul arterial aortic, 1983, București; „Transplantarea organelor și țesuturilor”, simpozion și masă rotundă (1967). A realizat peste 600 de lucrări științifice publicate sau comunicate la simpozioane sau congrese. I se conferă premiul „Gh. Marinescu” al Academiei Române (1984) pentru xenobioproteza Pop D. Popa. In 1984 devine membru
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
ordine și premii, inclusiv premiul Gheorghe Marinescu al Academiei RSR [2].În 2006 se retrage din activitate. Decedat în 2008. Radu Deac (1940, n. Zalău, Sălaj. Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj (1962) cu teza de licență „Transplantarea inimii în chirurgia cardiacă experimentală”). Extern și intern prin concurs este transferat la la UMF Târgu Mureș. Devine asistent în Clinica Chirurgie II și chirurgie cardiovasculară în 1967, apoi șef de lucrări și conferențiar în Clinica de Chirurgie cardiovasculară UMF
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]