7,711 matches
-
adaptînd-o însă la alte condiții de comunicare, prin decontextualizare (absența mimicii, a intonației, a corecției imediate) - și recontextualizare: e deci sugerare, și nu simplă înregistrare, reproducere fidelă. Tot mai multe texte jurnalistice renunță însă, cu o ușurință discutabilă, la mijloacele transpunerii: se produc astfel texte ambigue, care nu marchează clar diferența dintre stilul direct și cel indirect, nu înlocuiesc intonația cu alte mijloace de subliniere - ajungînd să semene în mod dezolant cu stilul cunoscut al scrisorilor redactate de inși cu un
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
utilizate în practică curentă a comunicării mai ales in citirea diferitelor sigle și abrevieri, sau în situațiile în care se cere lămurita scrierea unui cuvînt (de pildă la telefon) - cunosc, în română actuala, o variație destul de mare. Sistemele practice de transpunere în oralitate a semnelor scrisului sînt mai diverse decît s-ar crede: de la mai complicatele "nume ale literelor" (sistemul, folosit pe vremuri și în școala românească pentru a desemna litere ale alfabetului chirilic, e evocat de pildă de Ion Ghica
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
observație răutăcioasa: dacă se ăntămplă că directorii revistelor an care publică des Miron Kiropol să fie poeți, atunci ei i-au procurat neapărat "momente de prodigiu".) * Pentru a ilustra "aventurile" omului nostru de la Chartres cu poezia română, am ales două transpuneri ale unor poezii binecunoscute, cu un mare grad de dificultate an echivalare. Iată varianta franceză M.K. a poeziei lui Ion Barbu cunoscută (eronat) sub titlul Joc secund (de fapt autorul ei o intitulase Din ceas, dedus...): Jeu second De l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
Turcă. Parte prima... Originalmente scritta în Latino da Demetrio Cantemir, Prencipe di Moldavia, già tradotta în Inglese da Nicolò Tindal, ed oră în Italiano da Antioco Principe Cantemir, Figlio dell'Autore (p. XXXVIII)5. Tot astfel ni se semnalează existența transpunerii independente a unor părți din opera cantemiriană în cadrul unei Istorii universale engleze, în mai multe volume (Londra, 1736-1765, și alte ediții), cu o versiune franceză (1742-1792, și alte ediții) și una germană (1746-1814), în care volumul consacrat istoriei turcești are
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
și numele turcilor; III. Origo prosapiae Aliothmanicae - Obârșia stirpei aliotmanice (anul XVI, 1985, 2(59), p. 17-42; anul XVII, 1986, 1(62), p. 33-56; anul XXI, 1990, 3-4 (80-81), p. 10-27). Pentru a da o idee de stilul cantemirian, în transpunerea celui ce s-a afirmat că un bun cunoscător al latinei savante din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, vom reproduce câteva fraze chiar de la începutul Prefatei: "Având noi a înfățișa luminii publice creșterea și descreșterea Imperiului Otoman
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
de un deceniu - între 1734/5 și 1745 -, a celebrei opere cantemiriene în ediții somptuoase, de referință, în trei limbi de circulație internațională - engleză, franceza și germană. Și, dacă la această adăugăm tentativă redării, tot cam pe atunci, în italiană, transpunerea rezumativa în rusă (1828), traducerea în română (1876-1878) și cea în limba turcă (1979), avem imaginea completă a difuzării Istoriei Imperiului Otoman de la Londra, Paris și Hamburg până la București, Moscova și Ankara. Reproducerea în facsimile a textului original latin în
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
avem imaginea completă a difuzării Istoriei Imperiului Otoman de la Londra, Paris și Hamburg până la București, Moscova și Ankara. Reproducerea în facsimile a textului original latin în toată plenitudinea lui încheie acest drum lung și deschide perspectiva ediției critice și a transpunerii integrale românești a celebrei opere cantemiriene. Note 1 Operele Principelui Dimitrie Cantemir, Tomul VIII. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, publicat de pre originalul manuscript al autorului de Gr. G. Tocilescu, București, 1901, p. 57. 2 Vezi, între altele: Antioh Cantemir, Sobranie
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
e prezenta, ea fiind subliniată de contrastul dintre caracterul autohton al termenului și conotațiile străine ale modului de scriere; un exemplu publicistic în acest sens e "Balada Mioritza" (în "Fraierul român", 8, 1991, 11); altul a "stilul Kashai" a reprezintă transpunerea glumeața a începutului unui clișeu folcloric - "c-asa-i jocul pe la noi" (M. Dragomir). Implicînd adesea și un joc de cuvinte, apare astfel scrierea cu TZ (Morometzii), SH ("Hora lua Mishu"), K ("k lumea", Klub, Teakă, Nea Kaluă, Akcent) și
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
Enăceanu, Mihail Arnăutu, Petre Ștefănescu-Goangă, David Ohanesian, Octav Enigărescu, Nicolae Herlea și mulți alții. Nu ne postam pe poziția unui receptor exclusivist al spectacolului de operă, doar din perspectiva unei variante foarte clasice, ci suntem receptivi la inerentele și fireștile transpuneri ale unor partituri într-o dinamică a spectacolului liric de la tradiție la inovație. Este un fenomen prezent astăzi și pe marile scene ale lumii. Dar acest fapt este condiționat de necesitatea obligatorie a păstrării partiturii princeps, a stilisticii și conținutului
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
cuprinde o cronologie cu principalele date bio-bibliografice. În eseul său la fel de inspirat intitulat Sunetul, sensul și tăcerea în traducerea poetică: cazul lui Embirikos, profesorul canadian Jacques Bouchard, de la Universitatea din Montréal, ne împărtășește dificultățile cu care s-a confruntat în transpunerea în franceză a textelor lui Embirikos. Deși există în librării din decembrie 2013, cartea nu fusese însă prezentată publicului așa cum s-ar fi cuvenit.. Lansarea din penultima zi a lunii mai, găzduită de recent-renovatul Centru Cultural Nicăpetre (secție a Muzeului
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
să ne zdrobeaxă", "sîrbeaxo-tigăneaxă". Ajungem astfel la o altă trăsătură lingvistică generală a poeziilor din volum: oralitatea. Majoritatea textelor realizează o transcriere foarte plauzibilă a limbii vorbite - cu fenomenele ei tipice de fonetica sintactica: acomodări, asimilări, afereze, eliziuni. Îndrăznelile de transpunere grafică sînt fără precedent în literatura noastră (poate cu excepția unor pasaje din proza lui Goma). Confruntate cu culegerile de texte transcrise pentru scopuri lingvistice, notațiile poetice se dovedesc foarte reușite, surprinzînd transformări reale, tipice (precum explozia puternică a oclusivei intervocalice
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
afectiva) devine obositor; lucrul e cu atît mai evident cînd este vorba de un mijloc prea simplu, rudimentar. Oralitatea marcată ostentativ e una manierista și inutilă, care nu aduce în stilul scris mai mult sens. De fapt, orice mijloc de transpunere în scris a oralității rămîne interesant și eficient doar dacă e folosit cu zgîrcenie.
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]
-
Mihail ca însoțitor erotic-letal al veșnic valabilelor și profund umanelor năzuințe. Moartea și transfigurarea ca punți aproape logice către alt nivel al ființei, a cărui existență este foarte fragilă. Acută fiecare scenă, aplaudat jocul mistic." Performanța actoricească reușește să uimească: "Transpunerea subiectului, accentuată prin mișcare, găsește în dansatorul Sylvain Groud (îngerul) și uimitor de profunda actriță Oana Pe- llea (Ioana) doi interpreți extrem de expresivi." (...) "O montare precisă, seducătoare." Alături de Oana Pellea (Ioana d'Arc, actrița), din distribuție fac parte: Marius Gâlea
Ioana d'Arc la KlangBogen Festival Wien 2000 by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/16809_a_18134]
-
Luminița Marcu Sorin Mărculescu este probabil cel mai cunoscut autor de traduceri din aria hispanică. Este bine cunoscută performanța transpunerii în română a operelor complete ale lui Baltasar Gracian. Ortega y Gasset e cunoscut și citit la noi datorită aceluiași Sorin Mărculescu. Mai mult decît atît, rămîne uimitoare mobilitatea extraordinară - egalată probabil doar de aceea a lui Mircea Ivănescu - cu
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
original - Snow Falling on Cedars ajunge la spectatorul român cu rezonanța similară a unei telenovele, Parfum de cedru - probabil tot astfel câte ceva din farmecul romanului publicat în 1995 și tradus rapid în 30 de limbi se va fi modificat pe parcursul transpunerii cinematografice. Inspirat de istoria comunității unde a crescut (insula Bainbridge, arhipelagul Puget Sound), scriitorul David Guterson a plasat acțiunea într-o localitate fictivă din Pacificul de Nord-Vest, la un deceniu de la terminarea celui de al doilea război mondial. Întâmplarea a
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
parcă"), expresiile vagului, aproximației ("sau așa ceva", "un fel de"). Transformările petrecute fără a fi conștientizate, percepția unor realități paralele se reflectă în mărci temporale de tipul: "în timp ce", "între timp". Formula finală - "Cam asta a fost" - implică o acceptare a limitelor transpunerii visului în limbaj. în Jurnalul lui Mircea Zaciu (vol. IV, însemnare din 22 ianuarie 1987) regăsim o formulă introductivă ("Vis cu C."), aproximarea ("era un fel de cîmp", "nu părea"), alternarea de imperfect și prezent; naratorul încearcă să disocieze planurile
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
expresia propriu-zisă au, totuși, în comun, o anumită concentrare a volumului, o energie lăuntrică pe care originea lor monolitică o conservă în mod evident, dar și recursul la anumite modele culturale, citatul discret din precedente acreditate. Lucrarea lui Iliescu Călinești, transpunere în piatră a unui motiv frecvent în lucrările sale din lemn, căucul, trimite către civilizația rurală și către forma etnografică, după cum friza de ocnițe și sugestiile arhitecturale pe care le conține lucrarea lui Dinu Câmpeanu invocă fără ambiguități formele simbolice
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
ale insistenței publicitare... în DLR, tomul VI, litera M, e înregistrat (sub mare) un citat din E. Barbu, care evocă unul dintre contextele tipice ale folosirii inițiale a formulei; "Aceleași afișe ca altădată: Mare bal, mare, 2 lei intrarea". La transpunerea în scris a unei asemenea sintagme esențialmente orale, intervin decizii de punctuație: ca și în exemplul citat, unii autori introduc o virgulă înainte de cea de-a doua apariție a adjectivului mare: semnul nu corespunde însă unei pauze, fiind probabil folosit
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
parcă"), expresiile vagului, aproximației ("sau așa ceva", "un fel de"). Transformările petrecute fără a fi conștientizate, percepția unor realități paralele se reflectă în mărci temporale de tipul: "în timp ce", "între timp". Formula finală - "Cam asta a fost" - implică o acceptare a limitelor transpunerii visului în limbaj. în Jurnalul lui Mircea Zaciu (vol. IV, însemnare din 22 ianuarie 1987) regăsim o formulă introductivă ("Vis cu C."), aproximarea ("era un fel de cîmp", "nu părea"), alternarea de imperfect și prezent; naratorul încearcă să disocieze planurile
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
tendințele Drumului la zid) ori lui Mircea Streinul ori lui Vasile Voiculescu?". Libertatea scrisului e încurajată ca "mister" (măcar parțial), ca sugestivă discontinuitate, ca mirabilă alcătuire de plinuri și goluri (ultimele constituind spații ale reveriei individualizatoare a cititorului, ecrane ale transpunerii noastre sub semnul intropatiei): "Meșteșugul scrisului - întrucît e artă - nu spune totul. Montesquieu, se știe, cere să existe saltul de la o idee, de la o imagine la alta. În aceste goluri se inserează puterea fabulatorie a cititorului, iar emoția artistică din
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
și realitatea beneficiarului uman - aș preciza necesitatea ca "testarea programelor" să se facă nu "pe un calculator", ci pe subiecți care ar utiliza programul într-un experiment cu metode psihologice, cu parametri psihologici ca viteza de reacție, corectitudinea reacției etc. Transpunerea unui model lingvistic sau a oricăror date privitoare la o limbă sau la o structură trebuie făcută cu multe precauții. Numai o formație și o perspectivă inter- sau multidisciplinară pot duce la rezultate eficiente, aplicative la realitatea umană a beneficiarilor
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
a ceea ce numește - de exemplu, în legătură cu Cântecele stepei din volumul Eternității de-o clipă (1917), "doctrina virilă încurajând feminismul elementelor" sau a numeroaselor metafore marine în chiar cuprinsul spațiului imaginar ocupat de elementaritatea terestră. Totodată, analistului nu-i scapă nici transpunerile oarecum mecanice, de factură programatică, ale acestei elementarități în cod, de pildă, simbolist, cum se întâmplă în mult citata Seară la Miorcani (din Eternități de-o clipă), unde notează "o modalitate ordonată, planificată, de a dezvolta o intuiție într-un
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
fost tradus în numărul următor: "Trimite-i îndată căci le dam și de mîncare, si neveste multe cu zestre bună, si baluri, si chiar fălcile noastre pentru ghiontuit"... Simple ghicitori, jocuri gratuite, dar uneori și măști pentru atacuri politice sînt transpunerile în latină macaronica, precum "se de guverni noștri quinque sute galbeoris qui furați șunt, cum mișeliam et inșelatoriam" (nr. 9, 1861, p. 71), traducerile literale de proverbe specifice - "Caput plecatus non taiatur sabia. Manus qui non potes mușcare debes lingere
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
sute galbeoris qui furați șunt, cum mișeliam et inșelatoriam" (nr. 9, 1861, p. 71), traducerile literale de proverbe specifice - "Caput plecatus non taiatur sabia. Manus qui non potes mușcare debes lingere" (nr. 18, 1861) - sau (că la Chiriță lui Alecsandri), transpunerile în franceză ale unor expresii și construcții idiomatice: "coupe des feuilles aux chiens" (taie frunză cîinilor), "du bois de chien" (lemn cîinesc) etc. în primii ani de apariție a revistei, stîlcirea francezei e totuși aproape absența - dovedindu-se și în
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
Popovici, Sanda Reinheimer Rîpeanu, Oana Sălișteanu Cristea, Maria Theban) cuprinde un material foarte bogat și structurat riguros: se pornește de la termenul latin (6.932 de etimoane, cu minime indicații cronologice, de proveniență și clasă gramaticală), și se înregistrează eventualele sale transpuneri în șase limbi romanice, prezentate într-o ordine geografică, de la vest spre est: portugheză, spaniolă, catalană, franceză, italiană și română. De exemplu, articolul DICTIONARIUM cuprinde următorii temeni: port. dicionário, sp. diccionario, cat. diccionari, fr. dictionnaire, it. dizionario, rom. dicționar. Fiecare
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]