378 matches
-
așeze în ordine, mulțimea cu mai puține elemente prima (în stânga) și apoi spre dreapta mulțimile următoare, cu un element în plus, în șir crescător. La un moment dat, copiii vor observa că modul de lucru este asemănător cu cel al tranzitivității relației de echivalență. Iată, deci, cum și prin acestă modalitate se urmărește, de fapt, formarea la copii a algoritmilor de lucru și de recunoaștere. Pentru a le veni mai ușor copiilor, se va cere să formeze mulțimile respective pe masă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
multitudine de criterii, cum ar fi: sfera de activitate și relațiile la care se referă (decizii socio-politice, economice, administrative, juridice, militare etc.); gradul de angajare al elementelor sistemului și perspectiva de acțiune (decizii strategice, tactice, operaționale, de corecție); consistența și tranzitivitatea deciziilor (decizii statice și stocastice) etc. Încercăm în continuare să schițăm o tipologie a deciziilor organizațional-manageriale. După gradul lor de complexitate, deciziile organizaționale se împart în simple și complexe. Diferențierea se realizează, în principal, în funcție de numărul de alternative aflate la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Deși apelul la terțe persoane pornește de la o intenție foarte bună (lupta Împotriva arbitrarului) și permite obținerea de norme colective, nu se poate trece sub tăcere faptul că acest dispozitiv este costisitor și greoi. Mai trebuie să subliniem apoi că tranzitivitatea nu se respectă Întotdeauna, Întrucât putem foarte bine să ne raliem la cutare sau cutare poziție și să respingem altele care sunt apropiate de cele pe care le-am adoptat. Mai ușor de utilizat decât precedenta, scala lui Rensis Likert
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o iau ca model este Halliday (1994), introduceri la ea găsindu-se în Bloor&Bloor (1995), Butt, Fahey et al. (1995), Eggins (1994), Thomson (1996). În cele ce urmează rezum acea parte din gramatica lui Halliday, în special opțiunile în ceea ce privește tranzitivitatea propozițiilor, care par mai relevante pentru analiza personajului și mediului înconjurător. În gramatica sistemică construită de Halliday, tranzitivitatea are de-a face cu mult mai mult decît cu întrebările pur sintactice despre cum un verb anume cere sau nu cere
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
et al. (1995), Eggins (1994), Thomson (1996). În cele ce urmează rezum acea parte din gramatica lui Halliday, în special opțiunile în ceea ce privește tranzitivitatea propozițiilor, care par mai relevante pentru analiza personajului și mediului înconjurător. În gramatica sistemică construită de Halliday, tranzitivitatea are de-a face cu mult mai mult decît cu întrebările pur sintactice despre cum un verb anume cere sau nu cere un complement direct (cf. a zîmbi vs. a îmbrățișa). Teoria presupune că procedeele semantice și participanții exprimați prin
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
patru sau cinci dintre cele distincte fiind asociate cu fiecare tip de proces; 3. circumstanțe asociate cu procesul (realizate de locuțiuni prepoziționale, adverbiale sau circumstanțiale); acestea pot fi clasificate conform unor distincții adverbiale tradiționale (loc, timp, mod, cauză, etc.). Analiza tranzitivității (procesului) este un tip de semantică fundamentală. Analistul identifică procesul sau acțiunea pe care o exprimă propoziția, ca și participanții recunoscuți. Astfel, în propoziția Ursul a desenat pentru motan, cu creionul lui năzdrăvan, o oală cu mîncare va fi aplicată
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
participanți: un mediu-efect care este creat, un agent responsabil de proces și alți doi participanți, beneficiarul și instrumentul care nu a trebuit să fie menționat gramatical (Ursul a desenat o oală de mîncare) dar a fost. Acestea, conform analizei de tranzitivitate de mai sus, sînt componentele semantice esențiale ale propoziției date și, acționînd în același mod, pentru a analiza toate propozițiile din text pot fi identificate componentele semantice esențiale ale unui text întreg. Voi introduce și voi explica pe scurt aceste
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
toate propozițiile din text pot fi identificate componentele semantice esențiale ale unui text întreg. Voi introduce și voi explica pe scurt aceste denumiri (agent, proces material etc.). Dar în cele ce urmează voi evidenția faptul că sistemul de analiză a tranzitivității prezintă interes în analiza narativă întrucît evidențiază sistematic, pentru orice text, ce tipuri anume de procese tind să se deruleze, care dintre indivizi sînt sau nu sînt agenți, cine sau ce pare a servi drept mijloc, ș.a.m.d. Întregul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
procese sînt mai evolutive și pot fi folosite la aspectul continuu. Din punct de vedere gramatical, procesele mentale se disting prin faptul că pot să introducă , ca fenomen al procesului, o propoziție întreagă (care va avea propria ei analiză de tranzitivitate, cu proces și participanți). Astfel, ele diferă de toate celelalte procese, în special de cele comportamentale cu care par să se întrepătrundă! Procesele mentale, deci, „proiectează”. 4.9.3. Procese verbale Procesele verbale sînt procese de rostire, de vorbire într-
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
y” 2. circumstanțial: "x este la/despre/ca y” 3. posesiv: "x are y” George era victorios. George era cîștigătorul. A avut loc la ora 3. El are o slujbă grozavă. Revenind, ceea ce se poate cîștiga din analiza atentă de tranzitivitate a scenelor și personajelor este un tablou preliminar cu cine este agent și cine suportă acțiunea (dacă contează: ei pot să fie pasivi, sau lipsiți de putere sau doar leneși), dacă personajele sînt executanți sau gînditori, dacă instrumentele și forțele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
suportă acțiunea (dacă contează: ei pot să fie pasivi, sau lipsiți de putere sau doar leneși), dacă personajele sînt executanți sau gînditori, dacă instrumentele și forțele domină în lumea reprezentată ș.a.m.d. Pentru aplicații ale aparatului de analiză a tranzitivității în descrierea personajelor - stări de spirit, capacitatea de a controla lucrurile și de a deduce conexiuni cauzale, sau lipsa de putere - vezi Halliday (1971), Burton (1982) și Kennedy (1982). Lecturi suplimentare Lectura despre personaj și mediul înconjurător e bine să
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
originale și stimulatoare despre cum funcționează descrierea în multe texte literare, inclusiv în începuturile romanelor Casa umbrelor și A Passage to India. Despre thriller, surpriză și suspans vezi, de exemplu, Rubin (1999), Palmer (1978), Sauerberg (1984) și Luelsdorff (1995). Despre tranzitivitatea după Halliday, aplicată la literatură, impune prin claritate Simpson (1993), Capitolul 4. Mai pot fi consultați Toolan (1998) și Short (1996). Vezi și lucrarea influentă a lui Halliday despre schimbările de stil în The Inheritors de William Golding - Halliday (1971
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fi considerate fenomene de procesare, nu de limbă standard. Ar trebui ca, pe baza unui set mai mare de exemple, să vedem ce factori determină realizarea acordului în construcția a trebui + formă verbală nepersonală. Unul ar putea fi gradul de tranzitivitate al verbului nepersonal. În construcția căutată pe Google de mai sus, verbul tranzitiv folosit la o formă nepersonală este a avea, care are un grad de tranzitivitate slab (cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115). Gradele de tranzitivitate (forte sau slabă) se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în construcția a trebui + formă verbală nepersonală. Unul ar putea fi gradul de tranzitivitate al verbului nepersonal. În construcția căutată pe Google de mai sus, verbul tranzitiv folosit la o formă nepersonală este a avea, care are un grad de tranzitivitate slab (cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115). Gradele de tranzitivitate (forte sau slabă) se stabilesc în funcție de anumite teste sintactice: dublarea și pasivizarea. Există două trepte de tranzitivitate slabă, reprezentate de: (a) verbe tranzitive care acceptă dublarea CD, dar nu acceptă pasivizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
putea fi gradul de tranzitivitate al verbului nepersonal. În construcția căutată pe Google de mai sus, verbul tranzitiv folosit la o formă nepersonală este a avea, care are un grad de tranzitivitate slab (cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115). Gradele de tranzitivitate (forte sau slabă) se stabilesc în funcție de anumite teste sintactice: dublarea și pasivizarea. Există două trepte de tranzitivitate slabă, reprezentate de: (a) verbe tranzitive care acceptă dublarea CD, dar nu acceptă pasivizarea, (b) verbe tranzitive care nu admit nici pasivizarea, nici
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tranzitiv folosit la o formă nepersonală este a avea, care are un grad de tranzitivitate slab (cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115). Gradele de tranzitivitate (forte sau slabă) se stabilesc în funcție de anumite teste sintactice: dublarea și pasivizarea. Există două trepte de tranzitivitate slabă, reprezentate de: (a) verbe tranzitive care acceptă dublarea CD, dar nu acceptă pasivizarea, (b) verbe tranzitive care nu admit nici pasivizarea, nici dublarea (cf. Pană Dindelegan, 2003: 106). Verbele care nu admit pasivizarea se încadrează în clasa mai largă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
avute de Ion (- Ion are cărți), *Grija este avută de noi (- Noi avem grijă). Prin urmare, posibilitatea de a folosi în construcția cu operator modal forma verbală nepersonală avut neacordată poate fi legată de faptul că acest verb, cu o tranzitivitate slabă, nu acceptă pasivizarea. În același timp, este posibilă și construcția cu acord (trebuie avută grijă), prin analogie cu celelalte verbe tranzitive, cele cu tranzitivitate forte, care se acordă în această construcție. Verbele cu o tranzitivitate forte, care acceptă pasivizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
forma verbală nepersonală avut neacordată poate fi legată de faptul că acest verb, cu o tranzitivitate slabă, nu acceptă pasivizarea. În același timp, este posibilă și construcția cu acord (trebuie avută grijă), prin analogie cu celelalte verbe tranzitive, cele cu tranzitivitate forte, care se acordă în această construcție. Verbele cu o tranzitivitate forte, care acceptă pasivizarea, nu acceptă construcția fără acord - vezi (141)a și (141)b. În registrul oral se pot întâlni exemple fără acord (vezi (141)c și (141
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acest verb, cu o tranzitivitate slabă, nu acceptă pasivizarea. În același timp, este posibilă și construcția cu acord (trebuie avută grijă), prin analogie cu celelalte verbe tranzitive, cele cu tranzitivitate forte, care se acordă în această construcție. Verbele cu o tranzitivitate forte, care acceptă pasivizarea, nu acceptă construcția fără acord - vezi (141)a și (141)b. În registrul oral se pot întâlni exemple fără acord (vezi (141)c și (141) d), dar lipsa acordului se poate datora postpunerii nominalului și neanticipării
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
universale a subiectului....................... 79 4.1.2. Nu toate limbile au subiect.......................................................... 81 4.2. Subiect vs pivot, agent, topic................................................................. 82 4.3. Un subiect sau mai multe tipuri de subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte concepte............................................................... 88 5.3. Concepția scalară a tranzitivității.......................................................... 89 6. Relația ergativ−pasiv din punct de vedere sintactic........................................ 91 7. Ergativitatea și nominalizările
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiect.......................................................... 81 4.2. Subiect vs pivot, agent, topic................................................................. 82 4.3. Un subiect sau mai multe tipuri de subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte concepte............................................................... 88 5.3. Concepția scalară a tranzitivității.......................................................... 89 6. Relația ergativ−pasiv din punct de vedere sintactic........................................ 91 7. Ergativitatea și nominalizările......................................................................... 93 8. Concluzii......................................................................................................... 94 Capitolul 3: Semantica și sintaxa verbelor ergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Subiect vs pivot, agent, topic................................................................. 82 4.3. Un subiect sau mai multe tipuri de subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte concepte............................................................... 88 5.3. Concepția scalară a tranzitivității.......................................................... 89 6. Relația ergativ−pasiv din punct de vedere sintactic........................................ 91 7. Ergativitatea și nominalizările......................................................................... 93 8. Concluzii......................................................................................................... 94 Capitolul 3: Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative din limba română
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau mai multe tipuri de subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte concepte............................................................... 88 5.3. Concepția scalară a tranzitivității.......................................................... 89 6. Relația ergativ−pasiv din punct de vedere sintactic........................................ 91 7. Ergativitatea și nominalizările......................................................................... 93 8. Concluzii......................................................................................................... 94 Capitolul 3: Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative din limba română..................................................................................................... 97 1. Distincția tranzitiv/intranzitiv și Ipoteza Inacuzativă..................................... 97 2
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
referitoare la posibilitatea de a stabili corespondențe exacte. Problemele tratate în acest capitol − abordările de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ, reconsiderarea teoriei Cazului, posibilitatea de a descrie limbile ergative folosind concepte sintactice fundamentale pentru limbile acuzative (subiect, obiect, tranzitivitate), asemănările dintre structurile pasive și cele nominalizate din limbile acuzative și sintaxa limbilor ergative − urmăresc să demonstreze că, în pofida diferențelor tipologice semnificative dintre limbile de tip acuzativ și cele de tip ergativ, între aceste sisteme lingvistice există asemănări importante, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbelor intranzitive Sa = subiectul marcat ca A So = subiectul marcat ca O S-Structură = structură de suprafață sp. = spaniolă Spec = specificator T = Tense (engl.), categoria funcțională Timp TP = Tense Phrase (engl.), grupul timpului t = trace (engl.), urmă Tr = categoria funcțională tranzitivitate, în teoria lui Bowers (2002) tranz. = tranzitiv UTAH = Uniformity of Theta Assignment Hypothesis (engl.), Ipoteza uniformității atribuirii rolurilor tematice, conform căreia relațiile tematice identice dintre itemi sunt reprezentate identic la nivel sintactic, formulată de Baker (1988) v = categorie funcțională proiectată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]