14,704 matches
-
viață, căci în calitate de episcop de Chiapa (Mexic) a luat apărarea amerindienilor măcelăriți de supușii Castiliei și Aragonului. Pentru acest țel cu adevărat uman și creștinesc nu numai că a trimis la curtea Spaniei nenumărate plângeri și rapoarte, ci chiar a traversat de 13 ori oceanul ca să bată la ușa regelui Carol Quintul, a lui Filip al II-lea și a tuturor puternicilor zilei, inclusiv la ușile ferecate ale prinților bisericii catolice, dar a sfârșit prin a fi declarat nebun, judecat de
CARE VA FI STATUTUL SFINŢILOR ÎNTR-O LUME AFLATĂ ÎN PLIN PROCES DE DECREŞTINIZARE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462186038.html [Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341]
-
paginile de istorie literară prin străfulgerări de suflet, prin verbul a ceea ce s-ar putea numi „o altfel de istorie a literaturii române”, mai ales că romancierul are în lucru o altă carte de același gen dedicată lui Ion Minulescu”. Traversând sumarul revistei Constelații Diamantine ne întâlnim cu scriitorii/prozatorii Constantin Miu („Tipologii în pamfletul arghezian”), Galina Marțea („Omul - că fondator al frumosului”), George Petrovai („Umanismul confucianist și misticismul daoist, cei doi poli între care a oscilat îndelung filosofia chineză”), Daniel
APRILIE 2017, EDIȚIE DEDICATĂ SFINTELOR SĂRBĂTORI CREȘTINE ȘI NU NUMAI… de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1492460486.html [Corola-blog/BlogPost/374017_a_375346]
-
Europene, pe care Muzeul Național al Țăranului Român îl va derula în perioada 2015-2019, în parteneriat cu organizații din Republica Macedonia, Italia și Bulgaria. “Cu Tenda” (călătorind „cu cortul”) aduce în prim-plan poveștile acelor comunități în mișcare, care au traversat aproape invizibil istoria, având însă o mare contribuție în conturarea simbolică a hărții culturale a Balcanilor. Păstori nomazi, ciobani, bejenari fără adăpost, singuratici și rătăcitori, cum au fost numiți de-a lungul timpului, aromânii devin subiectul unui proiect cultural interdisciplinar
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român by http://uzp.org.ro/cu-tenda-pe-urmele-aromanilor-cu-muzeul-national-al-taranului-roman/ [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
un gândăcel. Am străbătut ulița în grabă, uitându-mă mirată la colibele de stuf și la câinii sfrijiți de la porți. Erau atât de hămesiți că nici nu mai lătrau, doar dădeau leneși din coadă, privind apatici cârdul de gâște ce traversa ulița, răscolind praful. N-am fost nevoită să merg prea mult, că am ajuns pe plajă, iar nisipul fierbinte îmi transmite fiori în tot trupul. Pentru câtva timp, luciul apei mă fură, astfel pășesc fără a fi atentă la scoicile
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marmura_vie_floarea_carbune_1328100050.html [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
perioadei petrecute în Algeria, Luciana Stănilă mi-a povestit câteva lucruri interesante: Algeria este o țară frumoasă, are o coastă asemănătoare Coastei de Azur, deosebindu-se însă prin faptul că nu este amenajată la fel de frumos. Au munții Atlas, care o traversează în nord, iar în partea de sud, deșertul algerian, o poartă deschisă spre Sahara. Orașele cele mai importante sunt Alger, Oran și Constantine, dar cel mai frumos, nu numai din Algeria, ci din toate țările maghrebiene, este Algerul. Însă Algeria
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
safari, s-a uitat la ea într-un mod mai ciudat. Sesizându-i privirea, doamna Stănilă se gândea în sinea ei: ăsta zice că-s nebună, precis nu-mi dă viza!Dar a primit-o, și în același an, 1992, traversează Atlanticul și face prima vizită în Statele Unite. A fost atunci în zona Chicago, statul Michigan, unde avea foarte mulți consăteni și rude. Neamul Stănilă este răspândit peste tot în America și în lume, știam acest lucru de la nea Mitică. Și
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
lumea aceasta, în care mișună tot felul de lighioane, nu mai există bun simț, înțelegere între oameni. O vreme a atrocităților, vulgarității, subculturii și consumului visceral, în care îmi este greu să mă adaptez. știu că perioada pe care o traversează omenirea în prezent este una „dificilă și periculoasă”, sunt multe semne pe care cei responsabili ar trebui să le ia în seamă „din fașă”, dar nu o fac! Nu știu la ce anume te-ai gândit când mi-ai pus
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson by http://uzp.org.ro/un-recurs-vizual-dramatic-al-imaginilor-marginirii-de-vorba-cu-pictorul-adrian-samson/ [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
antan”. Tonul este predominant melancolic, dar, ca în cuplul yin-yang, tristețea conține întotdeauna un punct de optimism și optimismul un dram de dor. De altfel, melancolia nu e altceva decât mixtură de miere și fiere (a se vedea etimologia cuvântului). Traversat de nostalgie, versul nu este, totuși, niciodată sceptic, chiar dacă proclamă o imposibilitate, și nici autorul nu este indispus ori total neîncrezător. Ci neîncetat „subjugat de speranță”. Încrederea în refacerea vremurilor de altădată e încărcată, ce-i drept, de nesiguranță, însă
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Liniile_paralele_se_intalnesc_in_infinit_iulian_patca_sa_vii_si_maine_cluj_napoca_editura_mega_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
că mai sunt cel puțin doi agresori care-l loveau cu sălbăticie. Era aproape de starea de leșin. Ploaia îi spăla sângele, care-i curgea din rana produsă de a doua lovitură în cap, risipindu-l în vălurelele de apă ce traversau trotuarul spre rigolă. Primul atacator l-a prins de păr, încercând să-i ridice capul. Nu a reușit prea mult, dar i s-a părut că nu mai suflă. A strigat la ceilalți doi. - Ajunge, băi! Să judec io pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
tac și să sufăr. Să mă mulțumesc cu puținul pe care-l am... Căsătorie? Dragoste? Să nu mai aud cuvintele astea! Ele m-au nenorocit. Trag ponoasele că am fost proastă, că am crezut în oameni, în așa zisa dragoste...”. Traversând parcul „Eugen Ionescu” s-a rupt de gândurile ce-o măcinau.Mergea cu pas egal, în aparență calmă, pe aleea centrală. I se părea că vegetația a crescut și florile sunt mult mai vesele după ploaia ce încetase pe la miezul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
în care acesta descrie primii săi pași în mănăstire și în școlile monahale precum și întâlnirea sa cu colegii de generație și de vocație. Așadar, Părintele Petroniu Tănase aparține unei generații de monahi români, cu adevărat binecuvântate de Dumnezeu, chemate să traverseze una din cele mai dificile perioade ale istoriei neamului și a Bisericii noastre strămoșești, cu ascultări și responsabilități ecleziastice importante, toți aceștia primind darul unei vieți îndelungate spre slujirea Bisericii și a poporului nostru românesc și spre mărturisirea credinței ortodoxe
PARINTELE PETRONIU TANASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/367325_a_368654]
-
studenți din care face parte alături de Genu (Eugen) Ștefănescu, Sandu Ionescu (ambii prieteni și ortaci de pribegie ai lui nea Mitică Sinu) și Tiberiu Ionescu, toți colegi de facultate și prieteni nedespărțiți, plănuise să treacă la sârbi pe la Turnu Severin, traversând Dunărea înot. Tiberiu Cunia însă nu știa să înoate și cu toate că prietenii săi încercaseră să-l pregătească, va ajunge la sârbi pe uscat, trecând granița prin Banat, sprijinit de oamenii rezistenței. Nesiguranța vieții ultimilor ani petrecuți în țară era urmată
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
încercaseră să-l pregătească, va ajunge la sârbi pe uscat, trecând granița prin Banat, sprijinit de oamenii rezistenței. Nesiguranța vieții ultimilor ani petrecuți în țară era urmată de-acum de un alt fel de nesiguranță, pentru că perioada ce o va traversa se afla sub semnul pericolelor și al deciziilor ce trebuiau luate imediat, fără ezitare. Norocul își putea spune cuvântul, dar la fel de bine putea fi inexistent. Însă Tiberiu Cunia a avut principii de viață bine determinate și fundamentate cu precizie de
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 438 din 13 martie 2012 Toate Articolele Autorului În jurul unui policandru uriaș - MÂNĂSTIREA CARAIMAN - Într-o toridă zi de vară, când întreaga Vale a Prahovei asuda nefiresc, am pornit de la marginea Stațiunii Bușteni, traversând râul pe un podeț, spre o potecă pieptișă ce urca la Poiana Palanca. Auzisem istoria despre ridicarea Mânăstirii Caraiman de către părintele Gherontie Puiu,devenită legendă dar chiar doream să văd această minune. Drumul de urcuș prin pădure e greu iar
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
nu avea asigurare s-au dus pe fundul râpei câteva zeci de mii de euro. Scăpase de aglomerația de pe Valea Prahovei. Era pe podul de intrare în Brașov. Nici numărul de autovehicule nu mai era așa de mare. Spera să traverseze orașul într-un sfert de oră și să se aventureze apoi pe cei treisprezece kilometri plini de curbe până în Poiană. Îi plăcea să conducă pe serpentine. Mașina se înscria bine oricât de strânse ar fi fost. Jeep - ul avea un
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814245.html [Corola-blog/BlogPost/360071_a_361400]
-
a văii Arieșului, deosebit de pitorească. Am păstrat vie imaginea stălucitoare a râului care curgea fericit pe timpul verii, primind săruturile fierbinți ale soarelui. Arieș, în limba latină Aureus (monedă romană de aur), izvorăște din Munții Bihorului și se varsă în Mureș, traversând județele Alba și Cluj. Râul străbate Țara Moților, o regiune rustică plină de farmec, unde se mai păstrează locuințe vechi din lemn, precum și multe obiceiuri strămoșești, iar locuitorii se numesc moți, denumire ce vine de la chica, moțul de păr pe
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
șterși, anihilați de propriul nume (care e aluziv, alegoric, trimite (și) la altceva decât la individul desemnat, recuperează gândirea, are ceea ce se cheamă “formă internă”). În consecință, într-o a doua treapta de contact cu personajele, atunci când li s-a traversat aparența, ele ne fac a bănui că sunt, de fapt, funcții, nu entități, într-un mesaj ce comunică mai mult (și mai multe) decât s-ar părea. Tacit, din penumbrele-i semnificative, textul ne avertizează că perspectiva drumului spre tainele
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
nevoită să bea și astfel de apă, dar setea îi revenea foarte repede. Acum însă, era în apropiere de locuința mamei și se gândi că ar face mai bine să se oprească puțin pe la ea, ca să-și mai potolescă setea. Traversă grăbită strada. Pe aleea din parcul aflat în apropierea blocului, era o ciușmea. Dar un țigănuș tocmai își spăla mâinile în ea. Grăbi pasul și curând suna la ușa atât de cunoscută. Ca de obicei suna cu nerăbdare și aproape
CEASCA DE CEAI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ceasca_de_ceai_tania_nicolescu_1358626587.html [Corola-blog/BlogPost/342403_a_343732]
-
erau prea periculoși și numeroși, căci stăteau ascunși prin frunzele copacilor și prin stuful din spatele păduricii. Ori de câte ori lansam și nu eram atent, forfacul ajungea în crengile pomilor de pe malul celălat. Cum nu-mi permiteam să rup forfacul, vrând-nevrând, trebuia să traversez înot canalul și să-mi recuperez cârligele. Nu același lucru i se întâmpla și lui Gică. El arunca la fix, acolo unde dorea. Doar mă certa pe mine că sperii peștii, când intram în apă să trec înot canalul. Încercam
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
impresiona, ori a înspăimânta. AG -Nu mă pot opri să te întreb, ascultându-te cu atenție, ce rol are în ceea ce scrii, Inspirația. NT-Nu mic, dar nu determinant, dacă Inspirația nu devine pas sigur către Revelație. De-abia de după ce traversezi Inspirația și ajungi la Revelație, se poate vorbi despre Poezie. Pentru că Poezia-Poezie este inimă, sânge, respirație a Revelației ce se înstăpânește pe întreaga ființă și o acaparează în toate fibrele și în toți atomii. AG - Nu ești prea drastic? Ți
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1483421148.html [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
a celui mai mare poet contemporan al veacului XX. Lumea satului de la jumătatea secolului trecut, este una foarte idilică, sau așa a rămas în memoria autoarei, deși izbucnise războiul din Coreea, deși abia se terminase al doilea război mondial, deși traversase o perioadă de secetă și foamete cumplită, deși era noroi pe ulițe din pricina căruia, flăcăii erau siliți să meargă pe catalige! E o lume veche care se înfățișează ochilor noștri, cu toate aspectele sale bune și rele. Vizita în primul
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
simbol această Troiță-RSB) ! Pământul nu-i va primi, iar Ei vor căuta mai departe în lumea nouă, spune cartea sfântă...!” „...Se vor cățăra prin sate îndepărtate și prin țancuri (n.n: țancuri=zgomote ascuțite și asurzitoare, cu rezonanță metalică), vor traversa podișuri și munți și vor trece prin ape vijelioase și tulburi. Și tot ce vor atinge cu picioarele lor marea Familie Regală se va schimba în aur, (n.n: prin aceasta Troiță - RSB): pământurile aride vor deveni mănoase, mlaștinile vor
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353414708.html [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
în țară! Un rege ajuns la onorabilă vârstă de 91 de ani, trecut ca un Leu prin foc și sabie, un Atlant solar și venusian, care a negociat cu Responsabilii Pământului, a stat la masă cu Stăpânii Lumii și a traversat cu demnitate istoria celei mai mari înșelătorii umane. Orice s-ar spune despre faptele istorice petrecute în trecut, Regele Mihai este Regele nostru, al românilor. Cine ar putea să ne demonstreze nouă, românilor, că generalul acela care a condus armata
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353414708.html [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
Regale, vom deveni o mare națiune pe harta lumii noi, alături de Marea Familie Regală a viitoarelor State Unite ale Europei ! În Anul galactic 2012 - anul de „grație cosmică”, dar în același timp și anul de „(dis)grație politică”, pe care îl traversăm acum, în acest moment greu al istoriei, la limita suportabilității existenței popoarelor din UE - pentru a crea un echilibru dintre forțe, în războiul declanșat deja între forțele infernale și cele cerești ce se petrece, în chiar clipa aceasta, în sufletele
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353414708.html [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
știe să se lege sufleteste, spiritual și de valorile eterne. Ce este vremelnic poți pierde oricând, cu prețul unor răni vindecabile sau nevindecabile, depresii greu de tratat uneori, în timp ce stabilirea unei legături tainice și trainice cu divinitatea te ajută să traversezi mai ușor încercările vieții. Să nu uităm că Dumnezeu (unii spun universul!) ne dirijează întotdeauna pașii spre acele medii și/sau persoane alături de care să putem experimenta și dezvolta ceea ce simțim că trebuie să acceptăm în noi înșine. Omul are
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400871908.html [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]