421 matches
-
așa vii, ca-n vis, așa vii, la Eminescu: așávii, și repede, căci locomotiva este electrică, electrică ploieșteanca! D-ale carnavalului Caragiale accelerația superioară, marea în care sînt mă învață, primenită în atîtea luni, certitudinea ei în albastru și în travesti, doamna în albastru, cerul îți arată, cu el te dedai la marea, de la hainele albastre intruse în baia coloristică a vagonului, întîrzii omologarea și atribui mărilor faptul, iată-te, lume, cît mă interesezi și cît nu mă interesez eu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
provincie. Era foarte zveltă pe atunci și avea o înfățișare băiețească, purta cizme și își tundea părul scurt. Marea ei ambiție, niciodată realizată, a fost să-l joace pe Peter Pan. Era (într-un cuvânt) foarte potrivită pentru fetele în travesti din Shakespeare. (Mai târziu, sub regia lui Sidney, a jucat-o pe Rosalinda.) Eu am făcut din ea o adorabilă Viola, însă cel mai mare succes pe care l-a repurtat în acea stagiune a fost în rolul lui Puck
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mine, clipind des și trecându-și degetele peste ochi și peste gură. Tu nu poți înțelege, nimeni nu poate înțelege o pereche căsătorit\. M-am rugat și m-am tot rugat să continuu să-l iubesc pe Ben. — E un travesti, Hartley. Nici măcar acum nu înțelegi, în sfârșit, că situația este insuportabilă, imposibilă? Încetează să-l joci pe Iisus Hristos față de călăul ăsta, dacă asta-i ceea ce faci. — Și el sufer\, iar eu pot fi...o, atât de rea! Nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de circ și „tragedian”, personaj interlop, încarnează parcă „demonul rău și blând” al acestei lumi în care măștile și chipurile se confundă în jocul iluziei. Nu lipsesc elementele spectaculos-romantice: gelozia criminală, răpirile, tâlharii generoși, decorul gotic al castelului părăsit, evadările, travestiul. Dar ceea ce face posibilă unitatea romanului este percepția acută, bogată în senzații și sugestii, care pune lucrurile și personajele să vibreze împreună, creând porți secrete de comunicare între firesc și fantastic. SCRIERI: Viorele, București, 1905; La Tunique verte, Amiens, 1924
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
dezarmat, din cele două produse ale rațiunii sale - știința și teologia -, doar prima recunoaște când lucrează cu ipoteze, implicit enigma. Cealaltă Îi spune miracol... „Milenium“, 2 octombrie 1999, ora 15,10; reluat 18 noiembrie 2000, ora 15,10 46. Un travesti Luna lui Răpciune, ceva de tranziție, nu ca aceea care frizează veșnicia prin care trecem, ci doar Între vară și toamnă, adăpostitoare a unui echinocțiu Concluzia? Frumusețea e Întotdeauna sălbatică, adică emanația ideatică a unui fizic nepervertit. Travestiul veveriței a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
46. Un travesti Luna lui Răpciune, ceva de tranziție, nu ca aceea care frizează veșnicia prin care trecem, ci doar Între vară și toamnă, adăpostitoare a unui echinocțiu Concluzia? Frumusețea e Întotdeauna sălbatică, adică emanația ideatică a unui fizic nepervertit. Travestiul veveriței a Început Însă cu coada, unde a Înlocuit solzii rudelor guzgan și castor, cu tot atâtea fire de păr. În fond, același lucru, ca fanere ce sunt, adică produse ale pielii, mai mult, din același material: cheratina, și tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fără cap; ca să vorbesc doar de extremități... acelea pe care Natura le-a pus Încă primei vietăți cordate și chiar mai devreme: cap și coadă... o polaritate care mă silește să reamintesc vechea mea obsesie: negentropia, condiția Vieții. Și, acest travesti, care a individualizat-o Între banalele rozătoare, i-a oferit acea expresivitate care l’a fascinat și pe Minulescu, și pe Disney: Chip & Dale... „Sâmbătă cu prieteni“, 2 octombrie 1999, ora 16,47 47. Zăpăceală Cred că profesoara mea de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
altele și se vedea că nu-s ceva de găsit În orice magazin de confecții și nu-i lipsea niciodată lănțișorul de aur de la gât și brățara de pe Încheietura mâinii drepte și cele patru ghiuluri barosane. Ăsta o fi fost travestiul lui de zi cu zi, ce-ți atrăgea fără să vrei atenția asupra acelei prezențe fragile, sugerându-ți că În ciuda oricărei evidențe el e adevăratul stăpân. Și totuși nu era decât un fecior de bani gata, docil și lesne de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
enormă, publicul avea locurile de jur împrejur. Deci, era o închisoare adevărată, trebuia să sap într-o groapă, mormântul unde avea să fie înmormântat (personajul) Florestan, coboram niște scări de câte 11 metri, trebuia să fac salturi enorme, îmbrăcată în travesti, știți cum e personajul, dar celulele, repet, erau de mărime naturală, celule din care ieșeau deținuții, acel cor celebru. Și, să știți, regizorul m-a convins, opera aceasta a permis o montare actuală, să spunem, în epoca fascismului. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o aură, exprimă ceva, impresionează, care îți lasă o urmă după ce ai văzut-o. Cred că dacă ne gândim așa, costumul nu contează. În cazul meu, vă referiți la personajul Fedor, din opera "Boris Godunov", eu joc multe roluri în travesti, și asta nu mă împiedică să fiu, totuși, o divă. A.V. Care este definiția divei în accepția dumneavoastră, doamnă Teodora Gheorghiu? Teodora Gheorghiu Aici ați atins un subiect destul de delicat. Pentru mine, cuvântul acesta nu reprezintă foarte mult. Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
după concurs am dat și o audiție pentru rolul Manon din opera lui Massenet. Dar totul a fost o conjunctură fericită, și o surpriză. Nimic nu a fost premeditat. A.V. Dumneavoastră, doamnă Donose, de ce puteți juca multe roluri în travesti? R. D. Pentru că sunt actriță. A.V. Dar nu există prea multe cântărețe și actrițe de operă capabile să joace astfel de roluri... R. D. Dacă joc pe oricine altcineva decât sunt eu însămi, depun același efort. Dacă trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fost maestrul Cristian Mandeal, iar în rolul principal tenorul Ionel Voineag. Dar mă leagă mai multe de Iași. Am aici rude și prieteni. Am venit de multe ori la Iași fără să cânt. A.V. Deci, ați venit incognito, în "travesti", de n-am știut. Să nu mai faceți așa, vă rog frumos. R. D. (râde) Voi face tot posibilul. A.V.Doamnă Leontina Văduva, ați fost studentă trei ani la Conservatorul "George Enescu" din Iași, la clasa de canto a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și în costum de piele în două opere diferite. Pe motocicletă, în scena balului din opera "Cenușăreasa" de Rossini, când eroina principală vine incognito, ca o doamnă foarte modernă, și lumea nu știe cine este. Celălalt rol a fost în travesti, Ramiro, din "La finta giardiniera" de Mozart, într-o producție foarte interesantă a Festivalului de la Salzburg. Există pe dvd. Personajul meu era un băiat, un rocker purtând pantaloni de piele cu ținte și curele metalizate, care, culmea, purta părul lung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
caracter estetic și personal al autorului se consolidează și devine mai complex și mai profund, printr-un al treilea câmp lexico-semantic circumscris orizontului artei literare și/sau dramatice. Acestui câmp de viziune aparțin termeni precum: personaj, protagonist, erou, actor, regizor, travesti, etc., iar ideea de adâncime care îl articulează este aceea că textul, pe diferite paliere funcționale, oferă indicii despre cel care l-a scris și că acesta din urmă devine, uneori, referentul secund al operei, printr-un proces de "etalare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
G. Călinescu... "Se configurează, treptat, un Călinescu personaj și regizor spiritual al propriei opere" (p. 28); În subtext, Călinescu e peste tot, cu dramele lui de conștiință, ca și în alte conferințe despre scriitori, concepute cu tâlc; un fel de travesti cvasi literar" (p. 92). După cum se poate observa, perspectiva asupra autorului ca personaj al operei generează, în discurs, o izotopie a unicității și ubicuității, susținută sintagmatic prin termeni și structuri precum pretutindeni, omniprezent, unic, se zbuciumă sub toate măștile s. a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
defini pe sine prin opoziție cu simulacrele sale: sofistica și retorica. Acestea sunt măști, imagini ale politicului. „Ces images sur les images nous paraissent esquisser un sens cache: elles utilisent à mi-voix le langage du théâtre et nous parlent du travesti, du rôle et du masque, de l’accessoire et de l’acteur, cette courte dramatisation met donc en scène le procède du «faire semblant»”. Dar orice analogie presupune exemplaritățile, modelul. Putem înțelege acum cât de importante sunt în plan practic
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să-și racordeze cât mai exact inspirația directivelor ideologice ale revistei”, P. a dat o poezie „de concepție”, marcată de retorism, discursivitate, exces de abstracțiuni și intelectualizare, așadar lipsită de lirism convingător, într-un „travesti” simbolist, cum remarca E. Lovinescu: „Travestiul simbolist constă, în afară de un verslibrism frenetic, într-un oarecare exotism de expresie”. Atributele de modernitate constau totuși în recursul la versul liber și în abordarea unei zone tematice noi. Astfel, într-un Imn muncei se glorifică sobru efortul aducător de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288690_a_290019]
-
timp creștin, marcat de sărbători creștine, precum Paștele, Crăciunul, Rusaliile și Boboteaza ș...ț Conținutul acestui timp nu are Însă prea mult de-a face cu credința Bisericii, cu liturghia și cu sacramentele ei. Obiectele și ritualurile magice (paști, măști, travestiuri, săbii, frunze, capete de porc, dansuri etc.) au adoptat uneori un nomenclator creștin, s-au insinuat adesea Într-o cronologie creștină, au imitat sau doar Împrumutat limbajul, simbolurile și valorile vieții creștine, fără Însă a se lăsa cu adevărat modelate
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și o experiență autohtonă (Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu). Apreciată de Eminescu, piesa, care nu se ține strict de adevărul istoric, are o desfășurare spectaculoasă, apelând la efecte de melodramă, ca și la alte procedee din panoplia romantică (travesti, situații-limită, lovituri de teatru, tirade - despre soartă, cu ale ei căderi și înălțări, despre glorie și deșertăciunea ei). Despot este văzut ca un aventurier îmboldit de ambiția încoronării, care piere nu datorită unui destin potrivnic, ci fiindcă, în patima lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
bolero** - bolerouri 30, chimono** - chimonouri, clou [pron. clu] - clou-uri, embargo - embargouri, file - fileuri, forfait [pron. forfe] - forfaituri, fado - fadouri, gabro - gabrouri, halo** - halouri, iglu - igluuri, indigo - indigouri, racursi - racursiuri, rondo - rondouri, sote - soteuri, șevro - șevrouri, tabu - tabuuri, taxi - taxiuri, travesti - travestiuri). De reținut clasa celor cu finala radicalului în e accentuat (degrade - degradeuri, lame - lameuri, nescafe - nescafeuri, parfe - parfeuri, piure - piureuri). Prezența acestei clase, chiar dacă nu foarte numeroasă, dar posibilă și aflată în extindere în româna actuală, probează că nu
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
bolerouri 30, chimono** - chimonouri, clou [pron. clu] - clou-uri, embargo - embargouri, file - fileuri, forfait [pron. forfe] - forfaituri, fado - fadouri, gabro - gabrouri, halo** - halouri, iglu - igluuri, indigo - indigouri, racursi - racursiuri, rondo - rondouri, sote - soteuri, șevro - șevrouri, tabu - tabuuri, taxi - taxiuri, travesti - travestiuri). De reținut clasa celor cu finala radicalului în e accentuat (degrade - degradeuri, lame - lameuri, nescafe - nescafeuri, parfe - parfeuri, piure - piureuri). Prezența acestei clase, chiar dacă nu foarte numeroasă, dar posibilă și aflată în extindere în româna actuală, probează că nu tiparul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
ignoră ca poet”, că „se săturase cu desăvârșire de propria-i poezie” atunci când a scris Levantul (1990, Premiul Uniunii Scriitorilor), că numai proza îl captivează, că fenomenul colectiv-generaționist e ceva cu totul apus și lipsit de orice relevanță, că romanul Travesti (1994, Premiul ASPRO) este un „semieșec” ș.a.m.d. Adevărul e că poetul a fost poate excedat de uriașa paraliteratură și de excrescențele sociologizante, politico-teoretice prin care creația sa a ajuns manifest social ori pretext de supralicitare, de ironie bagatelizantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
de liceu la „Nicu Gane” în Fălticeni. 390 CARDAȘ, Constantin 505 1 C.P. Fălticeni, 23.VII.1972 Dragă d-le Dimitriu, Am nevoie de unele date, în legătură cu cei doi Matei Millo. Unul a fost actor 506 și a jucat în travesti în Baba Hârca 507 a lui V. Alecsandri. Altul a fost primar al Folticenilor 508. Sub el s-a făcut piața, vechile trotuare cu dale de piatră, iluminatul orașului cu petrol etc. De când și până când a trăit fiecare? Sunt amândoi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
lui C. are însă și o altă față, în care predomină ludicul, tonul șăgalnic, jucăuș, histrionic. Viața e văzută ca o mare comedie (Revelație) în care „actorii schimbă măști și schimbă glume”, în care domnește jocul grimaselor, al măștilor, al travestiurilor, ca formă de evaziune din perimetrul prea încrâncenat al existenței, ca filosofie a ființei amenințate. Discursul liric vizează eradicarea răului, ceea ce presupune și o radicalizare a limbajului moral, o conotație etică, purificatoare. Caracterizarea „Am fost și rămân fiul străzii” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
reflectoarele aprinse, orice revelație, orice senzație se cere comunicată cu sagacitate celorlalți. Acest vacarm grațios și clovnesc ocupă locul temei singurătății și disconfortului existențial, ce caracterizează versul altor optzeciști. Atitudinea cea mai frecventă este fuga spre intrarea în rol, spre travesti, spre arlechinada provocatoare și exasperată de real. Un personaj feminin deranjează cu „chițăitul ei fezandat”, altuia „îi ghiorăia un râs prin mațe” sau „iarna își suflă mucii direct în parbriz”, „ne-am închis într-o cameră/ și am / schimbat capetele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]