2,014 matches
-
această primăvară, într-o seară specială, cu „ploaie de premii“ pentru cititorii săptămânalului „Agenda“. A venit bucuros și a stârnit bucurie publicului venit să-l asculte. La fel de elegant, de firesc, de cald ca-ntotdeauna, a izbucnit în râs auzind, în treacăt, un anume cuvânt: „Bizar cuvânt playback, a șoptit cu umor. Eu, unul, nu-l înțeleg. Nimic în viața mea n-am făcut cu playback: am cântat cu toată vocea și cu tot sufletul meu, am fost cândva chefliu profesionist, acum
Agenda2004-37-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282861_a_284190]
-
răspîndire a acestui motiv, mult chiar dincolo de Balcani, descoperindu-l chiar în îndepărtată Indie. Latura românească a mîțului ar consta în faptul că se petrece în construcția unei biserici, în care, mai toți analiștii, au descoperit biserică mănăstirii Argeșului. În treacăt fie spus, dl Nicolae Manolescu a observat recent că, de fapt, în balada avem de a face mai mult cu un asasinat decît cu un sacrificiu, pentu că nu meșterul ci soția sa Ana e sacrificata. Dar nu uit că
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
un băiețel de patru ani". La escaladarea acestui mod de a scrie contribuie, surpriză!, si un intelectual cu pretenții, Dan Petrescu. El face glume de prost-gust pe seama ultimului român al lui Augustin Buzura, Recviem pentru nebuni și bestii (care, în treacăt fie spus, a avut și continuă să aibă un remarcabil succes de public și de critică): Deși multă lume a așteptat cu sufletul la gură un nou român de la Augustin Buzura, sperând că acesta avea să fie Românul de dupa 1989
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
un anume autor, dând vină pe cenzură, azi fie că se culpabilizează difuzarea defectuoasă (chiar dacă autorul a avut grijă să trimită personal volumul, fie că se răspunde ofensat că fiecare colectiv redacțional își face propriul program de recenzare. (Ceea ce, în treacăt fie spus, nu numai că este adevărat, dar și dă personalitate publicației respective.) Paranoia scriitorului, ca a oricărui VIP, ține de filotimie. Nu cred în declarațiile unor scriitori care afirma că "scriu doar pentru ei". Pe lângă faptul că fiecare avem
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
ciudățenie". Astăzi el tinde să devină realitate, urmând să apară, în curând, al patrulea volum din ciclu și ajungând, astfel public, la jumătatea drumului. Mai mulți confrați cunosc "ciudățenia" din auzite, unii se miră, alții fac aprecieri malițioase. Totul în treacăt, "că veni vorba..." Nici "ciudățenia" - chiar dacă de dupa zâmbet au apărut aprecieri profund măgulitoare din partea celor care au citit primele trei volume masive - nu reușește să mai miște critică din loc. Este greu de rezumat aici o psihologie a succesului, nici macar
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Mircea Dinescu: "Plâng heruvimi pe spatele tău, doamna,/ cum stai golasă-ncercănată-n toamnă,// de prin icoane îți ghicesc jivina/ și-mi vindec plictiselile și vina" (Iubiri postume) Aceste influențe țin, într-un fel, tot de exuberanta lui Cristian Bădilită, care, în treacăt, parodiază, ca și cum ar îmbrățișa tandru, diferite ipostaze ale poeziei românești. La un moment dat el parodiază însăși parodierea de către optzeciști a liricii autohtone din secolul nouăsprezece: "Sibiel născut din gândul unui om fără pereche/ Dormi între livezi și smârcuri (fii
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
cărților lui Bernard Malamud tradus de Editură Univers, nu e neapărat favoritul meu. Ar fi și greu, căci ar însemna să egaleze performanță Cîrpaciului. Dar anumite elemente comune, foarte importante, între cele două române, există, si le voi aminti în treacăt. De altfel, în postfața să Dan Grigorescu se referă in extenso la întreaga opera a scriitorului, precum și la alte texte concepute în aceeași epoca de romancieri americani. Este o postfața utilă, atît sub aspectul informației de istorie literară, cît și
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
SUA), țara aceasta că și întreg Estul Europei, intră în zona lor de influență. Dramă opțiunii, de care pomeneam mai înainte, era dacă se continuă rezistență sau noncooperarea cu noile autorități, sau se colaborează cu ele. (Era, să notam în treacăt, tragică opțiune a scriitorilor și a intelectualilor în genere din toate țările est și central europene, atunci la mijlocul anilor patruzeci). Czeslaw Milosz, publicînd volumul de versuri Salvarea, necomunist, dar nici împotriva, e agreat de noul regim, deși nu devine membru
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
că "formă a cunoașterii", care face posibil echivocul între intuiție și concept: Nu credem că tragediile lui Racine sau românele lui Balzac să ofere istoricului sau sociologului material științific mai de preț decît memoriile, arhivele și statisticile departamentale" (ceea ce, în treacăt fie zis, contrazice o mult vehiculată propoziție a lui Engels). Să observăm, totuși că, Aderca, socotind că, sub raportul strict axiologic, se cuvine a lua în considerare exclusiv valorile de diferențiere, sub raportul personalității creatoare, admite existența aderentelor sociale, etnice
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
cu o scenă dintr-un film proletcultist clasic. Asemeni primului-secretar întors de pe un șantier unde a avut loc o catastrofă, cel dintâi om al judetului-tară da frâu liber profundelor, omeneștilor sale (re)sentimente. Răvășit de ceea ce văzuse, după ce predase, în treacăt, si lecția intelectual-mistică de rigoare ("Să ne iasă din cap prostia comunistă că omul poate controla natură..."), el nu mai dă nici doi bani obligatoriei ținute vestimentare, si, mototolit, asudat, dar macho, trece, în tradiția proletcultist-romantică, la răfuiala directă cu
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
română și cea universală? - Îi iubesc, respect, admir, salut (și de pe loc, și din mișcare) pe mulți confrați defuncți sau vii, din țară și străinătate. Să fac, aici, un lung pomelnic, ar fi de-a dreptul fastidios. (Lui Luca,-n treacăt fie zis, nu-i voi fi dedicat poeme. Îi cer, pe-această cale, scuze!) - Cu o roza "a vînturilor" la butoniera, poetul e un matroz cosmic (de pe Planetă Roz). Dvs. ce/cine sunteți? - În zilele când rozul este maț, matrozul
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
însă, doar prin harul propriu, ci și prin lunga-i respirație, pe care și-o reglează optim. Își spun cuvântul, într-aceasta, inteligență și cultură acestui autor complex și, îndrăznesc s-o spun, complet. - Nu l-am văzut decât în treacăt, de mult, si am vorbit puțin. I-aș spune azi, de l-aș vedea, ca, vrând să scriu, prin ^82, o replică la cele 7 priveliști levantine proprii, care datau din ^68, l-am recitit în prealabil, cu gîndul că
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
pe lângă diverse acareturi, avea și două șlepuri cu care căra pe Prut produsele sale. 'Kogălniceanu avea flotă!', țipă Călinescu spre sala arhiplina, făcându-ne pe toți să ne mișcăm de pe locurile noastre, aproape gata să sărim în aplauze prelungite." În treacăt, evocatorul face portretul - expresiv și pitoresc - al lui Alexandru Piru: "Afară era o iarnă nesuferita, dar înăuntru ne era la toti cald. Stând lipit cu spatele de tablă, A. Piru, cu figură lui de boxer obosit, se încrunta la toti
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
de ceea ce Vestul înțelegea prin democrație. Orice ar spune azi dl Iliescu, democrația originală la care a visat d-sa a îndepărtat România de Occident chiar în perioada în care Occidentul lua în serios revoluția din România. Acum, cînd în treacăt fie spus România tinde să fie un partener credibil în relațiile cu Vestul grație eforturilor actualei puteri, dl Iliescu nu face nici măcar un minim de strădanie lexicală pentru a asigura Vestul și Statele Unite că indiferent ce cred anumiți congresmeni despre
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
profesorului, de severă erudiție ardelenească și de imaginație meridională, nemaiîntîlnit la predecesorii lor. în puteai observa cum un spirit călinescian, liber și inventiv, se grefa pe o formație central-europeană de care Clujul nu dusese lipsă. Ar fi de notat în treacăt faptul că și la Blaga, mai devreme, deschiderea spre modernitate și spre Occident n-a venit de la început și că ea a corectat o înclinație nativă spre tradiția locală, creînd un anumit conflict, rezolvat, cel puțin stilistic, în favoarea celei din
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
mesager. Care aduce o scrisoare. De dincolo. De dincolo de cameră. De dincolo de propriul univers. De dincolo de viață sau de dincolo de moarte? Răspunsul e nesigur (fiindcă nu știm - intenționat nu știm - nici dacă naratorul a apucat să arunce, fie și în treacăt, o privire în oglindă și nici ce a văzut acolo). Cert e numai că astfel a fost trecut un prag. Deși Dumas evită confruntarea cu oglinda și totuși tocmai pentru că (pretinde că) dorește a se privi. Scrisoarea e semnată Nodier
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
plăcută surprindere interpretări care, dincolo de orice variații de nuanță, se reduceau la o concluzie unică: România a reacționat, în fine, ca o țară normală! S-a cîștigat atunci unul dintre atu-urile importante pentru integrarea noastră europeană - în legătură cu care, în treacăt fie spus, omul de pe stradă încă n-a aflat esențialul: anume că ne va aduce bani tuturor. Din păcate, cetățeanul de rînd n-a fost lămurit cum se cuvine că - dincolo de orice speculații sofisticate pe marginea raportului specific sau globalizare
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
G.: Totuși cafeneaua literară, la români, șueta, cafeaua, berica, țigara... I.P.:Fără îndoială era un mediu specific, colorat, dar eu eram o Doamnă... Nu-mi permiteam... cunoșteam însă indirect toate cancanurile... cine... ce, cum cu cine și cînd... așa, în treacăt, îmi ajungeau la ureche... Dintre cei ce-l frecventau pe Lovinescu mulți... sau doar cîțiva... erau și clienții cafenelelor literare... O.G.: Cenaclul era un filtru... I.P.:Exact! Îmi proteja statutul social. Lovinescu nu aprecia viața de cafenea... îl preocupa
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
nu provine esențial din magma tulbure a pasiunilor literare. Rolul acestora, inclusiv de-a lungul anilor de dictatură, este imens și rămîne de studiat - vast teritoriu a cărui explorare s-ar putea să rămînă în sarcina generațiilor viitoare. Notez, în treacăt, că o cercetatoare din Franța a publicat de curînd o voluminoasă carte în care, pe bază de documente de arhivă sistematic și minuțiuos analizate, ajunge la concluzia că fenomenul colaboraționismului scriitorilor francezi în anii ocupației germane a fost în mod
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
de l'Académie Française sur le Cid, model al celei mai patente rele credințe și absurdități în interpretarea unui text. Nu spun că nu sunt dureroase, chiar crude, unele caracterizări și vituperări ale lui H.-R.Patapievici (pe care, în treacăt fie spus, fiecare dintre noi le cam gândește câteodată într-ascuns). Dar ele au, invariabil, ca suport sufletesc și intelectual, sinceritatea și onestitatea față de prea desele exasperări pe care ți le pot provoca uneori evoluțiile istorice ale țării, comportamentele de
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
se aliniază curentelor moderne de idei pe plan european, capătă o forță de iradiere și cuprindere cu mult peste nivelul literatorilor din jur. Cine, în locul său, să imaginăm eventualitatea unei rocade ipotetice, ar fi fost capabil să atingă, măcar în treacăt, tensiunea ideatica și penetrația cristalizata în formulele cu lungă bătaie din Domină bonă, din Istoria că știința inefabila și sinteză epica? Le concepea și le încredință hîrtiei cînd nici nu cunoscuse acel "mezzo del cammin" cuvenit bărbaților. Era în plină
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
adevăratelea cu literatura, crezîndu-se scriitori așa cum Quijano se crede cavaler rătăcitor. Să fie o întîmplare că Huizinga, ocupîndu-se doar de formele superioare ale jocului și deloc de joacă, nu-l pomenește niciodată pe Quijote, iar pe Cervantes, doar o dată, în treacăt? Am vagă bănuiala că Huizinga ar fi fost de acord cu mine: jocul lui Quijote e o joacă de copil mare, așa cum este și joacă autorului sau. Pentru unul, personajele, pentru altul, literatura sînt de-a adevăratelea, că viața însăși
Însemnări despre Don Quijote by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17960_a_19285]
-
exprim așa, al sfîrșitului de secol XIX. Este de altfel această exact gîndirea care a inspirat teoriile lingvistice pe care le studiem încă la cursurile universitare de filologie. Cu Humboldt începe, pentru noi astăzi, filogia modernă, iar Saussure, pomenit în treacăt de Olender, vine și el din aceeași tradiție a indoeuropenismului, chiar dacă asimilată poate pasiv. Arienii, acest popor primitiv pierdut în negurile mito-poetice ale unei diaspore indo-europene, cum o numește Olender în chip memorabil, sînt uneori numiți în textele de specialitate
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
românească. Ea privește tot ce s-a întamplat în trecutul nostru literar cu duioșie și cu umor și chiar cu o nostalgie a naivității reprezentărilor de altădată ale vieții. Trecând în revistă diferitele ipostaze ale feminității, le și încearcă, în treacăt, în fața oglinzii, ca pe niște rochii de demult, plăcându-i să se lase înfiorata pentru câte o clipă de tot felul de trăiri demodate. Alfabetul doamnelor este un eseu erudit și fantezist, ca Domină bonă al lui G. Călinescu, dar
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
se fi manifestat. Cochetăria este, astfel definită, o stare de permanență potențialitate a eului, pe care oricare decizie definitivă o anulează. Autenticitatea identității se găsește în această potențialitate, deci cochetăria este tot o semnalizare a interiorității. Mi-am pus, în treacăt, întrebarea cum ar fi citit Simmel, în acest volum, de către feministele vremii noastre, si cred ca raspunsul nu i-ar amenință cu nimic finețea speculativa a analizei și raționalitatea sobra, dar supla, a argumentației. Eseurile din Cultura filozofica sînt un
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]