154 matches
-
pauza lungă, ...ce pula mea să-i spun ăstuia, că i-am și vândut deja jumate' dân lucruri... după care multe explicații care se cam contraziceau una cu alta. "Auzi, tăticu', mi se rupe mie ce-ai făcut tu cu trențele mele", îmi venea să-i spun, "zi-mi dacă o știi pe bunesa aia din hotel", dar speriat fiind tot bătea câmpii, pe banii mei, "...da' am pus și eu mâna pe ea, dar a doua zi când m-am
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
o injurie adusă Antichității, de care puteau fi în stare numai naturile grosolane și vernaculare precum flamanzii, care nu văd mai departe de nasul lor. Michelangelo, de la înălțimea Idealului, ar fi ironizat această rustică superficialitate septentrională: "Pictura lor reprezintă doar trențe, ziduri, câmpuri verzi, desișuri de arbori, fluvii și poduri, cărora li se spun peisaje, populate de numeroase figuri. Toate acestea, chiar de par frumoase, sunt pictate de fapt fără o idee precisă sau artă adevărată, fără simetrie și proporție, fără
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și pretutindenea, în Europa ca și-n cele mai depărtate zone, au inspirat respectul numelui englez și, chiar acolo unde nimic nu se respectă, au inspirat un fel de sfioasă teamă de orice petec de pământ pe care fâlfâie o treanță cu colorile engleze. Acesta e obiceiul englez, e bunul obicei. Și dacă în locurile acelea unde sentimentul pentru onoarea și demnitatea acestei monarhii ar trebui să fie mai viu ar exista o urmă numai din acea mândrie și hărnicie, din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că țin pe spatele lor cu produsul muncii [lor] aceste mii de lipitori, nedeprinse la muncă, corupte, viclene și mincinoase cari răpesc pământeanului cel din urmă ban și-i iau pînea din gura copilului, pentru a se înțoli cu toate trențele scumpe ale Apusului; rău fac în fine românii că sufăr ca asemenea lăpădături să-i guverneze. Fac atât de rău încît acești paraziți cutează a înjura trecutul nostru, a mânji cu vorbele lor veninoase mormintele vechilor și vitejilor noștri Domni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Copilu s-a născut cu o cu o cărticică și cu o cârjuliță În mână dân măsa. Avea o cărticică șî o cârjulițî În mână din mă-sa. Avea o cărticică șî o cârjuliță. Moașa zice: Facem un copil dă trențe, zâce, Îl punem lângă mă-sa, când o veni ursătoarele să-l urseze. El să dă după ușă În partea aia, ia o mătură, ia o mătură ș-o dă-n dosul lui șî el stă acolo s aștepte ursâtorile
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a născut cu ... o ... cu o cărticică și cu o cârjuliță în mână dân mă-sa. Avea o cărticică șî o cârjulițî în mână din mă-sa. Avea o cărticică șî o cârjuliță."l Moașa zice: Facem un copil dă trențe, zâce, îl punem lângă mă-sa, când o veni ursătoarele să-l urseze. El să dă după ușă în partea aia, ia o mătură, ia o mătură ș-o dă-n dosul lui șî el stă acolo s-aștepte ursâtorile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ei, nu-ți face griji. Ei mai mult pe la moșia asta de-aici se-nvârte. Prin celelalte părți ie asigurați cu tot felu’ de slugi și neamuri sărace și milogi care să muncească pentru-o farfurie de mâncare și-o treanță de haină. — La fel ca tine, vere. Mă rog, la fel ca noi. — Îmi pare rău, Relule, intervine Andrei. Dacă tu crezi asta, chiar Îmi pare rău. Ai să vezi că-i mult mai bine aici decât oriunde, sfinte Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu toată liota aia de clienți ce-i mișunau prin curte. Până Într-atât se pomeni Înghesuit de comenzi, că o puse În mai multe rânduri și pe nevastă-sa să bată la tuburi cot la cot cu noi. Sălta treanța aia de halat pe ea de ziceai că-i pe sârmă. Râdea printre gâfâituri văru’ Laur, uite-o vere cum joacă-nfiptă-n mătură cotoroanța, dac-o cauți Între picioare e carne vie, și Andrei o căina că cine-o mai fute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a Marinarilor Suferinzi de Rău de Mare, care n-ar fi putut exista altundeva decât În acest loc de verdeață și răcoare. Da’ cu poporu’ ce-ați făcut, mâncătorilor de rahat ce sunteți? Unde v-a fost mintea și sufletul, trențe ordinare? Pe cine omagiați și pe cine lingeați? Cu bale la gură și tremurând de pofte v-ați vândut visului vostru de aur. Familiile și slujbele voastre și bucatele de pe masa voastră, pe toate le-ați mozolit și le-ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Tănase; Lucian Târau; Florica Alex. Târna; Valentin S. Țăruș; Adrian Tascu; Eugen Talpeanu; Corina Teodorescu; Paul Terzi; Ovidiu Thiery; Florin Iulian Tint; Traian Titiniu; Adrian G. Toader; Marin C. Tocitu; Gheorghe N. Todircan; Petrică A. Teodorescu; Florin C. Toma; Roza Treanța; Gheorghe C. Trifu; Cristian Tudor; Dan Alexandru J. Tudor; Eugen Tudor; Ioan M. Tudor; Gabriel Tudorache; Nicolae Tudoran; Constantin Tudoran; Constantin Tudose; Viorel I. Țugui; Adrian Turcu; Stelică Tepurica; Dorin Eugen Țuca; Marian Udrea; Ștefan Ungureanu; Eduard Constantin Ursache; Dorin
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
femme de vingt-huit ans" [Maupassant, Notre cœur, p.51,52] și asta deoarece Parizienele de mici își au toate trăsăturile bine conturate "Mlle Laurine, jolie, mince, frêle, blonde et hardie, avait, à douze ans, l'assurance d'une femme de trențe. C'était une de ces petites Parisiennes précoces qui semblent nées avec toute la science de la vie, avec toutes leș ruses de la femme, avec toutes leș audaces de pensée, avec cette profonde astuce et cette souplesse d'esprit" [Maupassant, La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Renée din La Curée va fi o altă victimă a gusturilor sale pretențioase, care se va ruină plătind cheltuielile 404: "Ensuite éclataient leș gros règlements, au milieu de ce gâchis de l'argent de poche: vingt mille francs chez le modiste, trențe mille chez la lingère, douze mille chez le bottier; son écurie lui en mangeait cinquante mille; en six mois, elle eut chez son couturier une note de cent vingt mille francs" [Zola, Nana, p.408]. În Aux Bonheur des Dames
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dans une loge d'avant-scène, Arnoux près d'une femme. Etait-ce elle? L'écran de taffetas vert, tiré au bord de la loge, masquait son visage. Enfin la toile se levă; l'écran s'abattit. C'était une longue personne, de trențe ans environ, fanée, et dont leș grosses lèvres découvraient, en riant, des dents splendides. Elle causait familièrement avec Arnoux et lui donnait des coups d'éventail sur leș doigts" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.60]. 248 "Et elle cruț entendre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vedeta altor timpuri care își retrăiește viața, constrângerile de artistă și femeie, am creat un teatru nu mai din oglinzi, candelabre și catifea roșie. Pe această scenă este adusă Ea, o momâie de azil, care își dă la o parte trențele pentru a atrage din nou toate privirile și pentru a da ultimul ei spec tacol: cel al propriei existențe. Din nou magnetică, imperioasă. C’était Viorica à la merveille! Lumea venea. Sigur, numele ei pe afiș atrăgea publicul, dar așa
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
care și-a păstrat vederea. Nici măcar copilul strabic. Nici măcar bătrânul cu banderolă peste un ochi. Grupul urcă drumul pieptiș spre reumanizare atunci când se statornicesc în casa doctorului. O găsesc liberă, și... curată! Ei sunt acoperiți de cruste de mizerie, cu trențe îmbibate de murdărie în loc de haine iar casa e primitoare și curată, cu mici rezerve de apă și conserve, cu un opaiț care ar face puțină lumină pentru ochii încă văzători ai soției doctorului. Îmbăierea este un ritual de umanizare. Femeile
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
un opaiț care ar face puțină lumină pentru ochii încă văzători ai soției doctorului. Îmbăierea este un ritual de umanizare. Femeile folosesc apa unei ploi rapace pentru curățirea lor proprie dar și a bărbaților. Haine curate din garderoba doctorului înlocuiesc trențele bieților orbi. Casa plăcut mirositoare desparte grupul de miasmele atmosferei în care se descompuneau fetid cadavrele. E o primă izolare de iadul generalizat. Rezervorul de la toaletă oferă o apă pură în comparație cu ce putuseră să consume ei în experiența lor terifiantă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dezamăgiri, șovăieli, înjurături, râsete și oftaturi...despre viață și împotriva ei. Totul haotic! Doamna infirmieră Mariana (Mari pentru mine), mă ajută să târăsc după mine geanta grea obsesiva geantă albastră, voluminoasă, plină ochi cu de-ale gurii și cu câteva ,,trențe’’ curate aduse de acasă. Ajunși în fața magaziei, despre care tocmai am relatat, am lăsat geanta pe gresia alunecoasă și murdară mă doare îngrozitor umărul; Mari infirmieră drăguță la prima vedere dar cu gura spartă, descuie ușa punând în broasca ușii
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
muntenești. Tatarii, văzând că Moldova-i sat fără câini, năvăleau și o prădau sălbatec, o despuiau... Străinii făcuseră cale bătută, hălăduiau, jecmăneau, batjocoreau, pângăreau Moldova și nimeni, nimeni nu le stătea împotrivă cu sabia, erau, doar "eliberatori". Moldova devenise o treanță, "Țara Nimănui". Și, pe deasupra haraciului, culmea umilinței, domnii netrebnici își cumpărau "protecția" vecinilor cu tot felul de peșcheșuri și plocoane; că atunci am pierdut și Chilia oferită în dar ungurilor, drept mulțămire pentru ajutor. Moldova era numai jale, sărăcie, moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mușcat mâna ce te-a ocrotit! Asta ți-a fost recunoștința?! Nu! Nu!... strigă Voichița. Ba da! Ba da! Îți vei primi răsplata, curând-curând!... Ștefan e nestatornic în dragoste! Sătul de farmecele tinereții tale, te va lepăda ca pe-o treanță. Îl cunosc eu! N-ai fi nici prima, nici ultima ibovnică din viața lui. Voichița se îndreaptă cu mândrie, strigând: Nu! Nu-i adevărat! Nu-i sunt ibovnică! Ce nu?! Ce nu?! Ești! Ești țiitoarea Domnului! Toată Curtea șușotește! Voichița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefana, fiica lui Staicu Gheorghe și Ioana, născută la 21 iunie 1960 în localitatea Becicherecu Mic, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, 91301 Forchheim, Katzensteinstr. 35, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Becicherecu Mic, județul Timiș. 283. Treanță Mirela-Anghelina, fiica lui Treanță Aurel și Persida, născută la 7 octombrie 1969 în localitatea Sânpetru Mare, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 9710 Feistritz/Drau, Neu Feffernitz Heimatstr. 64, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Saravale nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.287 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153825_a_155154]
-
Gheorghe și Ioana, născută la 21 iunie 1960 în localitatea Becicherecu Mic, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, 91301 Forchheim, Katzensteinstr. 35, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Becicherecu Mic, județul Timiș. 283. Treanță Mirela-Anghelina, fiica lui Treanță Aurel și Persida, născută la 7 octombrie 1969 în localitatea Sânpetru Mare, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 9710 Feistritz/Drau, Neu Feffernitz Heimatstr. 64, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Saravale nr. 309, județul Timiș. 284
HOTĂRÂRE nr. 1.287 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153825_a_155154]
-
concurență pe piată sau de compensare prețurilor a devenit costisitoare și nesustenabile, în special cu creșterea complexitate a economiei mondiale [23] în același timp., alte națiuni din Europa de Vest a cunoscut o creștere economică a crescut în Wirtschaftswunder ("miracol economic"), Glorieuses Trențe ("treizeci de ani glorioși"), si după-al doilea razboi mondial boom-ul. În timp ce majoritatea economiilor din Europa de Vest în esență, au început să se apropie de brut pe locuitor plan intern de marfuri din Statele Unite, în Ungaria nu a făcut-o
Republica Populară Ungară () [Corola-website/Science/304090_a_305419]
-
părăsit revista pentru a conduce Opera din Paris. Revista și-a încetat apariția în 1970. Honoré de Balzac a publicat aici "L'Élixir de longue vie" și "Sarrasine" în 1830, apoi cea de-a doua parte din "La Femme de trențe ans" în 1831, înainte de a preda rivalei sale, "Revue des deux Mondes", nuvelă intitulată "Le Rendez-vous" care constituia prima parte a aceluiași român. El a publicat aici și alte scrieri: "L’Auberge rouge" în 1831, "La Grenadière" sub titlul "Leș
Revue de Paris () [Corola-website/Science/335303_a_336632]
-
devine "un millier", care înseamnă „circa o mie”. Acest sufix se folosește în acest scop numai cu "mille". La celelalte numerale se adaugă sufixul "-aine": "dix" → "une dizaine" „vreo zece”, "quinze" → "une quinzaine" „vreo cincisprezece”, "vingt" → "une vingtaine" „vreo zece”, "trențe" → "une trentaine" „vreo treizeci”, "quarante" → "une quarantaine" „vreo patruzeci”, "cinquante" → "une cinquantaine" „vreo cincizeci”, "soixante" → "une soixantaine" „vreo șaizeci” și "cent" → "une centaine" „vreo sută”. Sufixul "-aine" se folosește într-un caz pentru un numar exact, "une douzaine" „o duzină
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
devreme decât de obicei”, "Îl s’est levé le plus tard de tous" „S-a sculat cel mai tarziu dintre toți”. Numeralul cardinal poate subordonă un adverb care îl face aproximativ, îl precizează sau îl limitează: presque vingt" „aproape douăzeci”, "trențe environ sau environ trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci acesta se plasează între numeral și complementul acestuia, daca fără substantiv acesta din urmă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]