3,521 matches
-
abrutizării Venetici de Românie ----------------------------- București 21 februarie 2016 APEL PENTRU REÎNTREGIRE Popor român, urmaș de daci Trezește-te din amorțire Nu mai cerși la sfinți și vraci Aspiră la reîntregire Popor român, popor viteaz Refuză ruga idolatra Ține visul unirii treaz Recheamă-ți oastea de la vatră Aprinde foc pe vârf de munte Nu contemplă cum curge Istrul Clădește peste Țară punte Că Tisa să unești cu Nistrul. Tulnicele în munți să sune Adună-ți ostenii sub armă Că steaua ta să
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
țară Fii de daci și-ai nemuririi Peste-o țară milenara. Am pornit marșul dreptății Pentru patria străbuna Pe Câmpia libertății Fi-vom iarăși împreună Am pornit marșul unirii Fiii lui Mihai Viteaz Prin frăția ancestrala Visul de UNIRE-i treaz Bucureștiul, Chișinăul Două inimi românești Mandre străjuiesc Ceahlăul Cetele moldovenești. Ne-am unit prin crez și faptă Pentru-a-ntări legământul Să purcedem calea dreapta Pentr-a ne-ntregi pământul Am pornit marșul unirii Peste munți, veniți cu noi, Actul
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
și alte isme scribul ar face bine, înainte de a scrie astfel de nerozii, să se documenteze mai bine, vizitând zecile de mii de sate din Rusia, unde se promovează adevăratul sodomism, homosexualism, alcoolism ș.a. isme, lucru recunoscut chiar de rușii treji la minte. „Unionismul „românesc” a devenit atât de primitiv încât nu mai corespunde vreunei științe (dar cine pretinde acest lucru?), ci nici nu ajunge la nivelul de ideologie cum ar fi liberalismul, comunismul, democrația sau capitalismul”. Doamne, ce avalanșă de
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
doar la turta lor, vom continua să fim restanțieri în istorie, ne vom bălăci la o margine a civilizației, devenind un fel de boschetari ai Europei... Încă mai pâlpâie un dram de demnitate în feciorii și fiicele acestui pământ. E trează speranța revenirii la normalitate... Trebuie să ne unim în simțire și gândire, căci numai prin unire vom fi o forță, vom izbândi năzuințele noastre de bine”. Este o constatare dureroasă dar realistă, nu fatalistă. Este observația unui om pătruns până-n
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
momente de respiro, pline de reverie, poetul revine „din veșnicie” în vremelnicie pentru un motiv foarte clar: „Revenit din veșnicie / Îmi cer dreptul la cuvânt” (Adormit). Și aceasta, aflându-se în starea de semitrezie, când, chiar dacă e „Adormit cu mintea trează”, străbătând câmpuri insolite, e sigur că: „Pajura pe cer veghează / Căi de gânduri părăsite” (Adormit). Metafora pajurei veghetoare poate fi răstălmăcită și ca ochiul veșnic treaz, care (supra)veghează totul, lucruri, acțiuni și oameni. Și de care poetul se simte
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Și aceasta, aflându-se în starea de semitrezie, când, chiar dacă e „Adormit cu mintea trează”, străbătând câmpuri insolite, e sigur că: „Pajura pe cer veghează / Căi de gânduri părăsite” (Adormit). Metafora pajurei veghetoare poate fi răstălmăcită și ca ochiul veșnic treaz, care (supra)veghează totul, lucruri, acțiuni și oameni. Și de care poetul se simte țintuit permanent. Ceea ce-și îngăduie fără limite, este retrăirea amintirilor, „Visele neîmplinite / Cu trecutele iubiri / De neant ademenite”. Poezia devine romantică atunci când autorul se lasă
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
O fi moartea ce ne-așteaptă? Domnul oare ce-o să zică, Când voi sta la judecată? Cine inima străpunge? Gândul să-l avem la moarte! Sufletul în iad de-ajunge, Nimeni nu-l mai poate scoate! Ce ne ține mintea trează? Viața lui Hristos s-o dai! Doamne,Sfinte,îndreptează, Pe tot omul către rai! Chiar de nu-Ți aducem roade, Mântuieste-ne,că poți! Milă și iertare Doamne, Dăruiește-ne la toți! Referință Bibliografică: Întrebări despre viață! / Constantin Ursu : Confluențe Literare
ÎNTREBĂRI DESPRE VIAȚĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380754_a_382083]
-
i-mi este frică S-adorm,că nu cumva din vise să i-mi piei. Sclipire rece de crai nou Se furiseaza-n casă,pe ascuns, Sclipire,ce se pierde-n hau În ceruri,de unde a străpuns. Mă prinde dimineață treaz Cu ochii pironiți în geam. Mă prinde trist și nu mai sînt viteaz, Cu gindul dus și simt că nu mai am elan. Citește mai mult CLIPE AMAGITOAREAm așteptat cu suflet gituit și stinsUn semn din parte-ti,si nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
cu un an mai târziu, decât fatidica datare, nu poate crede că trebuie trecute cu vederea asemenea samavolnicii; ci, dimpotrivă, înfierate, chiar dacă s-au consumat în timp, ele nici nu trebuie prescrise cumva. Profesorul de la Universitatea de Nord are conștiința trează, mereu sensibilă la oscilațiile istoriei noastre maștere și se alătură atitudinii juste a lui Nicolae Balotă, referitoare la victimele totalitarismului, notând deschis: la jumătatea anilor ’50, îngenuncherea morală a preluat locul brutalei eliminări fizice în cazul adversarilor politici ai sistemului
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
lume. Profesorul Brumaru se sculă cu o durere neînțeleasă de ceafă. „Bătrânețea” Își spuse el, ridicându se, cu mișcări leneșe, din așternutul mototolit de somnul agitat, pe care-l avusese peste noapte. Dormea stăpânit de vise prostești, pe care acuma, treaz fiind, nu le mai putea povesti. O visase pe Maria luptându-se În Împrejurări ciudate, cu tot felul de monștri și extratereștrii. Pentru ce, În ce Împrejurări, nu-și putea aminti. „Asta Înseamnă că trebuie să se Întoarcă băbuța mea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și planetele." (Tuzla) Repusă în drepturi, după sfumato-uri care-i destrămaseră consistența, "pictura" lui Vinea e portretul cotidianului tăvălit prin simboluri. Modernismul greu, ca al lui Blaga, declină în mici șocuri ale întîlnirii, triste, mai totdeauna triste, cu banalul: "Treaz gînd mă-ntîrzie la proră/ înainte, unde nu sînt urme,/ vis întrerupt luna trece vămile./ - De ce ți-s ochii larg deschiși?/ Cine a rostit cuvintele, cine?/ Sentinela nu vorbește niciodată,/ sau numai: - Domnule, poate aveți o țigară.../ vîntul, umbrele, nimeni.../ cuvinte
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
prin a face elogiul unicității, al propriei subiectivități; așa se și explică înfumurarea, paradoxul și poliloghia ca blazon, desfătare și dicțiune. Deocamdată. în postura de student la Matematică prin 1996, somnolează în "cea mai deșănțată ataraxie", cultivându-și când e treaz vocația de saltimbanc grațios și sentimental (,intens viu"). Cititorul trebuie să fie precaut în privința calificativelor cu care se împroașcă naratorul, de la maniac, nevropat până la amoral, teribilist-psihedelic. Important este că nu se ia în serios și are proprietatea termenilor, edificând în
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
nouă "să pornim de la premisa că aceasta trebuie să existe întâi înlăuntrul nostru"; să nu urmărim "uniformizarea", "ștergerea totală a diferențelor" sau "anularea competiției", acestea nefiind "calea spre mai bine"; necesitatea de a fi "flexibili în gândire", "permanent cu spiritul treaz" și de a evita "extremele". Tezele enunțate nu sunt, desigur, singurele dezvoltate, Teodora Prelipcean formulând și argumentând interpretări, păreri proprii, autoreflecții și critici pertinente. Putem afirmă la finalul acestei "călătorii" că tabloul prezentat este edificator, iar conținutul, dincolo de omisiunile și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
poetului, care travestește totul în joc reflexiv de proiecții de umbre chinezești. „Vânătoare cu soim” e cartea unor exerciții de inteligență, a unor salturi în timp, dar și a ieșirii din timp în zona dominată de atotputernica poezie. Ca să ții treaza și prizoniera atenția cititorului e nevoie de multă varietate, mobilitate, inteligență proiectiva. Evenimențialul e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la capătul micii sale incursiuni în învățăturile Principelui: "... în viziunea lui Machiavelli simțul politic (și cel practic) implică, înainte de toate, prudență, înțelegere (a esențialului), intuiție și flexibilitate, împreună cu un bun discernămînt și un acut simț al oportunității, ce combină atenția trează, clarvăzătoare a vulpii cu forța impunătoare și constrîngătoare a leului" (p. 45). Cel puțin la fel de actuale sînt și unele dintre reflecțiile lui Baltasar Graián. Într-o vreme în care de la tribuna Parlamentului și în talk-show-uri se spun vrute și nevrute, cînd stridența
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
cu grija, de multe ori vecină cu ipocrizia, de a croi chiar de aici, din inima vremelniciei, veșmintele gingașe ale eternității de dincolo, iar Apusul, cu pragmatismul său cotidian, cu turismul civilizator, cu războaiele duse în numele Domnului și cu grija trează de a regla în vremelnicie ceea ce lui Dumnezeu i-ar plăcea să contemple în eternitate), cele două modalități de situare creștină față de lume și de existența omului determinat, cea catolică și cea ortodoxă, și-au văzut de treabă, în legea
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
poetului, care travestește totul în joc reflexiv de proiecții de umbre chinezești. „Vânătoare cu soim” e cartea unor exerciții de inteligență, a unor salturi în timp, dar și a ieșirii din timp în zona dominată de atotputernica poezie. Ca să ții treaza și prizoniera atenția cititorului e nevoie de multă varietate, mobilitate, inteligență proiectiva. Evenimențialul e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cea după Dumnezeu<footnote Ibidem, p. 116. footnote>. Un remediu tot atât de eficient ca postul și înfrânarea este și privegherea cea după Dumnezeu. Sfântul Teofan Zăvorâtul îi scrie într-o scrisoare unei ucenițe duhovnicești că a priveghea nu înseamnă să fie trează, nepăsătoare, ci trebuie să-și mențină sufletul și trupul într-o stare de veghe<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 238. footnote>, adică a lua aminte să rămână într-o trezvie duhovnicească. Astfel privegherea de noapte și alimentele uscate răcesc
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
The Song of Songs” ..., p. 519520 . footnote>. Mireasa trebuie să învețe să pătrundă, cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale necunoașterii. Pentru a facilita acest demers, filosofia conținută în Cântarea Cântărilor exersează sufletul cu paradoxuri și oximoroane: întuneric luminos; beție trează; rană de laudă; durere dulce; cunoaștere prin necunoaștere; înțelegere incomprehensibilă; în culmea perfecțiunii, rămâne o începătoare; ea este concomitent în sanctuarul interior și în anticamera exterioară; rănită de săgeata dragostei, devine chiar ea o săgeată dătătoare de dragoste; în mișcare
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
la pronunțarea numelui lor, vreo reprezentare mentală. Însă o asemenea reprezentare ți-o poți face citind traducerile Gretei Tartler, mai precis Vederile locuitorilor cetății virtuoase (a lui Alfarabius), Povestea lui Havy Ibn Yaqzan (a lui Avicena), Cel viu, Fiul celui Treaz (a lui Abubacer). Simplu spus, filozofii aceștia arabi gîndesc în perspectivă islamică, dar în tipar grec. Asta înseamnă că perspectiva unei gîndiri nu e totuna cu tiparul ei. Perspectiva e direcția în care un gînditor, mișcîndu-se, își urmărește scopurile teoretice
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
ne-o oferă e a unei șovăiri, a unei timidități, a unui simțămînt de irealizare: "Sînt voci în fundal/ nesigure/ precum unele frunze timide/ pe care și lumina le ocolește// sînt disproporții/ între amintiri ce dispar/ și cele încă prea treze/ împerecheate cu miresme insomniace/ în încăperea/ unde mă aflu nedeslușită cu prînzul meu singur/ cuvintele șterg pragul/ și înnoptează/ înainte de a îmbuna/ arcul pereților/ în timp ce trecutul dezvăluie/ o coajă aurie/ ce se vrea rod adevărat" (Fundal). Declarîndu-se cu resignare a
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
târziu își exprimă dorința (-Dă, Doamne, să fie ultima, îmi șoptește cu speranță soacră-sa Parmenia), să oprim televizorul tocmai când președintele Camerei Deputaților, domnul Bogdan Olteanu, într-un moment de entuziasm sincer și involuntar spune cu hotărâre de om treaz (Jurnal TVR1, 9 noiembrie): -Șomerii, la noi, s-au terminat... -Doamne, iartă-l!, își face repede un set de cruci Claustrina - șomeră de câteva luni -, că încă-i om tânăr... Privim unii la alții nepricepând-o pe nevasta lui Haralampy
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
recunoscut și atunci ca cel mai scump după București. Elevii din internat erau constituiți în societatea de lectură „Teodor Ceontea” care ținea, de două ori pe lună, șezători culturale, cu scopul de a-și îmbogăți cunoștințele și de a ține treaz spiritul național. Asociația Învățătorilor mai cumpără un imobil în 1917, care devine internat de fete. Imobilul era format din două clădiri, cea de la stradă având la subsol bucătărie, sufragerie, trei camere pentru servitoare, baie și trei magazii pentru lemne și
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
BISERICA EVANGHELICĂ 1 februarie - Ultima duminică după Bobotează; 2 februarie - Întâmpinarea Domnului. CULTUL MOZAIC 31 ianuarie - Bo. Întâmpinarea Domnului l În 2 februarie Toate jertfele ce se aduceau la Templul din Ierusalim, după prevederile Legii Vechi, aveau menirea să mențină trează în popor conștiința vinovăției față de Dumnezeu. Erau jertfe curate: primii născuți ai oamenilor, ai turmelor, floarea pâinii. Dar ele erau nedepline, jertfe incapabile să șteargă vina păcatului, să stabilească pacea între Creator și făptura Sa. Era trebuință de o victimă
Agenda2004-5-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282021_a_283350]
-
pe pietriș”. „A critica un prieten e ca topirea unui lingou: sau se purifică, sau dispare”. Binele se află în ceea ce conduce spre Binele veșnic, iar scăparea de rău se obține prin armonie interioară și credință: presupunând respingerea mâniei, atenția trează la alunecările prin care unele calități pot deveni, prin exces, defecte, perseverență și multe alte virtuți - între care unele tipic islamice sau declarate ca atare (răbdarea, calmul înțelept, dărnicia, modestia/ moderația). Ignoranța e considerată un păcat: în primul rând ca
Poezie și morală hispano-arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2820_a_4145]