3,593 matches
-
și cele două atitudini diferite care se manifestă astăzi față de Iorga, una contestară și una de apreciere care s-a manifestat prin revigorarea așezămintelor Iorga, sesiunea specială a Parlamentului dedicată lui Iorga și Madgearu, publicarea de cărți pentru a ține trează în conștiința generațiilor actuale faptele unor generații trecute. Zilele Bibliotecii Județene „Nicolae Iorga” s-au terminat în seara zilei de 22 martie într-un triumf al artei cuvântului realizat prin lansarea volumului de poezii „Mithologie pelasgă” al lui Christian Mocanu
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
pentru versurile frumoase care i-au inspirat grafica. O lansare apoteotică, ce ne-a plasat sufletele în lumină, încununând clipe îndelungate de iscodire intelectuală și efervecență cratoare. Contribuții originale și inedite din domeniul istoriei, antropologiei, literaturii ne-au ținut atenția trează timp de trei zile, ne-au îmbogățit creierul și încântat sufletul, confirmând încă o dată valoarea intelectuală și spirituală a poporului român, diversitatea preocupărilor sale, dorința de cunoaștere, spiritul de prietenie și colaborare, consolidând o veche și puternică tradiție a Bibliotecii
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
cu un conținut politico-social. Autorii surprind aspecte ale geopoliticii actuale cu care se confruntă românii de pe ambele maluri ale Prutului: despre investitorii străini, schimbările guvernamentale frecvente, despre partidele politice care se războiesc continuu, despre alegeri anticipate ș.a., dovadă, spiritul critic treaz, atenția concentrată spre problemele actuale ale vieții și capacității extraordinare de a face din orice necaz un prilej de haz, chiar dacă uneori amărui, așa cum îi stă bine românului. Din toate aceste mici mostre de viață se poate alcătui o frescă
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Umor_la_puterea_a_patra_patru_cezarina_adamescu_1381324806.html [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
Sfârșitul lumii pentru noi / Eu cred că-i șansa cea mai mare / De-a nu mai fi flămânzi și goi.../ Și cred că-i unica salvare”. Circumstanțele vieții politice și sociale sunt motive suficiente pentru cei cu mintea și inima trează, care iau atitudine civică în scris, înfierând toate acele aspecte negative care înrăutățesc situația omului de rând. Deși unele sentințe pe care umoriștii le dau, par a fi destul de aspre, ele sunt necesare la asanarea și îndreptarea morală a celor
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Umor_la_puterea_a_patra_patru_cezarina_adamescu_1381324806.html [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
în chip matematico-liric, la puterea a patra. Nu la pătrat. Vizând adevărurile sociale incontestabile din epoca actuală și dându-le o semnificație care ar putea scăpa celor mai mulți, autorii pun punctul pe „i”, cu ochi de Argus și cu o „conștiință trează” - ei redau fidel neregulile actuale, pe care mai întâi, precum alchimistul, le-au prefăcut în mici satire umoristice de bună calitate. Nouă ne rămâne să tragem învățămintele. Cu, sau fără umor. În grupajul prezentat, se regăsesc teme recurente din politică
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Umor_la_puterea_a_patra_patru_cezarina_adamescu_1381324806.html [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
creație productivă, nu ajutor; să vrea inițiativă, nu subzistență și consumerism. Iar aceasta, s-ar putea baza în actualitate printr-o reciprocitate de apreciere și înțelegere care nu numai să facă uitată tâmpenia cu ”două viteze” ci să și țină trează înțelepciunea lui De Gaullle care nu voia nimic suprastatal în afară de sentimentul patriei tale. Aștept de la această poză de familie în care, prioritară, încă este democrația-creștină, o asemenea idee politică încât să merite numele unui bulevard Schuman aici, unde eram cândva
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_democratia_crestina_corneliu_leu_1357461521.html [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
atuncea maurii...”), făcea multe divagații dar nu pierdea niciodată șirul (“ Închidem toate parantezele și ne întoarcem la plecarea lui Columb...”), introducea exact atâta redundanță încât să fixeze mai bine, dar să nu plictisească, iniția mici dialoguri pentru a menține atenția trează (“și romanii au ajuns să controleze întreaga Mediterană, încât îi spuneau, știe cineva cum îi spuneau Mării Mediterane? ei, ia să vedem... exact - mare nostrum”)... Surprinzătoare era nu abundența de informații, care dovedea un studiu sistematizat și o bună memorie
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401947855.html [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
țărmul se desprinde Să curgă peste morții Ce își doresc morminte. E jale pretutindeni Și soarele pălește Căci lacrima din mare Lumina i-o-nnegrește. Bulbuci e marea-ntreagă Căci fierbe din străfunduri Pe rugi fierbinți și grele Din morții treji de gânduri. Căci din coșmaruri negre Căzuți fără de vină Ar vrea cu toții astăzi Un loc mai la lumină. Și bocetul din glasuri Azi a urlat spre cer Cerșind cu disperare Lumină-ntr-un ungher. Și-a plâns în hohot cerul
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1467218443.html [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
deveni din ce în ce mai recalcitrant și mai aprig. Era înfumurat, nervos și adesea bătea cu pumnul în masă dacă nu i se făceau poftele-i capricioase. Într-una din nopți, când la conac toată lumea dormea cufundată în lumea viselor, doar el rămase treaz. Se ridică ușor din pat, deschise fereastra, trecu pervazul și alunecă pe lângă zid în grădină. Se furișă printre tufele de trandafiri, apoi alergă pe o alee către păduricea din apropiere. Ajunse la cimitirul conacului și zâmbind crucilor și morților din
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429680918.html [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
zidurile care s-au ridicat În bezna nopții și a fricii, fără a mai putea cerceta Lumina, care e mai presus de noi, de omul cel însetat. Fiindcă dorul tău se răspândește, fără ca tu să poți căuta. Deși prin gândul treaz și cutezător eu mereu am vegheat, Să-ți fie bine, chiar dacă inima îmi era plină de suspine. Viața te-a învățat, când mă cauți, Să simți aceea putere care te petrece La hotarul lumii ce nu mai trece, Iar această
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
dac-ați ghicit De ce oare ne-am oprit? Ham, timid se cam pitește, Să răspundă se codește; Miau-Miorlau are năravul Să cam facă pe grozavul. Zice: Nenea semafor, Cocoțat într-un picior, Când e roșu nu se vede, Când e treaz privește verde Și-aruncând din ochi lumini Ne ferește de mașini. Ham-Ham latră: ham și hop! Am ghicit! Pe roșu-i stop. Când apare verdele, Ale noastre-s străzile! -Mârâilă, te grăbești, Zice Mara, și-o pățești! Noi avem prioritate
HAM-HAM, MIAU-MIAU ȘI SEMNELE DE CIRCULAȚIE de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/isabela_hasa_1465559789.html [Corola-blog/BlogPost/377931_a_379260]
-
-ți dă-mpăcare, Nu-l striga în gura mare; Mai păstrează-l pentru tine, Vino, -acasă, la mine; Eu ți-s mamă, am să-ți spun Ce rău și ce e bun. Ușa-n urma ei s-a-nchis, Eram treaz ca după vis. Ce-a urmat, nu-i de mirare, O pățește fiecare. “Fratele măgar ” mă cheamă: - Învoit sunt de-a ta mamă, Să te-nvăț când ai greșit!... Dar eram tot pedepsit Până școala s-a sfârșit; Uite-așa
IV. CELOR DRAGI LA ŞCOALĂ ŞI CONFRUNTAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Iv_celor_dragi_la_scoala_si_conf_marin_voican_ghioroiu_1334928524.html [Corola-blog/BlogPost/362077_a_363406]
-
Biserica dar și societatea în ansamblul ei. Este vremea să vedem dacă roadele virtuților dobândite sunt pe măsura așteptărilor Lui. În această călătorie și autorul pune în valoare, în cuvinte alese, lumina veșnic vie a faptelor bune, indispensabile mântuirii. „Fiți treji și privegheați“ (I Petru 5) ne readuce aminte părintele prin glasul Sfintei Scripturi tocmai pentru că întunericul să nu cuprindă Creația lui Dumnezeu iar sufletul să-și poată primi cu adevarat hrana cea necesară pe calea îngustă care duce către veșnicie
GÂNDURI DESPRE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_despre_carte_al_florin_tene_1359317856.html [Corola-blog/BlogPost/364859_a_366188]
-
gardian care, doamnă, nu pot lăsa pe oricine să intre, vă rog să mă-nțelegeți. Nu, desigur, dar unde e camera 111? Pauză. Urologia? Tot înainte și la stânga. Vă mulțumesc! Mă uit în jur și mă gândesc la moarte, zac trează pe bancă și privesc intens într-un alb nesfârșit, dându-mi seama că toți am început deja să murim Mă șerpuiesc printre oameni, cărucioare, asistente, studenți, mături, automate cu cafea la 1 leu. Ajung la secția de Urologie. De la secretariat
Am intrat în spital ca un om sănătos, am ieșit neom by https://republica.ro/am-intrat-in-spital-ca-un-om-sanatos-am-iesit-neom-cum-am-cautat-3-ore-analizele-domnului-dumitru [Corola-blog/BlogPost/338264_a_339593]
-
fiți amabil, de unde pot ridica rezultatele unei biopsii? Îmi spune că de la laborator. Nu, că de acolo vin, sunt mai vechi de un an. Atunci așteptați la secretariat. Și aștept. Mă uit în jur și mă gândesc la moarte, zac trează pe bancă, în fața secretariatului, și privesc intens într-un alb nesfârșit, dându-mi seama că toți am început deja să murim. După 20 de minute apare doamna cu capul roșu, aproape o iau în brațe, am venit după biopsie. Mă
Am intrat în spital ca un om sănătos, am ieșit neom by https://republica.ro/am-intrat-in-spital-ca-un-om-sanatos-am-iesit-neom-cum-am-cautat-3-ore-analizele-domnului-dumitru [Corola-blog/BlogPost/338264_a_339593]
-
din ochi Încununează astăzi atat de multe gropi... Prea multe zboruri frânte în nopți de căutare, Eșarfe de întuneric ne strâng parcă mai tare, Dar sunt atâția îngeri ce încă mai veghează Să ne păstrăm Lumina și mintea cât mai trează! Doar umăr lângă umăr putem lupta cu moartea, De noi încă depinde cum vrem să scriem cartea Genunchiul să-l plecăm pios pân' la pământ, Iar Vieții să îi facem astăzi un legământ! Nu aruncăm cu pietre în crucile ce
CU SUFLETU-N GENUNCHI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1446663911.html [Corola-blog/BlogPost/384713_a_386042]
-
Petre Publicat în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului VIOARĂ În lemnul tău plâng codrii și oftează, Iar brazii toți chiar intră-n rezonanță, Se tânguie o șoaptă de romanță, Pădurea însă-i vie și e trează. Alungă glasul tău orice distanță, Iar coardele și-n suflete vibrează. Dacă fantasme albe-n munți dansează, Tot mai păstrăm o rază de speranță, Care în sunetele dulci se-adună Și nopțile pustii ni le-nfioară, Cu tremurări firave de pe strună
VIOARĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1464037343.html [Corola-blog/BlogPost/383632_a_384961]
-
cântece și în balade. Prin toamna caldă încă și senină, Iubirea vine și durerea cade. FALEZE Din zi în zi mai triste-avem amieze, Că toamna iar culorile își pierde, Din frunze irosește prea mult verde, Luminile pălesc, nu mai sunt treze. Vin vijelii și ploi, vin să ne certe, Să-mprăștie nisipul pe faleze Și-apoi pe-albastrul mării să ne-așeze, Cu murmurul de val să ne dezmierde. Și iarăși vom călători-mpreună, Prin cerul toamnei reci și fără frunze
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1445596710.html [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
Of, Doamne...! Of, Doamne Dumnezeul meu cel Treaz Al adormitului tău strâmb norod Fără un bun conducător, viteaz Să curme al românilor exod... Of, Doamne Dumnezeule cel Sfânt De fii risipitori părăsitori De datini, de credință, de pământ Spre bucuria trădătorilor... Of, Doamne Dumnezeule cel Bun Cu neamul
OF, DOAMNE...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Of_doamne_romeo_tarhon_1328380568.html [Corola-blog/BlogPost/346650_a_347979]
-
plânge Ana cu amar El Manole o zidește casa nu se prăbușește. Piatră, piatră și iar piatră, dă-mi răbdarea ta odată Că sunt iarăși încercată, viață noastră e furată. Piatră tu să stai de strajă, lumea nu mai este trează. Cel de sus ne mai veghează și cu-amar, în cer oftează! Piatră, piatră și iar piatră, taină ta să ne-o spui toată, Să-ndurăm și noi că tine, să ne fie-n viață bine! foto internet Camelia Cristea
PIATRĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1398444909.html [Corola-blog/BlogPost/341846_a_343175]
-
noastră de înțelegere. Altfel cum se poate explica faptul că legile fizicii și ale naturii care ne apar atât de logice totuși nu ne spun nimic despre cine suntem, de unde venim și încotro mergem? (Fizică și Metafizică) • Cine are conștiința trează va suferi mai mult; cine are o inimă mai curată va suferi; cine are o sensibilitate sufletească deosebită iarăși va suferi. Omenește vorbind este multă nedreptate în rânduiala lumii acesteia. Dacă Iisus nu ne-ar fi revelat că drumul crucii
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1485356163.html [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
Toate Articolele Autorului Vino, române, la Sfânta Unire! Române, păstrează-ți credința Cu țara pre țară jurând, Dă-ți viața să-i aperi ființa, Fii mândru prin faptă și gând! Române, revino-ți în fire Din somnul de moarte, fii treaz Și vino la Sfânta Unire, E țara la mare necaz! Române, din lume te-adună, Degeaba hulești și te plângi, Semnalul de luptă răsună, Român cu român să te strângi. Române, te luptă și-n luptă Ori mori ca martir
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ori_lupti_ori_te_stingi_romeo_tarhon_1390287351.html [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
E regal de poezie, Chiar acum la Curtea Veche... Dintr-o liră fermecată Se desprind mereu acorduri, Note ample de iubire Scriu temeinic iar pe corduri Harfele sunt mângâiate, Doar de mâinile curate Și oftează când vibrează Lumea pare toată trează... Toamna a umplut decorul Furios se plimbă norul, În trăsura lui de foc Prinde cerul de mijloc. Domnele puțin fricoase Au cerut altă regie, Doar cu flori și poezie Pentru nopți de feerie... 30 octombrie 2015 foto sursa internet Camelia
NOAPTE DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1447271280.html [Corola-blog/BlogPost/384708_a_386037]
-
Pentru că dragostea adevărată o trăiești / Numai atunci când simți în tine PACEA, / Ca stare care te încearcă dintr-o dată / Și-ți dă din nou puterea să dorești / Minunea ÎNVIERII și LUMINII” (Tangou de Paști). Autorul are o dorință: „Să ne rămână treaz izvorul ancestral” ( Dau gândurile mele toate pe-un vis). Aproape toate versurile au trimiteri la pericopele evanghelice sau la Pildele și Parabolele lui Iisus. O notă de specificitate: Fiecare autor are, la începutul selecției sale de versuri, unul sau două
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1472586147.html [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului ȚINE-MI, DOAMNE, MINTEA-NTREAGĂ ! Bunicii mele materne, Evlampia Lungu Ține-mi, Doamne, mintea-ntreagă Că prea îmi este lumea dragă, Învață-mă numai de bine, Gândul mi-i treaz, mereu la Tine! Ferește-mă de rele, de dușmani, Îndestulează-mă în ani, Poartă-mi pașii pe drumuri bune, Nu mă duce pe căi străine! Creștin m-am născut, m-am botezat, Povețele părinților le-am ascultat, Dojana buncii m-a-ntărit
ŢINE-MI, DOAMNE, MINTEA-NTREAGĂ ! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1448195759.html [Corola-blog/BlogPost/382629_a_383958]