452 matches
-
deasupra malului, cu undița pe spinare și cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
note discrete, iar când pășești, lemnul parcă ar geme, iar auzul meu discerne cumva un glas incert de om... Când te miști, partenera știe. Dar ne obișnuim repede cu nedeslușitul cor al lemnelor de sub covor. Ascult atent, în timp ce consoarta pășește, trebăluind nimicuri, căci ea nu poate altfel. Ascult. Și cred că un om al legii glăsuiește câteodată, aici, în liniștea odăii noastre, rostindu-se pentru ordine și pace, pentru dreptate și adevăr. Și iată de ce: în acest imobil a locuit, în
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
Julia May în brazde străine și ferecate în preziceri zăpăcite și coapte Calliope strângea în brațe-o Tăbliță Își închipuia că stăpânește lumina - Ursitoareleerau înfășate-n haos - Se gătea să-și întâlnească surorile la o reuniune urgentă de familie Clio trebăluia pe acasă intentând bătălii p-un Pergament Istorii cu armăsari viguroși - Nu izbutea nicicum să schițeze soldații - în careTrădătorul ruinase bătălia Erato se dichisea la o antică oglindă măiestrită la Murano Era sora cea drăgălașă Urma să acompanieze la Liră
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
scaune, iar pe niște suporturi erau două butoaie uriașe, unul cu vin și celălalt cu țuică. Era și un cuptor mare, lângă care erau stivuite vreo 200 de pâini rumene. În bucătăria casei erau adunate o mulțime de femei care trebăluiau grăbite să termine ultimele feluri de mâncare și prăjituri, pe care le aranjau pe fețele de masă brodate și albe ca neaua. Peste tot era un belșug cum n-am mai văzut la vremea aceea nicăieri. Nu mi-am imaginat
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
Emanuela întorcând capul către fetiță. Daniela respira regulat și dormea liniștită. Fața îi era zâmbitoare. Părea că era un îngeraș. Rămasă în această poziție, Emanuela îi zâmbi cu toată dragostea, lăsă pleoapele să-i acopere ochii și adormi liniștită... * Elena trebăluia prin gospodărie când asistenta socială de la Primăria Armeni i-a dat telefon... - Bună ziua, Elena! Mariana Lungeanu sunt... De la primărie... - Bună ziua, doamna Lungeanu! Ce anume s-a întâmplat, de mă sunați? - Pregătește-te! Am sa-ți dau o veste bună... Poți
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
fumurie și care avea o panglică soioasă de sudoare bătucită cu praf. Pălărie purta numai vara - ziua, pentru că noaptea se culca cu o căciulă țuguiată pe care o înfunda până la urechi. Tanti Dumitra, sau țața Dumitra cum îi spunea toată lumea, trebăluia toată ziua la prăvălii, având o cârciumă la casa lor din sat și câștigase la licitație și restaurantele gării, adică cel de clasa întâia și a doua care erau la un loc și cel de clasa treia pe care-l
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Lasă, tată, că poate vin încoace și va fi mai bine. Mai am și eu salariu, nu mai trebuie să plătesc gazdă, unde mănâncă doi, poate mânca și al treilea. Va fi bine. - Să dea Cel de Sus. Mama sa trebăluia pe lângă plita montată în curte. La țară nu te duci vara cu focul în mijlocul casei decât atunci când nu ai încotro, când plouă sau din alte motive. Aveau bătrânii aragaz și butelie că s-au descurcat când s-au dat pe
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
mea cameră de burlac. - Așa cameră umilă mi-aș dori și eu, însă văd că vrei să fii modest și te las în pace. - Mai avem puțin și am ajuns. Noroc că stau aproape de centru și tușa Saveta uite că trebăluiește prin grădină. Cum nu stă prea bine cu vederea la anii săi, nici nu bagă de seamă când intrăm în casă. - Mircea, deja mă uimești. Parcă ești unul dintre elevii tăi care se ferește să nu fie prins cu țigara
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
administratoarea „domeniilor” care locuia tot la etaj: ”și, după accident a trebuit să mi se facă o gaură pentru atela ce urma să țină drept osul piciorului. Vrei să vezi gaura?” Nu am fost curios. Păcat! Cred că ne văzuse trebăluind pe la gura cheii camerei vecine. Ce mai viață! Referință Bibliografică: Iubirea !? / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1215, Anul IV, 29 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
IUBIREA !? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348047_a_349376]
-
deasupra malului, cu undița pe spinare și cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
când fiecare dintre noi are bucuria celuilalt, somnul este o existență fără machiaj și control. Omul este în noi, în puritatea noastră.Când dormi cu cineva drag, stai în câmpul lui, te liniștește, te împlinește, te pierzi, e acolo, și trebăluiește la temeiul fiiniței celuilalt ca să-i fie bine. Respiri cu el, îi simți inima bătând, florile copacilor miros a primăvară în toată casa! Și ce poate fi mai minunat decât să poți pune mâna tandru pe pieptul celuilalt, să îl
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
el, se joacă...”. Sebastian era tare neastâmpărat când era mic, se cățăra peste tot, prin copaci mai ales, dar și prin poduri, pe acoperișuri de grajduri chiar. Odată, în Treboilea, s-a suit într-un nuc din afara grădinii în care trebăluiau ai mei. La un moment dat, s-a auzit o bufnitură înfun- dată și imediat Bălan a început să latre cu putere: copilul căzuse din nuc, dar n-a pățit nimic, ramurile elastice de care încerca să se agațe în
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
roditori trăia și familia Leurei și a lui Urmăn , doi copii jucăuși nevoie-mare și neastâmpărați așa cum bine le stă copiilor de sama lor. Nu erau prea mari: Urmăn avea vreo șapte anișori, surioara lui, Leura șase. Mama și tatăl copiilor trebăluiau mereu ca să agonisească cele de trebuință traiului de zi cu zi. Era o zi de început de vară, cu soare și cer senin și în tihna acelor locuri nu se auzea decât țârâitul greierilor și vocile oamenilor ce coseau iarba
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
pentru vite. Cu câteva zile înainte, Dumnezeu trimisese o ploaie binefăcătoare și pădurile și fânețele râdeau în soare, veselindu-se de frumusețea cerului și pământului. Urmăn, care se săturase să se zbenguie prin cireși se apropie de mama sa care trebăluia lângă pirostrii și, cu glas dulce îi zise: - Mămucă, mămucuța mea, te rog să mă lași să merg în pădure cu Leura, ca să culegem niște hribi, c-am găsit ici, în margine, unul tare frumos. Mama se uită la el
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
cu două săptămâni. Nu-i spusese nimic Mariei de presimțirile lui, se trezise din nou cu fața la cearșaf și îl ocărâse din nu știu ce motiv, își văzu în tăcere, așa cum făcea întotdeauna, de treburile gospodărești, cât mai departe de bucătăria unde ea trebăluia. Citește mai mult SCRISOAREA CAPITOLUL 1Stătea, cu o mână rezemându-se de stâlpul de beton al porții larg deschise și cu cealaltă afundată în buzunarul pantalonului de doc gri, privind spre capătul uliței ca și cum aștepta pe cineva. De fapt, cu
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
cu două săptămâni.Nu-i spusese nimic Mariei de presimțirile lui, se trezise din nou cu fața la cearșaf și îl ocărâse din nu știu ce motiv, își văzu în tăcere, așa cum făcea întotdeauna, de treburile gospodărești, cât mai departe de bucătăria unde ea trebăluia.... XXIII. AYURVEDA SAU MÂNÂNCĂ DOAR ATUNCI CÂND ÎȚI ESTE FOAME!, de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014. fragment din volumul în lucru „Lacrima din ocean” Eram de câteva zile în Sri Lanka și îmi petreceam timpul mai
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
numărul lui Sebastian. - Sebi, unde ești? - Acasă, unde să fiu? - Ajung în câteva minute la tine. - Bine, te aștept. Închise telefonul și făcu imediat semn primului taxi care trecea prin fața sa. Ajunsă în poarta lui Condurache, îl observă pe acesta trebăluind prin grădină, cu o pălărie din material de blugi pe cap, șorțul din pânză de gât și mănușile din bumbac alb pe mâini. - Bună Getuța. Cărui motiv îi datorez plăcere de a te avea ca oaspete în grădina mea? - Lasă
SENATORUL ZBIHLI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361688_a_363017]
-
munca, munca noastră cea de toate zilele printr-o inocentă petrecere la iarbă verde Dumnezeu ne procopsește cu ploaie. Probabil n-am muncit suficient ca să merite sărbătoarea. Dar îl iubim și așa și Îi mulțumim că ne dă ocazia să trebăluim și câte ceva pe lângă casă. Poate o masă festivă pentru cei dragi. Poate! Apropo de dragoste. M-am îndrăgostit de „literatura” scrisă de mine. Nu sunt Adonis care s-a îndrăgostit de mutra sa. Eu nici nu mă mai uit în
LUCULLUS IA MASA LA LUCULLUS de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350654_a_351983]
-
voi tăia ! Și nu va mai fi Coloana infinitului. (își freacă mâinile fericit ) SCENA II- a Același décor ca în prima scenă. Pe o ușă laterală intră în atelierul sculptorului o femeie. Se pare că este domnișoara Pognany. El, care trebăluia prin atelier, o primește zâmbind. O invită să șeadă. Apoi se așează și el. Domnișoara Pogany pare tristă, sau mai degrabă o umbră a ei. DOMNIȘOARA POGANY : (imaterială, melancolică) Bine te-am găsit, Costache... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (pe gânduri) Bine-ai
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
tăi senini, albaștri, De vorba ta blajină de sihaștri. Mi-e dor să m-aștepți seara la portiță; Eu să mai vin fluierând pe uliță. Mi-e dor să-ți mai fac un nod la năframă, Să te mai văd trebăluind, of, mamă! Mi-e dor să mai merg cu tata la coasă, Prin iarbă, desculț, când roua se lasă, Să mai adorm pe-o căpiță de fân, Cu greieri, la scripcă, arcușul să-ngân. Mi-e dor să-mi mai
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
încolăcit în jurul piciorului mesei și scaunului, care tocmai își ridica amenințător capul. Am strigat: șarpele! și am rămas încremenită, cu brațele în aer; în acea clipă, tata m-a luat în brațe și l-a strigat îngrozit pe bunicul ce trebăluia prin curte: tată, vino repede, avem un șarpe în casă! Cu biciușca din piele împletită în mână, bunicul l-a pocnit în cap pe șarpe, apoi l-a luat pe băț și l-a dus în curte. Până către seară
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
amărui, la fel ca și fumul pe care, dintr-un fel de dulce și copilărească răzbunare, îl mai inhală o dată. Strivi apoi țigara în scrumieră, se ridică și aruncă conținutul în coșul cu gunoi.Se apropie de chiuvetă unde ea trebăluia, o sărută pe umăr și cu o palmă, într-un gest intim, îi strânse ușor fesa care i se contura prin rochia de casă. Ea tresari și-l apostrofă în șoaptă: "Ți-am spus să nu mai faci asta când
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]
-
preferi tu..., ia să vedem ce scoate băiatu’... Fănel vorbea rar, părând a fi preocupat în a alege băutura, în timp ce se uita fugar, neatent pe rafturile frigiderului. A venit cu sticlele pe masă, s-a așezat și privea cum ea trebăluiește pe la cuptor. S-a ridicat și a mers să ia pahare și cuburi de gheață. A adus și șervețele, fără să observe că Anca era foarte atentă la tot ce face el. - Până se încălzesc... hai să bem o țuică
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
consătenilor plecați „dincolo”. Cu toate acestea, așa materialist cum era, tatăl îi acorda lui Ștefan toată libertatea pentru a se ocupa cu tot ce-i plăcea și nu o dată s-a întâmplat să sape el grădina în locul fiului sau să trebăluiască doar el în gospodărie dacă îl vedea desenând sau citind ceva cu un aer concentrat. Avea respect pentru arte. „Lasă-l să creeze”, își zicea. Ușile casei Baștovoi erau întotdeauna deschise îndeosebi pentru o categorie mai selectă din care făceau
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
Un preot le dădea indicații uneori și muta împreună cu ei mese și scaune. Preotul cel bătrân era în altar. Fănel a rămas la câțiva pași după ce a intrat și nu știa ce să facă. Îi era rușine de cei ce trebăluiau acolo ca să meargă la icoanele în fața cărora se închinase și le sărutase. Un bărbat subțirel și adus de spate care rânduia câteva cărți pe pupitrul de la strana din dreapta l-a observat. L-a privit de câteva ori și, înțelegându-i
ISPITA (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355500_a_356829]