189 matches
-
este la ținutul Sorocii... Această moșie... am dat-o danie,... la sfânta mănăstire Svetei Arhangheli (Mihail și Gavril) de lângă Iași, zidire mării sale,... domnu al łării Moldovii... Io Grigorie Ghica voievoda, care este închinată la... marea mănăstire de la Muntele Sinaii”. Trebușoara asta îmi aduce aminte de Melentie Balica - portar al Sucevei - care se trăgea din familia Buzeștilor, cel care înainte de 1586 a zidit biserica Galata din Gios, sau cum i s-a mai spus, Balica, și în cele din urmă Frumoasa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Măi, să fie! Da’ când a avut vreme bătrânul să aducă de mâncare? Numai că printr-o minune a ajuns pe măsuța din chilia mea o mămăliguță aburindă și o strachină cu brânză cu smântână... Nu-i la îndemâna oricui o trebușoară ca asta!” Plin de mirare, am rămas cu urechea ciulită spre chilia bătrânului, doar-doar oi auzi glasul celui sau celei care a pregătit de mâncare cât ai clipi. łipenie însă. Și apoi de unde să știe acel cineva când ne întoarcem
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ei știau carte în primul rând... Acum cred că n-ai să mi-o iei în nume de rău, părinte, dar trebuie să spun că sfințiile lor - călugării - s-au înădit și la pește. Dacă ai să-mi dovedești cum devine trebușoara asta am, să-ți iert păcatul. De nu... Lucrul acesta l-am aflat din scrisa unui alt grămătic domnes, părinte, care consemnează: „Ispisoc... de la Antioh Cantemir voievod... din let 7207 (1699) mai 28, precum au făcut mila sfintei mănăstiri Trei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domnul łării Românești care la 8 septembrie 1775 dă 150 taleri „și cu acești bani vor cumpăra părinții de acolo ceară pentru treaba sfintei mănăstiri”. Nu te mira, fiule, de această ultimă danie... De ce nu m-aș mira, părinte? Pentru că trebușoara asta era stabilită cu mult mai înainte, prin „Hrisovul răposatului domniei sale Mihaiu Racoviță voievod ot let 7252 (1744), cu care au fost orânduit... să ia această sfântă mănăstire... de la vama Focșanilor ceară, ocă 200, cum și hrisovul domniei sale răposatului Constantin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui moș Alecu, cumnatul tatălui. Apoi, ușor, ușor ne-am strecurat pe huidiță la deal și am ieșit spre râpa lui Cracea, Dar l-am auzit pe bădia Emil Bodaș spunându-i lui Guzu că va afla cine a făcut trebușoara asta, bătându-și joc de vecinii lui. Ca să-l facem și pe el să ne țină minte, i-am pregătit și lui una bună. El avea două fete și doi băieți. Cea mai mare, Lenuța, de vreo zece ani, a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
unul a luat-o într-o parte, iar altul în altă parte și ca în proverbul „nu poți prinde doi iepuri dintr-o dată”, așa nu ne-a putut prinde nici el, dar nici nu a aflat cine i-a făcut trebușoara asta, fiindcă în sat erau mulți flăcăi care se țineau de tot felul de șotii. Dar noi am stat cu frică un timp ca să nu afle că noi i-o făcuserăm. Nu-i așa, Todiriță? Acesta a început să râdă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pe cei mai buni. I-am dibuit eu când colonelul comandant a pregătit exercițiul acela în care noi, plutonul de cercetare, trebuia să surprindem și să anihilăm o grupare de tancuri 25 <inamiceă. Păi când poți să faci o asemenea trebușoară dacă nu noaptea? Dar ca să poți surprinde <inamiculă trebuie să faci observațiile ziua... Comandantul grupării de tancuri era căpitanul Lostriță... În zori de zi, încărcați cu <explozibilă și armament ușor, am pornit către obiectivul ordonat. Drumul spre locul de acțiune
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
asemenea moment. Trebuie să neutralizăm sentinela înaintea sosirii schimbului. Toaibă, din ce parte spuneai că ai auzit tusea? Din față, jumătate dreapta, domn’ locotenent. Cum crezi că putem face ca să <disparăă sentinela? Cred că doi cercetași sunt deajuns pentru o trebușoară ca asta. Cu cine vrei să mergi în această misiune? Cu soldatul Trestie. În câteva clipe, soldatul Trestie se afla lângă Toaibă. Vreau ca tu să stabilești modul de acțiune. Aștept răspunsul. Acesta nu s-a lăsat prea mult așteptat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de ea? Se poate să intre pe mâna altora și pe câtă bucurie tot pe atâta scârbă. Dar e bine să știm pe cine ne putem baza la o adică... Asta cam așa-i, dar nu vom spune nimănui ce trebușoară am făcut și nici oamenii noștri nu vor ști acest lucru, fiindcă vom discuta cu fiecare în parte. Îi vom întreba dacă sunt de acord să intre într-o asemenea grupă. Așa nu vor fi probleme când va fi cazul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
grupă intră cine vrea. Adică intră cine știe ce îl așteaptă după aceea... Adică? Adică vor fi nevoiți să plece în cele mai grele și periculoase misiuni. Asta-i drept, dar crezi că nu vor fi destui care să dorească o asemenea trebușoară? Ba bine că nu. Au pornit la cernerea efectivului întregului pluton și au găsit că vreo cincisprezece-șaisprezece dintre ei ar fi potriviți pentru ceea ce dorea să facă locotenentul. Acum să-mi spui cum vorbim cu oamenii la care ne-am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
tren pentru treizeci de oameni. Uite ce înseamnă secretul militar! Să nu știi încotro și cu cine mergi. Doar pe câmpul de luptă îți spun lămurit pe cine ai în stânga, pe cine ai în dreapta și ție ca cercetaș cam ce trebușoară delicată ai de făcut. Așa de-o pildă... Trecerea în spatele inamicului și observarea mișcărilor lui, tehnica de luptă, ce efective are și cum sunt dispuse. Îți indică doar sectorul pe unde ai să treci. Cum? Asta-i treaba ta!”... Un
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
sânge. Am pornit spre sat cât mai ferit cu putință. Ne-am oprit la oarecare depărtare, pentru a asculta doar-doar om prinde vreun zvon. După o bucată de vreme ne am apropiat de prima casă. Știți cum se face o trebușoară ca asta. Între timp, și luna a urcat pe cer binișor. La primele case nu am dat nici peste un câine măcar. Când să facem cotul unei uliți, auzim răpăit cadențat de pași soldățești. Ne-am făcut una cu gardul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cântat al cocoșilor... Întrebarea îi ce au spus cei de la comandament? - a întrebat ofițerul. Doar un „brava”. Dar după atacul de peste o zi, ne-au citat prin ordin pe divizie. Toaibă a închis ochii, reamintindu-și momentul când pentru o trebușoară ca asta s-a ales cu un glonț de mitralieră în fluierul piciorului... Trenul se târa greu, cu scârțâit de frâne la vale și gâfâitul din rărunchi al locomotivei la deal... Pe șoseaua alăturată se vedeau camioane carbonizate, căruțe sfărâmate
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dacă 89 îi va fi de folos. Parcă da! Dar cum să-și sprijine subsuoara în capul nuielii?... „Sacul de merinde bine înfășurat și legat de capăt s-ar putea să mă ajute” - și-a făcut curaj. După ce a făcut trebușoara asta, s-a așezat pe o cioată din livadă, să se hodinească... Până la urmă, a și ațipit... Când s-a trezit, toată ființa lui suferea cumplit: bășicile sângerânde din palme îl usturau, piciorul rănit îl durea peste măsură, iar foamea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
că de obicei în asemenea cazuri nu-i altă cale decât cuțitul și fierăstrăul? Dacă ai ști câte amputații am făcut eu în primul război! Tu ai avut noroc până la cer și afară de asta doctorii care au făcut o asemenea trebușoară sunt meseriași nu șagă! Să te rogi pentru ei zi și noapte, dragule. Să nu fii îngrijorat că s-a deschis puțin rana, fiindcă osul a rămas așa cum l-au pus doctorii și l-o sudat Dumnezeu. O să te pansăm
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-i fac? O suferit săracul și încă sufere atâta!”... De a doua zi, Toaibă a început să umble prin curte, sprijinit în cârja lui de care era tare mândru. După câteva zile s-a apucat să facă și câte o trebușoară: să dea de mâncare la orătănii, la porci sau să despice un lemn pentru foc. Dar nu uita ca, din când în când, să guste din rachiul adus de Maranda... În cele din urmă, lumea a început să iasă la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cu ce fel de bunătăți te poate acoperi?” „Drept-îi, Toadere. Drept-îi. Da’ și tu n-ai tăcut... Te-o mâncat limba tocmai când și unde nu trebuia... Acum dacă s-o întâmplat ce s-o întâmplat, lasă-mă să povestesc trebușoara asta”. „N-ai decât...” Bade Prispă, fă bine și mai toarnă câte un țoi de rachiu la gospodarii de la masa asta. Știi tu vorba ceea, Toadere? Care vorbă? Cu răbdarea treci marea. De unde știi mata vorba asta, bade? Păi mai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
care la refuzul meu de a mă înscrie m-o amenințat că mă bagă în pușcărie... De bătut nu l-am bătut. L-am luat numai de mână și l-am aruncat peste poartă! Știi doar cum se face o trebușoară ca asta... De aici înainte, ține-te, băiete! La urma-urmei, am ajuns aici... Uite unde ne puteam noi întâlni! Așa o rânduit Cel de Sus, Toadere. Da’ a trece și asta. Cine mai credea că se mai întoarce din război
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
venit așa târziu astăzi? Apoi am avut și eu treburi pe acasă... Cum îți merge la slujbă? Bine, bade! Mulțămesc lui Dumnezeu. Îi bine când îi bine. Îți pun un țoi cu rachiu? Dacă tot ai stricat vorba, fă și trebușoara asta, că ți-oi ține de urât până or veni mușteriii. A luat țoiul pregătit de crâșmar, dar nu s-a retras în colțul lui. A rămas lângă tejghea. A ridicat țoiul și l-a privit în zare. Spre deosebire de altă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Ne-om descurca noi. Eu de bine de rău aduc câțiva gologani acasă în fiecare săptămână... Să fii sigur că nici eu n-oi sta cu mâinile în sân. Știi doar că dacă înveți bine primești bursă. Știu, numai că trebușoara asta atârnă de tine. Dacă pui capul la treabă, iese și de-o bursă. Numai să ajungem sănătoși până la anul. Da’... ia spune tu, la ce facultate ai vrea să te duci? Că eu zic că dacă te duci la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mâinile marelui și slăvitului patriarh”. Sigur că vodă, în înșiruirea averii Galatei, a uitat să pomenească de moșiile și pădurile pe care le avea mănăstirea... ― Rogu-te, fiule, să-mi vorbești despre acel moment 13 decembrie 1863. ― Pentru așa o trebușoară, trebuie să-l chem în ajutor pe distinsul istoric Dumitru Vitcu, care în cartea “Diplomații Unirii” prezintă acest moment crucial în istoria țării noastre. ― Dacă așa stau lucrurile, ești liber ca pasărea cerului, dragule. Poți să chemi în ajutor pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de primejdia vreunei năvăliri. Pentru o mai mare eficiență, porțile au fost făcute sub formă de turnuri, din piatră masivă și meșteșugit îmbinată. Iar porțile propriu-zise au fost cioplite din lemn de stejar, bine ferecate și cu încuietori zdravene. Toată trebușoara asta - spune legenda, dar și istoria - s-a petrecut prin secolul al XIII-lea. Triada: geografie, istorie, cultură Este bine cunoscut faptul că poporul francez e un mare creator de cultură. în toate componentele acestui vast domeniu. Timpurile moderne au
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
la negru. Tot cum se mai întâmplă și în lumea cuvântătoarelor. Nici stă pânii casei nu au fost cât de cât informați. în mod sigur, aceștia ar fi avut serioase amendamente de formulat, în sensul respectării cu rigurozitate a legilor. Trebușoară care iscă diverse discuții chiar și în cazul oamenilor. Cum era și firesc, inițiativa a căzut în sarcina pisicii. Faptul nici nu mai trebuie comentat, din motive bine cunoscute, care transpar și din cele scrise mai înainte. într-una din
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
melodramele de altădată și-n telenovelele de azi, gemeni despărțiți din leagăn se regăsesc după trei zeci de ani, mame și fii își descoperă rudenia chiar când sunt gata să se căsătorească unii cu alții etc. Dar viața e o trebușoară ceva mai complicată decât își închipuie creierele noastre de muscă. Spune și tu, dragă cititoare, cum ar trebui să reacționez eu la ce mi s-a-ntâmplat numai în curs de-o săptămână după scrierea povestirii prece dente? Ziceam acolo
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
și, de multe ori, stăpânul casei, politicos, ne invită să renunțăm la atare „huruială” să poată auzi urarea... Să vezi atunci râsete, pentru că dacă se termină bateria de la lanternă și am uitat parte din cuvinte, ne împotmolim. Odată terminată toată trebușoara aceasta, adică urătura, suntem invitați în casa gospodarului care ne servește cu suc, uneori vin fiert, prăjituri, mai ales plăcintă cu mere sau nuci ori cu plăcintă cu brânză de vaci. Nu știu cum este prin alte sate dar aici, la Răducăneni
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]