158 matches
-
care se întretaie în partea inferioară, toate de aur. În vârful scutului se află un mănunchi cu 4 spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea treflată reprezintă biserica Cuvioasa Parascheva, declarată monument istoric. Narcisele simbolizează obiectivul turistic "Poiana Narciselor". Brâul undat reprezintă râul Dâmbovnic, care străbate localitatea. Spicele de grâu fac referire la ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică
HOTĂRÂRE nr. 198 din 23 aprilie 2013 privind aprobarea stemei comunei Negraşi, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251192_a_252521]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Vâlcelele, județul Călărași Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Vâlcelele se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o cruce treflată de argint. În partea superioară, în câmp roșu, se află un cap de bovină de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află două spice de grâu de aur, poziționate în pal. În vârful scutului, în câmp albastru, se
HOTĂRÂRE nr. 195 din 23 aprilie 2013 privind aprobarea stemei comunei Vâlcelele, judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251196_a_252525]
-
dintr-un dreptunghi, surmontat de un trapez. Fațadele turnurilor sunt hexagonale și fiecare latură vizibilă are câte două ferestre negre boltite suprapuse. Turnul central acoperă în proporție de 2/3 turnurile laterale. Fiecare turn este surmontat de câte o cruce treflată, cu câte trei brațe orizontale. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ramura de stejar reprezintă bogăția silvică a zonei, făcând referire la foștii Codri ai Vlăsiei, iar numărul ghindelor și
HOTĂRÂRE nr. 669 din 19 august 2015 privind aprobarea stemei comunei Ciorogârla, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264486_a_265815]
-
nr. 1.3, stema comunei Curtești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În câmpul superior, pe fond de argint, se află un stejar cu frunzele și ghindele de culoare verde, pe trunchiul căruia broșează o cruce treflată de aur. În câmpul inferior, pe fond albastru, se află un păun de aur, conturnat, cu coada desfăcută. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Stejarul cu ghinde și crucea treflată
HOTĂRÂRE nr. 273 din 9 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Corni, Curteşti, Răuseni, Truşeşti şi Ungureni, judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261025_a_262354]
-
treflată de aur. În câmpul inferior, pe fond albastru, se află un păun de aur, conturnat, cu coada desfăcută. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Stejarul cu ghinde și crucea treflată amintesc de legenda întemeierii Mănăstirii Agafton, lăcaș de cult, situat în această zonă. Păunul face trimitere la etimologia denumirii comunei, precum și la vechea denumire a localității, Curtea Doamnei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul
HOTĂRÂRE nr. 273 din 9 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Corni, Curteşti, Răuseni, Truşeşti şi Ungureni, judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261025_a_262354]
-
Mihăești, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află două flori de nufăr stând pe câte o frunză, surmontate de cruce treflată cu brațele egale, poziționată în punctul de onoare, totul de aur. În vârful scutului se află un vas de aur, cu marginea de sus oblică spre stânga, cu concavitatea pe flancul drept, cu o toartă ovală în stânga, dispusă sus aproape
HOTĂRÂRE nr. 826 din 30 septembrie 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Goleşti, Mihăeşti şi Vaideeni, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265601_a_266930]
-
spre stânga, cu concavitatea pe flancul drept, cu o toartă ovală în stânga, dispusă sus aproape în bară și cu partea inferioară în semicerc. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Crucea treflată simbolizează biserica de la Bârsești și mănăstirea Govora, declarate monumente istorice. Brâul undat reprezintă pârâul Govora, care traversează localitatea. Nuferii fac referire la lacul de nuferi aflat pe teritoriul localității, declarat rezervație naturală. Vasul amintește de descoperirile arheologice de pe teritoriul localității
HOTĂRÂRE nr. 826 din 30 septembrie 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Goleşti, Mihăeşti şi Vaideeni, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265601_a_266930]
-
află două crengi de fag de aur, care se întretaie în partea de jos în săritoare. În partea inferioară se află un zid de argint, format din cinci rânduri de cărămizi, rostuite negru, cu trei merloane deasupra, cu o cruce treflată neagră, broșând pe mijlocul lui. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crengile de fag reprezintă bogăția silvică a zonei. Brâul undat reprezintă râul Dâmbovița care străbate teritoriul localității. Zidul de
HOTĂRÂRE nr. 836 din 9 noiembrie 2016 privind aprobarea stemei comunei Cetăţeni, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277748_a_279077]
-
Brâul undat reprezintă râul Dâmbovița care străbate teritoriul localității. Zidul de cetate face referire atât la numele localității, cât și la ruinele cetății Dâmboviței de Sus, aflate pe teritoriul localității. Cele trei merloane indică numărul satelor componente ale comunei. Crucea treflată simbolizează Mănăstirea "Cetățuia Negru Vodă", care s-a ridicat pe ruinele unui fost altar dacic. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -------
HOTĂRÂRE nr. 836 din 9 noiembrie 2016 privind aprobarea stemei comunei Cetăţeni, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277748_a_279077]
-
Tomis Municipiul Constanța Constanța i)4. Complexul de băi Comuna Geoagiu, satul Geoagiu Hunedoara române cu apă termală Germisara i)5. Basilica paleocreștină Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea cu criptă i)6. Biserica medievală Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea timpurie treflată ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── j) Monumentele medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── j)1. Vestigiile reședinței Comuna Șoimi, Bihor familiei Borșa; complex satul Sânnicolau de Beiuș monastic (în punctul "Dealul Boțocana") j)2. Biserică fortificată și Comuna Ciclova Română
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Cluj Descrierea stemei Stema comunei Petreștii de Jos, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dextra, în câmpul roșu, tăiat de un brâu undat de argint, se află deasupra o cruce treflată de aur, iar dedesubt un vultur de argint. În senestra, în câmp albastru, se află un munte de argint și o floare de colț din același metal, cu stamine de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint
HOTĂRÂRE nr. 193 din 23 martie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Aiton, Buza, Ceanu Mare, Mărgău şi Petreştii de Jos, judeţul Cluj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270646_a_271975]
-
În senestra, în câmp albastru, se află un munte de argint și o floare de colț din același metal, cu stamine de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea treflată simbolizează credința locuitorilor. Brâul undat reprezintă hidrografia localității, râul Hășdate. Floarea de colț și vulturul simbolizează flora și fauna din zonă. Muntele face referire la Cheile Turzii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
HOTĂRÂRE nr. 193 din 23 martie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Aiton, Buza, Ceanu Mare, Mărgău şi Petreştii de Jos, judeţul Cluj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270646_a_271975]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Barcani, județul Covasna Descrierea stemei Stema comunei Barcani, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o cruce treflată de aur, flancată de două ramuri de brad de argint. În partea inferioară, în câmp roșu, se află un borcan de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea simbolizează
HOTĂRÂRE nr. 286 din 20 aprilie 2016 privind aprobarea stemei comunei Barcani, judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271497_a_272826]
-
furcă răsturnată. În partea dreaptă, în câmp albastru, se află 13 mere roșii, poziționate 3:3:3:3:1. În partea stângă, în câmp auriu, se află un caduceu negru. În vârful scutului, în câmp verde, se află o cruce treflată de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Merele reprezintă una din ocupațiile de bază ale locuitorilor, pomicultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Caduceul simbolizează comerțul
HOTĂRÂRE nr. 434 din 16 iunie 2016 privind aprobarea stemei comunei Stoeneşti, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272873_a_274202]
-
Descrierea stemei Stema comunei Tulgheș, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În prima partiție, în dreapta, în câmp albastru, se află o sabie cu vârful în sus și o cruce treflată, încrucișate, totul de aur. În a doua partiție, în stânga, în câmp roșu, se află un cerb de argint sărind spre dreapta. În vârful scutului, în câmp argintiu, se află două crenguțe de stejar cu frunze verzi și ghinde. Scutul este
HOTĂRÂRE nr. 285 din 13 aprilie 2016 privind aprobarea stemei comunei Tulgheş, judeţul Harghita. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271478_a_272807]
-
vârful scutului, în câmp argintiu, se află două crenguțe de stejar cu frunze verzi și ghinde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Sabia amintește de trecutul istoric al localității. Crucea treflată reprezintă Biserica din lemn, datată din anul 1815, declarată monument istoric. Cerbul reprezintă bogăția cinegetică a zonei. Crenguțele de stejar fac aluzie la denumirea localității, care vine de la Stejarul (Stejaris) și la zona protejată "Stejăriș" din localitate. Coroana murală cu
HOTĂRÂRE nr. 285 din 13 aprilie 2016 privind aprobarea stemei comunei Tulgheş, judeţul Harghita. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271478_a_272807]
-
partajat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află o cetate de argint, crenelată, zidită negru, cu două turnuri, 3 ferestre negre și o poartă, cu grilajul de argint semiridicat. Deasupra cetății se află o cruce treflată și o cârjă episcopală, încrucișate, de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o fântână de apă minerală, de argint, cu două jeturi, care țâșnesc în afară, despărțite de o coloană de bule de gaze, toate de
HOTĂRÂRE nr. 336 din 18 aprilie 2012 privind aprobarea stemelor oraşelor Ineu şi Lipova, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241073_a_242402]
-
Mondiale, în anul 1944. Monumentul este realizat din beton, fiind așezat pe un postament în două trepte. Deasupra acestuia se află o bază în formă de trunchi de piramidă, continuată cu un obelisc, prevăzut în partea superioară cu o cruce treflată. Pe fața obeliscului este un scurt înscris comemorativ: „EROII NEAMULUI“, în timp ce, pe latura de vest scrie: „Morți pe câmpul de luptă în Războiul Mondial 1914-1918“, iar pe cea de sud scrie: „Morți în războiul 1941- 1945“.
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
a făcut în ziua de 29 septembrie 1971. Acest tip de basilica cu trei nave este întâlnit pe teritoriul Dobrogei, gasindu-si analogii la Histria, Tomis, Noviodunum, Tropaeum, Aidin, în N Bulgariei, specific secolelor IV-VI. Ruinele locuințelor din preajma bisericii treflate de pe dealul “Cetățuia” (sec. XI-XII) au fost identificate că chilii. Tot aici s-a descoperit mormântul unui monah (scheletul avea sub cap o cărămidă). În apropierea localității se află mănăstirea Cocos ridicată de monahii Visarion, Gherontie și Isaia, în prima
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
o înălțime de 2,50 m. Soclul este alcătuit din trei corpuri dreptunghiulare, cu un paralelipiped deasupra pe care este aplicată o placă cu numele eroilor. Lateral sunt doi stâlpi în formă torsionata, iar deasupra monumentului se află o cruce treflata. La baza monumentului se găsesc două urne funerare. După 1848, înregistrările de stare civilă se făceau la biserică în Sita Buzăului de care satul aparținea. La Arhivele Naționale din Sf. Gheorghe se află registrele parohiale de stare civilă ale parohiei
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
români din cele Două Războaie Mondiale. Monumentul, cu o înălțime de 3 m, este realizat din piatră și marmură, fără gard împrejmuitor. Opera comemorativa are forma unei plăci masive, paralelipipedice, străjuita de două coloane. Deasupra se află o cruce mică, treflata, iar în față un mormânt comun. Pe placă este un înscris comemorativ: „Glorie eternă eroilor români din comuna Zagon, căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea patriei“. Sub acesta sunt inscripționate numele a 31 eroi, din anii 1914-1918, precum și numele
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]
-
biserica Mănăstirii Dobrovăț, ambele construite de Ștefan cel Mare în anii 1503-1504. Ea a fost construită din piatră brută, iar la bolți s-a folosit cărămida. Edificiul are un plan mixt, având o formă dreptunghiulară în exterior și o formă treflată în interior. Dimensiunile bisericii sunt următoarele: lungimea - 22 m, lățimea - 9,10 m și înălțimea - 8,5 m. Lăcașul de cult este lipsit de turle, având un acoperiș în patru ape rotunjit spre răsărit ca urmare a curburii absidei. Sub
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În câmpul superior, pe fond de argint, se află un stejar cu frunzele și ghindele de culoare verde, pe trunchiul căruia broșează o cruce treflată de aur. În câmpul inferior, pe fond albastru, se află un păun de aur, conturnat, cu coada desfăcută. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: În comuna Curtești funcționează 20 societăți
Comuna Curtești, Botoșani () [Corola-website/Science/310246_a_311575]
-
majore ale marilor unități luptătoare, ale căror forțe au reputat victorii importante. Numărul membrilor este nelimitat. Decretul din septembrie preciza forma decorației în termeni foarte generali, însemnele noului ordin fiind desenate chiar de suveran. Însemnul ordinului se prezinta astfel: cruce treflată, smălțuită albastră și cu marginile de aur; în centru ei, cifra de aur încoronată a regelui Ferdinand I, iar deasupra, coroana regală de aur. Pe revers crucea este smălțuită tot albastru și poartă data 1916. Panglica este de culoare roșie-vișinie
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
ofițeri si unități militare care participă la misiuni sub jurisdicția unor organisme internaționale la care statul român este parte, numai în cazuri cu totul excepționale, pentru acțiuni de mare amploare și cu cotă de risc ridicat”." Forma însemnului este crucea treflată din metal auriu, emailată în albastru. Clasa I sub formă de placă avea dimensiunea crucii de 60 mm având încrustate pe brațul vertical coroana regală, cifra regelui Ferdinand. Se purta pe partea stângă a pieptului. Clasa a II avea aceleași
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]