175 matches
-
Să-ți fie drag de ele. Iar una cârnă, bocârnă Ca o babă bătrână Tare cu dreapta trăgea Cu stânga polog făcea Din polog snop, Din snop claie, Pâna la cea fată de arie. Douasprezece iepe sirepe, Care cu picioarele treiera, Cu narile vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi. Și-a încărcat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Să-ți fie drag de ele. Iar una cârnă, bocârnă Ca o babă bătrână Tare cu dreapta trăgea Cu stânga polog făcea Din polog snop, Din snop claie, Pâna la cea fată de arie. Douasprezece iepe sirepe, Care cu picioarele treiera, Cu narile vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi. Și-a încărcat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se taie cu vindroverul, cu coase sau cu seceri și se lasă 2-3 zile întinse pe câmp, pentru a se usca. După uscare se efectuează treieratul pe loc cu combina de cereale, adaptată pentru acest scop, 42 care ridică și treieră din brazdă năutul. Pe suprafețe mici se practică recoltatul năutului manual, prin smulgere. Plantele smulse se așează în poloage afânate care se lasă 2-3 zile pentru uscare, apoi se treieră. Pentru reducerea umidității boabelor sub 13%, la care se păstrează
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de cereale, adaptată pentru acest scop, 42 care ridică și treieră din brazdă năutul. Pe suprafețe mici se practică recoltatul năutului manual, prin smulgere. Plantele smulse se așează în poloage afânate care se lasă 2-3 zile pentru uscare, apoi se treieră. Pentru reducerea umidității boabelor sub 13%, la care se păstrează fără riscuri, boabele se lopătează de mai multe ori pe zi sau se usucă în instalații speciale. II.2.8. PRODUCȚIA Din punct de vedere biologic producția care se realizează
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai practicabil instrument de muncă: puterea omenească. Ce este apoi capitalul în bani, în mobile, imobile - decît muncă strînsă? În realitate, cine voiește a preface materiile organice ale pămîntului în materia organică numită grîu caută să are, să semene, să treiere etc. și toată munca aceasta dă drept rezultat un obiect, pe care omul îl schimbă pe alt obiect, pe îmbrăcăminte de ex., în care iar s-au înmagazinat munca producătorului de lînă, a țesătorului, a boiangiului, a croitorului etc. O
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
s-a stins din viață înainte de vreme, spre tristețea familiei și a celor apropiați. Verona lui Tărâță aveau casa la capătul livezii noastre, lângă biserică. Soțul Ion (poreclit Tărâță) era schiop de piciorul drept. L-a pierdut în batoză, când treiera grâul. A avut o singură fată, Doca, care era foarte isteață. Într-o duminică, pe când mama era la biserică, tata la primărie, eu cu Oltea jucam volei în curte, dânsa a pătruns pe furiș în livada de pomi. De acolo
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ziua de naștere și onomastică a mamei, să ne vină rândul, la arie la treierat. Aria era pe gârlă, lângă prund, aproape de Mitoc. Batoza era instalată și când te anunța șeful de echipă, musai trebuia să respecți data, pentru a treiera grâul și orzul. Era în toamna lui '54. Ogoarele noastre erau toate în partea de sus a coastei; Întrepâreie, la Șvarac, pe Țahanău și la Pârâul Rusului. Cum mama era văduvă din '53, numai cu mine la toate problemele gospodăriei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Spătaru din Jigoreni , Începând cu data de 1 august 1942. Episcopia Hușilor Îi cere la 13 august 1942 predarea socotelilor bisericii din satul Bâcu către preotul Gheorghe Spătaru. La 31 august 1941 preotul parohiei FrenciugiBâcu este delegat la mașina de treier care funcționa . Parohul din Frenciugi este informat la 30 ianuarie 1943 despre intervenția ministrului dr. C. Dănulescu la Ministerului Cultelor și Artelor prin care s-a obținut aprobarea sumei de 50.000 de lei În vederea procurării odăjdiilor și obiectelor de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
trăit și am făcut practică agricolă În cooperativa comunei Gherengic (apoi Pecineaga), la 12 km de Mangalia. În toată comuna În 1915/16 nu era absolut nici o mașină. Se semăna cu mâna, se prășea cu sapa, se transporta și se treiera cu vitele. Primarul comunei Ion Gh. Motoc, primul țăran socialist pe care l-am cunoscut, bun prieten cu Dr. Racovski, care avea moșie În acea comună, poseda 100 ha, pe care le cultiva cu familia. Mulți țărani aveau 50-60 ha
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
n-am dus mașina la garaj decât de 2-3 ori, În orașele prea aglomerate. Dimineața vizitez o cooperativă agricolă. Alături de ea un siloz de cereale. Aceste silozuri sunt de o deosebită importanță in SUA, unde cerealele sunt duse imediat după treierat de pe terenurile din apropiere. În acel timp la noi erau doar Într-o palidă discuție. Aici nu e vorba de silozurile uriașe din porturile de expediție, ci de acelea din apropierea terenului de cultură. Odată depuse la siloz, fermierul Își capătă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lor de mers. Dar așa s-a întâmplat. Pe trotuare, scoica și săgeata mă îndrumă spre ieșirea din frumosul oraș pe care îl părăsesc în grabă, ieșind pe un drum pietruit și apoi printre câmpuri de pe care grâul fusese deja treierat, prin miriști. Ajung în satul Cizur Menor, unde mă impresionează o clădire impunătoare, veche pe care flutură steagul Ordinului Cavalerilor de Malta. Este aici un albergue de peregrinos (han al pelerinilorî, dar mi-am continuat drumul cu elan spre următorul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
gălăgioși și veseli ca oriunde în lume; sunt inconfundabili. îmi continui drumul mulțumit de confortul dat de noile sandale cu o talpă suficient de groasă încât să nu mai simt pietrele sau denivelările. Traversând câmpurile de pe care grâul a fost treierat, alternate cu altele, cultivate mai ales cu viță de vie ajung la amiază la Los Arcos, un sat cu multe case vechi, din piatră dar destul de îngrijite. în piața principală, pe o bancă, servesc prânzul frugal dar atât de gustos
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cultura de grâu, de unele lanuri mai mici de floarea soarelui, nu văd nici o altă cultură agricolă și nici urmă de industrie, sau alte activități ce ar aduce un venit. Nu văd pe nimeni să muncească altceva în afară de mașinăriile care treieră grâul și cele care adună paiele în baloți. După vreo 5 km, la un bar din San Nicolás del Real Camino îl întâlnesc pe Fabio din Vicența. L-am întâlnit acum câteva zile. Este un tânăr frumos, simpatic, volubil, are
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
incipient, la Fărăoani, simultan cu altele, multe, în comunele bucovinene Roma, Calafindești, Frătăuții de Jos sau în numeroase sate din județele Bihor și Arad), tocmai când partidul anunța colectivizarea totală și, inițiatic, îi obliga pe țărani, în premieră, să-și treiere recolta pe aria oficială, în vederea rechiziționării automate a „cotelor”. Al treilea val de arestări (1960-1961) urma decretului 411/1959, de desființare a mănăstirilor ortodoxe, acuzate de Securitate că ascund partizani și că le dau asistență spirituală și medicală (2/3
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tata s-a întors rănit: era o gură în plus. Mama, epuizata fizic și de griji, s-a îmbolnăvit și după o saptămână am inmormantat-o. Comandamentul rus din sat a inpus primar un “muncitor”. Acesta a dispus să se treiere la arie, de unde se luau cote. Cotele au fost mărite an de an exponențial, în funcție de nr. de ha. Tata, țăran mijlocaș (8 ha), trebuia să cumpere ceriale pentru a satisface cerințele și, între timp, noaptea să se ascundă. În 1946
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
cu-cu aaa-a aaa-a odiridi odirdidina odirididina u-ha. Eram țanțoșă ca fata de împărat ce se visa fecioraș. Asta era a doua poveste pe care băbuța mi-o spunea în fiecare seară, după ce mă înspăimânta cu moartea care treieră prin lume, ca o vrăjitoare cocârjată, cu nuielele-n spate. Fiindcă după un an grădinița s-a făcut cămin, a trebuit să mănânc acolo toate grețoșeniile și la 10, și la prânz, și după-masa. Așa că în grupa mare n-am
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în acest sens Gheorghe Banciu din Noul Român, Societatea Sașilor din Cârța, Kerekeș, Eugen Suma din Colun și alții. Abia în anul 1944 - 1945 își procură o batoză modernă Nicolae Strejuț, din Streza, care acționată cu un tractor «Fordsan», a treierat aproape toată producția de cereale păioase a satului, până în anul 1960 când a fost obligat s-o ofere «cu multă plăcere», drept cadou statului care la vremea aceea nu putea suporta proprietatea particulară. Tot cam în aceeași perioadă în Oprea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Matei Folea, care au cumpărat și ei o batoză pe care au folosit în acelaș timp cu cea a lui Strejuț. În anii 1930 - 1943 Emilian Grovu a avut o batoză acționată cu apă, potrivită pentru sătenii ce aveau de treierat un car de snopi sau cel mult două. Înainte de 1948 se practica treeratul fie la arie, fie la șură. După 1949 treieratul la șură a fost interzis, producătorii fiind obligați să se prezinte cu tot ce au de treierat la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de treierat un car de snopi sau cel mult două. Înainte de 1948 se practica treeratul fie la arie, fie la șură. După 1949 treieratul la șură a fost interzis, producătorii fiind obligați să se prezinte cu tot ce au de treierat la arie. Asta pentru a evita «pericolul» sustragerii a vreunui bob de la raportarea efectivă a producției, ca să nu se diminueze în felul acesta cuantumul cotei obligatorii care reprezenta una din sursele principale ale țării, de plată a tributului față de aceiași
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu cartea-n mână, nu-i deranja. O astfel de ocazie se arăta în timpul treieratului. Dacă, în timpul treieratului apăreau nori cu semne de ploaie, bunicul o trimetea să ne scoată pe toți din casă pentru a strânge ceea ce era treierat înainte de a începe ploaia. Într-un astfel de caz, bunica a venit în casă, acolo unde eu făceam pregătire pentru examenul de admitere, cu unchiul Constantin. Ne-a văzut, a închis încet ușa și s-a întors cu explicația adresată
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mulți alții. Frații Șaidel, de etnie germană, s-au aciuat, unul la Todireni, ridicând o moară pentru porumb și grâu, iar celălalt neamț Poldi Șaidel, la Hlipiceni, care face moară numai pentru măcinat porumb. Ambii dețineau, locomobile cu aburi care treierau și cu tractoarele Lanz, arau la localnici, dar cei mai mulți își arau ogorul cu vaca pusă la plug, de multe ori „în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mulți alții. Frații Șaidel, de etnie germană, s-au aciuat, unul la Todireni, ridicând o moară pentru porumb și grâu, iar celălalt neamț Poldi Șaidel, la Hlipiceni, care face moară numai pentru măcinat porumb. Ambii dețineau, locomobile cu aburi care treierau și cu tractoarele Lanz, arau la localnici, dar cei mai mulți își arau ogorul cu vaca pusă la plug, de multe ori „în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă, poate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aparent trivial, Noaptea de noiemvrie se alimentează din aceeași aspirație spre lumină. Zborul duhului deasupra României reeditează în alt stil o temă eminesciană: Era un zbor fantastic, un zbor fără de nume, Ca zborul lui Mazeppa pe calul său legat, Și treieram pe vânturi, și colindam prin lume, Purtat pe unde corpul odată mi-a călcat. Câmpiile întinse păreau niște năluce Și Dunărea un șarpe dormind peste câmpii, Tot omul o furnică ce naște și se duce, Iar munții cei gigantici abia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
contextuale. Concomitent cu forma cultă, interjecția iată a pătruns și pe filieră populară (dialectală), în forme ca ete/iete etc., în graiurile sudice (oltenești, muntenești), concurând forma locală uite și dând naștere unor forme contaminate cu aceasta din urmă: Am treierat și cu caii, ete aici chiar aveam aria (TDO: 335, pct. 975) Bre, tataie, iote-așa, iote-așa și noi avem un berbec! (TDM II: 498, pct. 718). Iată are un sens mai vag (mai puțin concret decât uite), poartă
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]