294 matches
-
iuțeală și îndemânarea de care dădeau dovadă mai ales femeile satului, deoarece, cel mai adesea, bărbații culcau grâul la pământ, iar femeile legau și strângeau snopii în clăi. În clăi stăteau snopii până când oamenii își făceau timp să-i treiere. Treieratul se făcea fie pe arie, în curte sau cu mașina de treierat. La început, batoza era pusă în funcțiune prin intermediul unui motor cu aburi, iar mai târziu cu combustibil. Snopii de paie rezultați în urma treierării se foloseau printre altele și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cel mai adesea, bărbații culcau grâul la pământ, iar femeile legau și strângeau snopii în clăi. În clăi stăteau snopii până când oamenii își făceau timp să-i treiere. Treieratul se făcea fie pe arie, în curte sau cu mașina de treierat. La început, batoza era pusă în funcțiune prin intermediul unui motor cu aburi, iar mai târziu cu combustibil. Snopii de paie rezultați în urma treierării se foloseau printre altele și la acoperirea caselor și a anexelor gospodăriilor. Treieratul în curte, pe arie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau cu mașina de treierat. La început, batoza era pusă în funcțiune prin intermediul unui motor cu aburi, iar mai târziu cu combustibil. Snopii de paie rezultați în urma treierării se foloseau printre altele și la acoperirea caselor și a anexelor gospodăriilor. Treieratul în curte, pe arie, era nu numai o muncă, ci și un prilej de bucurie și satisfacție a muncii împlinite. Nu mai spun ce bucurie reprezenta treieratul pentru copii. Pregătind treieratul, țăranul înfigea zdravăn în centrul ariei un stâlp de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
treierării se foloseau printre altele și la acoperirea caselor și a anexelor gospodăriilor. Treieratul în curte, pe arie, era nu numai o muncă, ci și un prilej de bucurie și satisfacție a muncii împlinite. Nu mai spun ce bucurie reprezenta treieratul pentru copii. Pregătind treieratul, țăranul înfigea zdravăn în centrul ariei un stâlp de 1,5 m înălțime, de care se lega odgonulfrânghie ce dirija mersul circular al animalelor în jurul parului central. De hamul calului se lega un tăvălug menit să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
altele și la acoperirea caselor și a anexelor gospodăriilor. Treieratul în curte, pe arie, era nu numai o muncă, ci și un prilej de bucurie și satisfacție a muncii împlinite. Nu mai spun ce bucurie reprezenta treieratul pentru copii. Pregătind treieratul, țăranul înfigea zdravăn în centrul ariei un stâlp de 1,5 m înălțime, de care se lega odgonulfrânghie ce dirija mersul circular al animalelor în jurul parului central. De hamul calului se lega un tăvălug menit să zdrobească spicele. Cu o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
De hamul calului se lega un tăvălug menit să zdrobească spicele. Cu o seară înainte, după ce se stropea și se mătura bine, se încărca aria cu grâu, ovăz sau mazăre. A doua zi, după ce soarele usca încărcătura ariei, începea treieratul. Cât era ziua de mare, copiii mânau animalele în jurul steajărului (parul central), frânghia răsucindu-se și desfăcându-se de sute și sute de ori, până când spicele se scuturau bine. Din când în când, se întorceau spicele pentru a asigura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
copiii mânau animalele în jurul steajărului (parul central), frânghia răsucindu-se și desfăcându-se de sute și sute de ori, până când spicele se scuturau bine. Din când în când, se întorceau spicele pentru a asigura o scuturare uniformă. Fig. 2 Treieratul prin călcarea snopilor de către animale (după un anume Bucur) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După treierat urma vânturătoarea, operațiune prin care cerealele, adunate cu împingătoare sau greble, se vânturau manual, separându-se semințele de pleavă și de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ori, până când spicele se scuturau bine. Din când în când, se întorceau spicele pentru a asigura o scuturare uniformă. Fig. 2 Treieratul prin călcarea snopilor de către animale (după un anume Bucur) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După treierat urma vânturătoarea, operațiune prin care cerealele, adunate cu împingătoare sau greble, se vânturau manual, separându-se semințele de pleavă și de praf. Pentru aceasta, cerealele erau aruncate în sus cu lopata (când bătea vântul); boabele cădeau vertical, iar pleava era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu boii sau cu caii. Întregul proces de cultivare a grâului pe parcursul mai multor veacuri a dat naștere unei creații populare versificate. Amintim, în acest sens, „Plugușorul”, datină în care sunt prezentate toate fazele de lucru: aratul, semănatul, secerișul, treieratul, măcinatul, prepararea colacilor și oferirea acestora drept răsplată copiilor veniți să ureze la ferestrele caselor, în fiecare ajun de an nou. Mare atenție au acordat înaintașii noștri păstrării cerealelor. Nimeni nu știa cum va fi vremea în anul următor. „Buletinele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ar fi în Tarnița cele aparținând gospodăriilor lui Gheorghe Tabarcea și Gheorghe Maftei), sprijinite pe țăruși groși și puternici, cât și porți mici și joase, având drugi din stejar sau salcâm. În spatele unora dintre gospodării se amenajau altădată arii pentru treieratul păioaselor și pentru depozitatul păpușoilor în vederea dezghiocării. Colectivizarea agriculturii a avut drept urmare, în cei peste treizeci de ani cât a funcționat, schimbări radicale în cadrul gospodăriei țărănești. Nemaifiind folosite, o serie de anexe gospodărești ca grajdul, coșăriul sau crama, au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
boieri. - Optica se ocupă cu studiul ochelarilor. - Coșbuc ne spune liric că boierii să nu mai lovească în cei dezbrăcați și goi, mai bine să le dea pământ arabil. - In multe poezii O. Goga a scos în evidență natura și treieratul pe căldură. - Călinescu ne-a lăsat o carte foarte groasă, în care arată cum s-a înființat literatura română și ce scriitori au lucrat la origini. - Lucian Blaga povestește în versuri că pe vremea sa era atât de liniște că
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
destrămarea familiei lui Ilie Moromete, provocate de un conflict între generații. Instigați de mătușa lor Maria (poreclită Guica), fiii mai mari ai lui Moromete hotărăsc să fugă la București. Mai întâi va pleca Achim, cu oile, apoi, după seceriș și treierat, Paraschiv și Nilă vor fugi și ei, luând caii, bani și lucruri din lada de zestre a fetelor. Moromete este astfel obligat să vândă din pământ pentru ași cumpăra alți cai, pentru ași plăti datoriile și taxele de internat ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
imediat) Mina: Știi la ce mă gîndeam cînd ai venit? De fapt, parcă era un vis... Un vis pe care l-am mai visat odată. Demult. Ilie: Măcar era un vis frumos? Mina: Da. Eram la Runcari... la batoza de treierat... Cald și numai lumină de grîu... Mîncam un măr verde, crud, și un bărbat care mă privea cum mușc din măr... "Fată, tu ești bună de nevastă!" "Sînt!" Ilie: Și ești bună de nevastă. Mina: Da? Ilie: Sigur, și ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
detenție și reprimare 201. Conform investigațiilor Academiei Civice 202, cifra cea mai plauzibilă a condamnaților politici ar fi de 600.000 iar pentru cei internați administrativ, ca tatăl meu, de 200.000. Adăugând țăranii condamnați pentru neplata cotelor, sustragerea de la treierat la GAC, refuzul de a se înscrie în GAC, activități mascate în delicte de drept comun, deportații, strămutații, cei cu domiciliu forțat, cei circa 520.000 de tineri forțați să muncească în “armata cenușie”, pe șantiere, pe frontieriști așa cum au
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
destrămarea familiei lui Ilie Moromete, provocate de un conflict între generații. Instigați de mătușa lor Maria (poreclită Guica), fiii mai mari ai lui Moromete hotărăsc să fugă la București. Mai întâi va pleca Achim, cu oile, apoi, după seceriș și treierat, Paraschiv și Nilă vor fugi și ei, luând caii, bani și lucruri din lada de zestre a fetelor. Moromete este astfel obligat să vândă din pământ pentru ași cumpăra alți cai, pentru ași plăti datoriile și taxele de internat ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mămăliga) tîlv - țeavă prin care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
special în satele răzeșești. Tot în acest dosar am mai putut constata cu uimire că în acele timpuri în care pe la noi mai erau, încă, pluguri de lemn, doi cetățeni din Oșești (Iancu Motăș și C. Bucătariu) aveau locomobile pentru treierat păioasele iar una din mori funcționa cu...benzină! Tot armata avea mare nevoie de lână pentru confecționarea hainelor militare de iarnă așa că merită să cităm pe scurt o adresă primită de primăria Oșești: „...vă aducem la cunoștință că trebuințele de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mecanismului, limitîndu-mă a desfășura o serie de scurte citate selectate din volumele unor harnici antologatori: Lucrări scrise la examene de capacitate și bacalaureat " Optica se ocupă cu studiul ochelarilor." "În multe poezii O. Goga a scos în evidență natura și treieratul pe căldură." "Călinescu ne-a lăsat o carte foarte groasă în care arată cum s-a înființat literatura română și ce scriitori au lucrat la origini." "Răscoala de la Bobîlna a început pe un deal și s-a terminat în 1438
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
intensitate mult mai mare. El e cel care sesizează faptul că asemenea primei confruntări cu reflecția din oglindă, impactul de natură emoțională pentru fiecare participant în parte e unul de amploare: Mort de moarte năpraznică, strivit de roatele mașinei de treierat: ăsta era un lucru nemaipomenit în Curtici, și pe cât de iute se duse vestea despre el, pe atât de în grabă alergară și oamenii la moara lui Busuioc. Acidentul fatal descoperă o imagine nudă a unei modus mortis; marca definitorie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
În niște ștergare În care i se adusese merinde, a urcat apoi cu el În brațe pe Coasta Feței și a ajuns acasă. Acum acel băiat a trecut de șaptezeci și unu de ani și Încă este sănătos tun. Pentru treierat se aducea batoza cu o pereche de boi pe la fiecare gospodar. Treierișul se făcea În fața grajdului, iar această muncă nu se putea face decât cu ajutorul vecinilor. Aceștia nu trebuiau chemați, veneau singuri fiindcă totul trebuia făcut repede și cu mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
este cașcavalul. Se organizau arii, adică pe câteva hectare se clădeau zeci de stoguri de snopi între care se plasa batoza, toamna, în capătul satului, de regulă la Daja (la sud de sat). Prin 1955 era ordin să se termine treieratul pe 22 septembrie și noi aruncam snopii pe batoză, sau săream pe paie, pe 22 noiembrie, treierișul se termina aproape de Crăciun, iar strânsul hlujenilor și în ianuarie. Erau tractoare IAR 22 cu roți mari pe spate, cu colți pe circumferință
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
rupturilor și fracturilor gradate. Acești indici, corelați cu caracteristicile morfologice unitare ale celor trei piese (lungimea cuprinsă între trei și patru centimetri și lățimea de aproximativ doi centimetri), dau ca utilizare probabilă pentru aceste piese inserția de tribulum (placă de treierat), piesele analizate de noi fiind identice cu cele atestate ca îndeplinind această funcție în situl de la Karanovo (SKAKUN 1993, 366-367). Rezultatele metodei „high power approach” Pentru studierea pieselor conform acestei metode, am avut acces la două tipuri diferite de microscop
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
slavă, visl. stakkr „stog de fân”, staki „prăjină, suliță”, lit. stógas „acoperiș”, rom. ștevie, vgr. στέγο „a respinge, a rezista, a suporta”. Sufixul -ar adaugă funcția de susținere, de sprijin: rom. steájăr „par înfipt în pământ în mijlocul unei arii de treierat cu caii”, rs. stóžar, stóžer „prăjină în stog”, lit. stegerỹs „tijă uscată de plantă”. Așadar, denumirea stejarului vine de la folosirea lemnului său ca par sau stâlp rezistent înfipt în pământ. Prin forma steag s-a realizat ideea de simbol, de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pe dumneata cu mine.” (Vezi Apologetica 1937, p. 110 Mihălcescu Em. Vasilescu). 21. Nu blestemați! Dumnezeu urăște blestemul O femeie văduvă, dar cam nervoasă și rea de gură avea o fată de vreo 19 ani, care lucra la mașina de treierat. Într-o dimineață zise fetei să taie niște lemne pentru sobă ca să aibă cu ce găti până va veni ea de la treierat. Fata, grăbită ca să nu întârzie de la lucru, tăie lemnele cam lungi; maică-sa mâniată îi zise fetei care
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cam nervoasă și rea de gură avea o fată de vreo 19 ani, care lucra la mașina de treierat. Într-o dimineață zise fetei să taie niște lemne pentru sobă ca să aibă cu ce găti până va veni ea de la treierat. Fata, grăbită ca să nu întârzie de la lucru, tăie lemnele cam lungi; maică-sa mâniată îi zise fetei care se grăbea spre poartă: „Rupeți-s-ar mâna, parcă n-ai mai tăiat lemne de când ești!” „Iartă mă mamă, dar mă grăbesc
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]