295 matches
-
Oltenița a județului Ilfov și era formată din satele Chiselet și Surlari, cu o populație de 2400 de locuitori, ce trăiau în 363 de case și 4 bordeie. În comună funcționau o școală mixtă, două biserici și o mașină de treierat cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3068 de locuitori în localitățile Chiselet-Fundu și Surlaru. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița al regiunii București, iar satul Surlari a luat în 1964 denumirea de
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
luat parte la război și celor fără avere, orfanilor de război, invalizilor și țărânilor fără avere, printre alții. Cu creșterea populației a crescut și întinderea comunei, iar pământurile care sunt lucrate fac cea mai mare parte din aceasta. Mașini de treierat au existat deja din 1900. La început s-au folosit mașini de abur pentru treierat, dar deja înainte de al doilea război mondial s-au folosit tractoare. Agricultură a fost mai mult axată pe cereale. Micii țărani au plantat tutun și
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
avere, printre alții. Cu creșterea populației a crescut și întinderea comunei, iar pământurile care sunt lucrate fac cea mai mare parte din aceasta. Mașini de treierat au existat deja din 1900. La început s-au folosit mașini de abur pentru treierat, dar deja înainte de al doilea război mondial s-au folosit tractoare. Agricultură a fost mai mult axată pe cereale. Micii țărani au plantat tutun și vită de vie. Cu conectarea comunei la linia ferată Timisoara-Arad, în anul 1871 șagani au
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
Domneasca", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, si era formată din satele Moară Domneasca, Șindrilita și Găneasa, având în total 1180 de locuitori care trăiau în 239 de case și 11 bordeie. În comuna funcționau o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă și două biserici ortodoxe (în Găneasa și Moară Domneasca). Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna Piteasca-Pasărea, formată din satele Pitească (reședința), Pasărea și Cozieni, în total având 1003 locuitori și 283
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
de Tours), ca și în literatura medievală (cum ar fi Adam din Brema, Beowulf, Widsith și Edda Poetică). Majoritatea cărților derivă prima parte a cuvântului, și numele poporului, de la un cuvânt ce înseamnă „pământ șes”, în legătură cu germanul "Tenne" „podea de treierat”, englezul "den" „peșteră, vizuină”, sanscritul "dhánuș-" (धनुस्; „pustiu”). Terminația "-mark" este considerată a însemna „țară împădurită” sau „țară de graniță”, cu referire probabil la pădurile de graniță din sudul Schleswigului. Prima atestare a cuvântului "Danemarca" în Danemarca
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
Bucoveni din plasa Snagov a județului Ilfov, împreună cu satele Atârnați, Buciumeni, Flămânzeni, Chitila, Mogoșoaia și Odăile, care totalizau 3157 de locuitori ce trăiau în 653 de case și 5 bordeie. În comună funcționau 2 mori de apă, 4 mașini de treierat cu aburi, 4 școli cu 74 de elevi (dintre care 26 de fete) și 4 biserici. Datorită Prințului Barbu Știrbei, s-a realizat Fabrica de Conserve (1903), Fabrica de Vată (1900), Școala profesională (1902), Liceul (1924) opera lui Toma T.
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
primii ani ai administrației române, așa cum rezultă din procesele verbale: - închiderea cârciumilor în zilele de sărbătoare și Duminică, - înfințarea guarzilor (paznicicilor) comunali și apoi a păduralilor de câmp, - stabilirea taxelor locale, - taxe pentru concubinaje (100 lei pentru bărbați), - taxe pentru treierat (îmblătit) cu mâna sau cu caii. Toate aceste activități s-au desfășurat în cadrul primăriei în conformitate cu ordinul prefectului și pretorului (șeful de plasă). Primii primari, după unire au fost următorii săteni: - Cincora Ioan în acelaș timp primar și notar, - Ștefan Ungur
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din jurul satului (și din comuna Bănița), în vederea asigurării nutrețurilor necesare pentru animale în cursul iernii. Tot în cursul verii dintre preocupările mai importante ale sătenilor se pot aminti: - săpatul porumbului, cartofilor și lucrul în grădină în luna iunie, - seceratul și treieratul cerealelor păioase în lunile iulie-august, - recoltarea porumbului, cartofilor și legumelor din grădini toamna, - culesul fructelor din livezi toamna, în special a prunelor care constituiau materia primă în fabricarea țuicii, o băutură tradițională a locuitorilor din Livadia (un rachiu de tărie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
o Nedeie, la care participau păstorii din acești munții și locuitorii din Uricani, Lupeni, etc. Locul de desfășurare a sărbătorii se și numea „Nedeița". Vitele se coborau din munte la terminarea secerișului din sat pentru a paște iarbă pe „miriște".Treieratul cerealelor se făcea cu batoze tracționate, la început, cu boii sau caii din gospodărie, iar operația propriu zisă de treierat dura cca. 3-4 săptămâni. Această mutare din curte în curte a batozei era dificilă, deoarece căile de transport (ulițele) și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se și numea „Nedeița". Vitele se coborau din munte la terminarea secerișului din sat pentru a paște iarbă pe „miriște".Treieratul cerealelor se făcea cu batoze tracționate, la început, cu boii sau caii din gospodărie, iar operația propriu zisă de treierat dura cca. 3-4 săptămâni. Această mutare din curte în curte a batozei era dificilă, deoarece căile de transport (ulițele) și curțile erau înguste, unele fiind în pantă. Batozele erau ale unor proprietari din alte sate (îndeosebi din zona Orăștiei, unde
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ori pe an (la Paște și la Crăciun), care era în acelaș timp o curățenie și dezinsecție totală. Gospodăria individuală mai avea în plus construcțiile: șura cu două grajduri, iar în mijlocul curții locul unde erau parcate căruța sau batoza (pentru treierat grâul). În secolul XIX , în curtea cu pământul bătătorit a șurii se făcea ,îmblătitul” grâului, treerarea manuală a grâului. În podurile șurii și deasupra grajdurilor se introducea fânul, nutrețul animalelor în timpul iernii. Șura era construită la început din lemn, iar
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
satele Crețești, Copăceni-Sf. Ioan și Sintești, având în total 2636 de locuitori, care trăiau în 548 de case și 47 de bordeie. În comuna funcționau două școli mixte, două biserici, două mori de apă, două poverne și o mașină de treierat. Comună Străini-Dobreni era formată din satele Vidra și Bragadiru (a nu se confundă cu actualul oraș Bragadiru, pe atunci comună "Bragadiru-Bulgaru", aflat mai la nord-vest), având o populație de 1546 de locuitori. În comuna funcționau o școală mixtă, o moară
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
a-l deosebi de alt sat cu același nume), având în total 1182 de locuitori, ce trăiau în 260 de case și 12 bordeie. În comună funcționau două biserici la Mitreni și Clătești, o școală mixtă și o mașină de treierat cu aburi, iar principalul proprietar de terenuri agricole era Eforia Spitalelor Civile. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu numele actual și în componența actuală, plus cătunul Jăianu, după ce satul Luica-Mihai Vodă a primit numele de "Valea Roșie"; ea făcea
Comuna Mitreni, Călărași () [Corola-website/Science/301120_a_302449]
-
majoritate bulgari romano-catolici, care trăiau în 154 de case. În comună funcționau o școală mixtă, o biserică ortodoxă și una catolică. Comuna Leurdeni era formată din satele Leurdeni-Români și Leurdeni-Sârbi, având 496 de locuitori. În comună funcționau o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă cu 8 elevi (din care 3 fete) și o biserică. În anul 1873, cele două comune au fost unite sub numele de Popești-Leurdeni iar în 1925 comuna făcea parte din plasa Pantelimon a aceluiași județ
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al orașului singura localitate existentă era satul Pipera (denumit și Tătărani), arondat comunei Băneasa-Herăstrău din plasa Dâmbovița a județului Ilfov. Satul avea 122 de locuitori și în el funcționa o mașină de treierat și o biserică. În 1925, satul este consemnat ca parte a comunei Colentina-Fundeni. În această perioadă, a fost fondat și satul Voluntari, sub numele de "Cetatea Voluntărească", pe care au fost împroprietăriți luptătorii voluntari din Primul Război Mondial. Până în 1936
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Zgârciți, Topliceni, Cristinești, Poșta, Dărâmați și Plevna, cu o populație totală de 1770 de locuitori. În comună funcționau 5 mori de apă, 2 fierăstraie, o moară cu aburi, o mașină de treierat, o școală mixtă și 5 biserici ortodoxe. Pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Băbeni și Dedulești. Comuna Băbeni avea în componență cătunele Băbeni, Drăghești și Răducești, cu o populație totală de 1034 de locuitori
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
Acesta din urmă este astăzi parte a cartierului Pantelimon din București; Dobroești este sat de sine-stătător, reședința comunei eponime. Populația localității era de 685 de locuitori, iar a comunei Pantelimonul-Dobroești, în total de 1355. În comună funcționau o mașină de treierat, o fabrică de oțet și o școală mixtă cu 36 de elevi (dintre care 11 fete); până în 1876 funcționase și o școală de surdo-muți, mutată însă în satul Tei (astăzi, cartier din București). În perioada interbelică, Pantelimonul a avut în
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
ansamblul particularitților etnice caracteristice Țarii Moților. Meșteșugurile tradiționale (țesutul în război, cojocăritul, rotăritul, căuăcitul, cioplitul pietrei, cibăritul), obiceiurile specifice fiecărui anotimp, ritualurile creștine (botez, nuntă, înmormântare), sărbătorile religioase (Paști, Crăciun, Bobotează, Sângiorz) și cele prilejuite de lucrul câmpului (aratul, semănatul, treieratul) sunt moștenite de la o generație la alta încă din cele mai vechi timpuri. Vechile biserici de lemn din Alba și cele din satele clujene, lăcașurile de cult romano-catolic (biserica „Sf. Elisabeta a Ungariei” din Aiud, biserica „Sf. Ioan Nepomuk” din
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Aleși-Ciocănești, Ciocănești, Crețu și Urziceanca, cu o populație totală de 2036 de locuitori ce trăiau în 435 de case. În comună funcționau o moară cu aburi, două mașini de treierat cu aburi, 3 biserici și o școală mixtă. Satul Vizurești era pe atunci reședința comunei eponime, formate din el și din satele Priseaca și Ghimpați, comună aflată în plasa Ialomița a județului Dâmbovița și având 1297 de locuitori. Aici funcționau
Comuna Ciocănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301159_a_302488]
-
biserică ortodoxă. Pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa pe atunci și comuna Tânganu, fiind formată din satul eponim de reședință și din cătunul Tânganu-Moara, având în total 883 de locuitori. În ea funcționau o școală mixtă, o mașină de treierat cu aburi și o biserică. Celelalte două sate ale comunei aparțineau în acea vreme altor comune învecinate: satul Poșta făcea parte din comuna Ștubeiu-Orăști, iar satul Bălăceanca— din comuna Bobești-Bălăcanca. În 1925, comuna Tânganu fusese deja desființată, iar comuna Cernica
Comuna Cernica, Ilfov () [Corola-website/Science/310027_a_311356]
-
punea în funcțiune două mori cu apă, prima fiind proprietatea lui Ioan Șerban iar a doua a lui Ioan Gabor. Un alt om de frunte al satului, cu dare de mână era Ioan Mogos care era proprietarul unei mașini de treierat iar la vremea secerișului, mașina trecea de la o gospodărie la alta și treera bucățele strânse cu truda și bucurie. Aceste zile erau de fapt pentru oameni esență vieții lor, pâinea cea de toate zilele.Pentru că erau și ani cu
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
Bițina-Ungureni, Bițina-Pământeni, Chiroiu-Ungureni, Chiroiu-Pământeni, Drăgoeștii de Sus, Drăgoeștii de Jos și Drăgoești-Snagov, având în total 1996 de locuitori, ce trăiau în 382 de case și 16 bordeie. În comună funcționau două școli mixte, o moară cu aburi, cinci mașini de treierat cu aburi și patru biserici (la Bițina-Pământeni, Chiroiu-Pământeni, Drăgoeștii de Sus și Drăgoeștii de Jos). Anuarul Socec din 1925 consemnează schimbarea numelui comunei în "Drăgoești" și transferul ei la plasa Fierbinți a aceluiași județ; comuna avea în compunere satele Drăgoeștii
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
satelor comunei actuale erau grupate în comuna Ștubeiu, aflată în plasa Grădiștea a aceluiași județ și având o populație totală de 717 locuitori. Comuna Ștubeiu avea o moară cu aburi, o mașină de semănat, două de secerat și patru de treierat; 2 școli și 3 biserici una la Fotin zidită de Ioan G. Ciurea în 1890, una în Ștubeiu zidită în 1838 de Alecu C. Nicolescu și a treia la Colibași zidită de locuitori în 1888. În 1925, ambele comune se
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
în primăvara anului 1961 prin preluarea terenurilor de la săteni {circa 1.800 hectare } arate și, în mare parte, semănate cu diverse culturi, inclusiv culturi furajere pentru șeptelul colhozului . La acestea se adaugă un tractor pe senile și trei batoze pentru treierat griu . Zestrea slabă a inventarului gospodăresc adus cooperativei se explică prin înapoierea economică, dar și urmare a înstrăinării acestuia în toamna anului 1960 { o parte din țărani și-au vindut boii și întreg inventarul cu puțin înainte de înființarea cooperativei, la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
lună sau la lumină farurilor de tractor, fiindcă tulpina era mai umedă noaptea și se tăia mai ușor, fără să fie distruse tulpina și frunzele }, plivitul grâului, recoltarea acestuia prin cosire, legarea snopilor, adunarea în "clăi", transportul la " arie " și treieratul propriuzis cu Batoza. Toamnă, în nopțile cu luna, avea loc tăiatul tulpinilor de porumb cu echipa { "tulei"}, iar pentru a trece timpul mai usor se cântă în grup diverse cîntece, amestecându - se glasuri de femei, bărbați și copii . Unul din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]