1,634 matches
-
n-au însă ce-i aia Cocor unu, doi și trei! -Au trecut una pe lângă alta chiar acum, spuse din nou Lup vrând să pară calm. Beel Zebul ,,tace”în continuare! Locotenentul sesiză teama pe care Lup o încerca, din tremurul vocii sale. -Nu trebuie să te temi Lup! spuse el dintr-o dată ridicând tonul și privindu-l în ochi! Nu trebuie să ai nici o ezitare în situații de-astea limită și nici să transmiți teama altora din jurul tău. E esențial
FORTĂREAȚA VI- DANSUL COCORULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_condur_1494251671.html [Corola-blog/BlogPost/352713_a_354042]
-
Încep pinii cărarea să și-o vândă tristeții și luminii... BALADA TINEREȚII FĂRĂ BĂTRÂNEȚE... „Făina niciodată n-o s-o oprească sita, grăiește-mi drag paharnic cum bobii leg ursita?” „Mai bine-ntreabă plopul, cuiub de-nțelepciune, de ce măsoară umbra în tremur, dar n-o spune?” „Din plop se face cruce, dă-mi lemnul de vioară să-nșopte linul strunii iubirii făr' de seară.” „E-adevărat, mărite, dar ispitindu-și râul, au nu ți-e teamă oare ce-o să-i răspundă grâul?” „Paharnice
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
amândoi în genunchi, cu Dragoș în brațele puternice de tată, mulțumiră Dumnezeului pentru această îngăduință. Și împreună îl răsfațară cu privirea lor înlăcrimată pe micuțul lor îngeraș, iar cuvintele tăcură, deși inimile și buzele le erau în cel mai duios tremur. Îngerașul lor Dragoș, plin de o bucurie fără de margini, îi șoptește ceva îngerașului proaspătului tătic: -Eu sunt îngerașul copilașului micuț pe nume Dragoș-Vasile. Am fost trimis să am grijă de acest copilaș, căci el avea mare nevoie de vegherea mea
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1411838176.html [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
un templu indian, și un guru, înțeleptul înțelepților, cânta din Iataca : Pentru crearea femeii - zicea înțeleptul, cânta înțeleptul -Dumnezeu nemaiavând din ce face femeia a luat rotunjimea lunii și întortochetura plantelor agățătoare și-a mai pus îndărătnicia cârceilor volburii, și tremurul firelor de iarbă, și mlădierea trestiei, și farmecul florii de lotus, și privirea blândă a căprioarei, și îneverșunarea cu care se apără albina, și bucuria zglobie a razelor de soare, și plânsul norilor, și nestatornicia vântului, și sfiiciunea iepurelui, și
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
că nu ți-a obosit mintea. Fane Scriitorul @ dan Erai un tip rezonabil, dar ai stat cam mult în halena lui Fane. Înainte să-ți returnez măgăria( cu profesorasu) îți jumulesc, putin, retorica asta recriminanta, cu care-ți descalifici, APRIORIC( tremur de emoții, știind că-l folosesc a doua oară și poate mă avansezi)contraopinentii, făcîndu-i “crestinoizi fascistizati”, blasfemiatori de “dr ale omului”, “purtători de zvastici”, etc. Din partea mea, stimate “ginditoras dintr-o lume paralelă”, poți fi român și dacă ești
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
-IRIS, zugrăvește-mi lumea în culori frumoase.. -Nu pot! Pânzele luminii sunt zdrențuite, roase. -SUFLET, fă-mă să mă simt zi de primăvară... -Nu pot! Noaptea din adâncul meu zâmbetu-l-omoară. -BUZE, murmurați cuvinte dulci, auzul să-l încânte... -Nu putem! Tremurul nostru se zbate-n spasme frânte. INIMĂ, te rog, să-mi dai iubire, alean, tumult... -Nu pot!...Muritorule... Ai suferi prea mult. Referință Bibliografică: DORINȚĂ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi
DORINŢĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1456252545.html [Corola-blog/BlogPost/383956_a_385285]
-
adevărul depun armele sărut pământul binecuvântez cerul și mă las copleșită de bucuria valului care se împreunează cu marea ridic degetele pentru a mângâia curcubeul învăț tabla adunării și scăderii refuz să înțeleg logaritmii sar peste gropile din asfalt simt tremurul frunzelor aripile fluturilor tăcerea greierilor închid poarta cimitirului și privesc fiecare răsărit ca o promisiune DINCOLO DE MINE dincolo de mine începe nesfârșirea și fiecare clipă care îmi curge printre degete aduce mai aproape miasma merelor intrate în putrefacție n-ai auzit
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_ieva_1416747896.html [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
parte pe jumătate din alt om. Un incident fără importanță, un cuvânt în timpul unei conversații, un ton dintr-o melodie, o mireasmă rătăcită, un nume citit într-un ziar, vederea unui obiect sau a unui individ, trezește în sufletul meu tremurul unei amintiri fugare, întocmai ca tresărirea unei umbre care trece atât de repede, încât nu sunt în stare s-o prind și amintirea se destramă înainte de ase putea limpezi. Ea este ca o halucinație care dispare înainte de a te putea
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
eul superior celest, care nu se vede însă se simte ca vibrație între toate energiile Universului. Cine are gândire puternică are rațiune și acțiune, iar cine se motivează static se dezintegrează. Spiritul este masa energetică ce vibrează în Univers, umbra tremurul energiilor telurice. București, 12.05.2012 [1]James Hilton, Umbre, Ediția a II-a, Editura Contemporană, București, 1943. Umbre, Ediția a II-a, Editura Contemporană, București, 1943. [2]George Bacovia, Pălind, vol. „Versuri”, p.47, Editura Tineretului, București, 1960. Pălind
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
pântecul tău rotești soarele. MIERE De ce mă vrei? M-ai întrebat. Pe buzele tale Erau polen și nectar. Nevăzute albine Îți desenau pe buze o inimă. De ce mă vrei? M-ai întrebat. Nevăzute albine Se trudeau să poarte prin aer Tremurul inimii tale. BLESTEM CU MIRESME Numai zeițele se pot lăuda Cu același cutremur Al sânilor Atunci când pășesc! O, ce vârtej De dorințe și magice arte Ale descopcierii Diafanului veșmânt de mătase Ce cade la picioarele tale! Nici un blestem Nu-i
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Foc_sacru_de_baki_ymeri.html [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
fulgerul despicând vârful de brad când poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greier când ca marea e lacul petrecut de stihia de valuri fără bras de broscoi-despicare de aer fără tremur d-elitră unduire de șarpe peste frunză de nufăr când pe miriște macul își pierde petala mestecând-o ciulinii de mov și albastru și de praf și de fir cenușiu ce-a picat de pe oaia cu mielul alături când se-
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1484377383.html [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
ochi fix, așteptând un răspuns care întârzia. Stăteau așa în stradă, și norocul lor era că lumina era departe de locul unde se opriseră. Au stat îmbrățișați preț de mai multe minute fără să-și spună nimic. Matei simțea un tremur care trecea prin trupul fetei, dar parcă nici el nu era în apele sale. Atunci Matei a rupt tăcerea și a întrebat-o cam ce ar însemna asta? Nu știa cum să interpreteze propunerea ei! Care erau intențiile fetei, și
6 ZMEURICA; NOAPTEA ALBĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1404509476.html [Corola-blog/BlogPost/374435_a_375764]
-
accepta să-i fie mămică. Zâmbea și privea cioburile de cer dintre crengile teiului...O trezi din reverie zbârnâitul soneriei: aoleu, cine-o fi? Privi pe vizor. Arau doi colindători. Tremurând de emoție, deschise ușa. - Primiți cu uratul? Murmură cu tremur în voce un „da”, abia șoptit. Copiii începură să cânte, dar ea, transfigurată, le urmărea fețele bucălate și ochii luminoși. Tresări și o scânteie îi trecu prin cap: acesta micu’ are ochii lui Sorinel! Dacă...Doamne, fă să fie adevărat
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1485803370.html [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
setea de libertate. Limba noastră fiind numai cântec, face ca verbul să străbată spațiile eterului pur, transfigurându-se în eternă doină a dorurilor unei națiuni. Doina întruchipează icoana de aur a graiului matern, picătură de argint în auz, înfiorare de tremur, salbă de mărgăritare, cântare a cântărilor. Cuvântul de diamant al limbii române se răsfrânge în nesfârșitele-i oglinzi a acelui suflet al divinității. Țara dispune de biblioteci mari, cu un număr impresionant de cărți cu literatură autohtonă, cât și universală
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CÂNTECUL LEBDEI - ANIDA Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului mi-am adunat primăverile în păr și am alergat înaintea ta să-mi prinzi tremurul din gene cu buzele fremătând de așteptare -ai gustul dimineților somnoroase Anida- și m-am cuibărit pe ramul tău înflorit să-mi adorm dorul de tine aripa ta frântă cu aripa mea rănită au adunat un zbor uitat într-o
ANIDA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebdei_anida_violetta_petre_1361268381.html [Corola-blog/BlogPost/352003_a_353332]
-
ci incitarea la pasiuni fulminante. Bulat Okudjava i-a făcut cu ochiul lui Mancuse. Uite că asista, își zicea el surprins, la călătoria diletanților. Flora pășea pe pod într-o cadență impusă de gleznele ei subțiri de căprioară sfioasă, de tremurul țîțelor ei abia încolțite și fragede, de trupul ei sfios care tremura de dorința de a fi zdrobită de viață, de incantația subtilă a tremurului din trupul ei răvășit de visuri mistuitoare și neînțelese. Bărbatul, pe care ea îl pîndea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
pășea pe pod într-o cadență impusă de gleznele ei subțiri de căprioară sfioasă, de tremurul țîțelor ei abia încolțite și fragede, de trupul ei sfios care tremura de dorința de a fi zdrobită de viață, de incantația subtilă a tremurului din trupul ei răvășit de visuri mistuitoare și neînțelese. Bărbatul, pe care ea îl pîndea cu coada ochiului în serile tîrzii, cînd acesta se întorcea de la muncile zilnice, îi deșerta în simțuri mirosul instinctiv al gazelei pe care o vînează
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
cumpere pîine. Mai întîi trebuie să mîncăm, fluturașule ... 28 FLORA Flora s-a dus acasă și s-a încuiat în camera ei. Plîngea de fericire și, cu toate că nu-și mai amintea mai nimic din visurile ei din acele clipe, amintirea tremurului interior mai mușca încă din intimitea trupul ei. Era amețită ca o floare care nu a mai fost demult mîngîiată de razele soarelui. Mirosul bărbatului îi mai excita nările, gustul fructului său îi mai parfuma buzele pofticioase, nu înțelegea încă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
și paralizante. Se poate vedea din caligrafia întreruptă, unduitoare, rătăcită și nu fermă a literelor. Dacă această boală se accentuiază, voi fi ca și infirm. Ar fi dezastruos să nu mai scriu. Să încerc să continui, chiar trecând peste acest tremur de nestăpânit ... Ca să atragă mușterii pentru localul său bine cotat în epocă, Ion P. Dragomir a cumpărat un billiard. Aici se aduna mai ales intelectualitatea rucăreană. Se juca în sistemul partidelor de câte doi, având în jurul lor vreo 10-15 “gură
CÂTE CEVA DESPRE ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Cate_ceva_despre_activitatea_extrascolara_.html [Corola-blog/BlogPost/360117_a_361446]
-
a avut parte de liniște! Sunt sigură că spiritul ei tremura de teamă și ciudă, așa cum mâna i-a tremurat o viață întreagă!.... Și acum, după atâția ani, când cineva are vreun început de Parkinson și nu-și poate controla tremurul , se găsește vreunul care să facă remarca, amuzându-se: ,,-Tremură ca Turnica!”.... Nu e de condamnat când vezi lumea prin ochii unui copil nevinovat. Dar când ești om matur...și faci aceste afirmații...cum ar fi oare să fii tu
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1497263432.html [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
vechi” sau „poate nou”. Din ochi voi smulge perle sau tăciuni Ce-or picura alene pe lira-acestei lumi? Care-mi vor da de-acum sau cu restanță Atenție, surâs sau ... nicio importanță Dar nu-i nimic, răspunsul nu contează Ci tremurul fiorului pe care îl crează. Cu freamăt ritmic, slab sau cu violență Stârpind durerea lumii ca pe-o excrescență. FRĂMÂNTĂRI DE SUFLET Din negura mănunchiului de gânduri Cad spice crude de-ndoieli în rânduri, Purtate melancolic în tristă legănare Credința
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1451557827.html [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
statuie/ se spune că dacă îl mângâi/ iti indeplinește toate dorințele/ Eu nu am mângâiat niciodată/ un câine/”. Și iată cum un simbol medieval devine cheie a împlinirii dorințelor. Aici, Elena M. Cîmpan își arată din plin arta poetică. Simți tremurul din colțul buzelor, sfiala femeii care se află în mijlocul catedralei „suiș și coborâș de piatră rece” și apoi, apare „câinele” semn al speranței că dorința îți va fi ascultată. Poeta transcede aparenta stare, și totul devine unitar, clar, - un poem
ELENA M. CÎMPAN ŞI „DULCELE (SĂU) AMAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1439597948.html [Corola-blog/BlogPost/374944_a_376273]
-
în anotimpuri trăim viața Putem a fi ca prima oară, putem să semănăm doar ceața Fiindcă-n a-ndrăgostelii vară există ploi ce-și plâng cu frică Deschiderea de floare rară, în roua necondiționat de mică Iar de greșim adânc în tremur de neputință ne ascundem Cum trupul fuge de cutremur și inima de spini o tundem În fulgerele nerostite, în tunetele nevăzute Ne cocoșăm în vii blegite, cu buze de struguri căzute Referință Bibliografică: Ne cocoșăm în vii blegite / Mihaela Tălpău
NE COCOȘĂM ÎN VII BLEGITE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1434115212.html [Corola-blog/BlogPost/348571_a_349900]
-
Toate Articolele Autorului Sonet pentru întoarcere Doamne, am tâmplele arse de fluturi din'spre coarne de bour vine-nserarea plec din mine-n genunchi pe cărarea ce-aruncam cu caiși la-nceputuri ... iată-mă, rug, încopciat între streșini buzele-n tremur însetate-s de-o stea neastâmpăr e pânda-n frunzare și cetini armonii ce se-aprind în fulgii de nea sudălmile maicii în rouri se-aștern litanii uitate-n răspântii, etern mai merg și mai caut căușu-mi de prunc mă
SONET PENTRU ÎNTOARCERE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Sonet_pentru_intoarcere_.html [Corola-blog/BlogPost/360725_a_362054]
-
de tine și nu mă mai satur Să-ți sorb adierea din cupa de foc, În poala iubirii, poverile-mi scutur, Adun universul întreg la un loc. `Mi-ascund nerăbdarea sub vălul candorii, Puzderii de visuri m-alintă duios, Dar tremur, tăcută, în fața terorii De-a pierde-n abis al tău chip luminos. Răsună-a ta voce - o muzică lină, Ce-mi vindecă magic din rănile vechi, Își leagănă crinii a lor crinolină, Dansează, în stol, rândunele-n perechi. Ne-alină
CULOAREA IUBIRII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1422794944.html [Corola-blog/BlogPost/376063_a_377392]