611 matches
-
2014 Toate Articolele Autorului Pe frunzele Toamnei plutind în curcubeu, scriu dorul ce se ascunde-n sufletul meu. În ele brodez privirea de sub pleoape, când Cerul azuriu se scaldă în ape. Ținutei de gală din frunze croită, Vântu-i susține o trenă nesfârșită. Tandru și iubitor pe cap mă sărută și cu el mă face în văzduh pierdută. Mă conduce-n Codru, ca să-i fiu mireasă. Toamna cu belșugu-i de-a ne fi nănașă. Vântul cu-a lui scripcă, șugubăț și hoinar
MIREASA CODRULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1414220439.html [Corola-blog/BlogPost/349716_a_351045]
-
Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului nostalgii au înflorit cireșii ca-n abecedar, pe cer au apărut trei stele-ndoliate, a răsărit un plaur peste ape și din fântâni se-adapă blândă luna, tot mai străină trena ta suavă sub cerul nopții-mi pare ca un doliu și-mi vine-așa în cochilii de vis să blastăm vechiul nostru paradis. și trandafirii au înflorit, iubito, izvorul sfânt ce curge-n pale unde, sub bolțile vrăjitei mări lunare
NOSTALGII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1429167176.html [Corola-blog/BlogPost/357769_a_359098]
-
în cinci prieteni (1972). Un volum dedicat în primul rând marilor prieteni, colegi de generație întru aleasă liră, doi din Iugoslavia, Adam Pusloji și Srba Ignatovici, doi din România, Anghel Dumbrăveanu și Petre Stoica, Belgradul în cinci prieteni trece în trena liricii din volumele publicate înainte de 1972, dar accentuând aici, mai ales din volumul anterior, În dulcele stil clasic, disimulativ-arlechinescul traiect liric în cunoscuta-i și autentica formulă, de-a râsu-plânsul, ca în «acest ritual goliardic, întristat de viziuni biblice» (SSra
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
mișcătoare” să-i stăvilească zborul spre înalt și, în timp ce fregata nu mai ancorează, poeta se simte amenințată și pierdută în noapte, departe de ceea ce îi este mai drag: „Plutesc în derivă,/ Tot mai departe de țărm,/ Mereu mai departe,/Pe trena mea prea lungă,/Asemenea unei punți/De corabie”(Nisipuri mișcătoare). Corabia este speranța pentru ca îndrăgostiții de odinioară să se reîntâlnească pentru a reînnoda iubirea pierdută, fiindcă „purtați de vânturi potrivnice,/ Ne-am rătăcit pe țărmuri străine,/Ca niște flori dezamorsate
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1494175862.html [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
și ceață; A tot ascuns pe după vară și după cerul ei senin Melancolia și tristețea într-un bagaj de pelegrin. Era și cald și ceru-albastru picta maci roșii peste zări, În calendar plecase vara, de mult pe tainice cărări. Dar trena ei lăsase-n urmă încă un vers dintr-o idilă; Pe malul mării-albastre, vântul, o răsfoia filă, cu filă... O urmă-a pașilor în doi, mai stăruia printre suspine, Când valul toamnei dintre noi, uita încă o vară-n mine
TOAMNĂ-N TRAVESTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_n_travesti.html [Corola-blog/BlogPost/356648_a_357977]
-
din poeziile sale am desprins că face parte din acei oameni simpli care aparțin gliei cu tainele ei, cu „cumințenia pământului" românesc. I-am admirat vorbă spusă cu firesc și simplitate, dar într-un fel răscolitor, percepția scurgerii timpului cu trena lui de schimbări într-o odă închinată patefonului și radioului de odinioară, meditația profundă îmbrăcată în limbaj simplu reflectând la suferința din pușcării, ori aspirații la cote înalte într-o rugăciune pentru întregirea României Mari. Aflându-mă la biserică în
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vara_cultura_elena_buica_1384729343.html [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
fierbinte, Zulufi de aur, clipe răvășite... Arzându-mi sufletul ca un opaiț Căldura ochilor, vise ferite. Dinspre " Pădure " coborau himere, " Orașul de pe deal " dormea supus, Un cetățean te admira sedus... Își construia o lume de mistere. Comete cu stelare, albe trene, Îmi luminau pasiunile lumești, Mă strecuram printre stejari celești Îngreunat de gânduri și troiene. Zulufi de aur, ochii dulci de bragă, Vise ferite, le aștept din nou, În vremuri prăfuite, fără vlagă Doresc o primăvară cu... ecou. SINGUR Ești aici
MARTIE FIERBINTE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1457803359.html [Corola-blog/BlogPost/352669_a_353998]
-
val de-ntunecime Își unduie mătasea-n ocean pictat cu vise Pe boltă ard luceferi când jarul din lalele Se stinge-n bobi de rouă; firavele narcise Privesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele. Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri, ... Citește mai mult ÎN NOPȚI DE PRIMĂVARĂSemeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșeșteMantia-și trece-n grabă pe creasta unui dealLa poale, crude ierburi și pacea ce domneșteRăzbate lin spre crânguri un plânset de cavalStrăpunge liniști scurse din cerul primenitCu ploi
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
calăCe amorțise-n glastră. Un val de-ntunecimeîși unduie mătasea-n ocean pictat cu visePe boltă ard luceferi când jarul din laleleSe stinge-n bobi de rouă; firavele narcisePrivesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele.Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri,... XVII. GEORGETA RESTEMAN - IOANA RESTEMAN: „SURÂSUL UMBRELOR” - O REUȘITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 864 din 13 mai 2013. „La Bologa, Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu”! Bologa, județul Cluj, la amiază
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat, în sângeriu veșmânt De taine prinse-n trena nopții slute Apoi să-mi iau tainul din cuvânt Îngenunchind în clipele durute Pe lacrimi reci din roua dimineții Cu pumnii strânși dar sufletul deschis Strivind în gând amărăciunea vieții Dar pribegind prin colțul meu de vis... MI-E DOR
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
maci în suflet, cu onoruriDe lied-uri lin șoptite de-o vioarăAș ști s-adun din unduirea ierbiiDoar adierea blândului zefirPrivind la râu cum se adapă cerbiiSă-nlătur spini din rug de trandafir înmiresmat, în sângeriu veșmântDe taine prinse-n trena nopții sluteApoi să-mi iau tainul din cuvânt îngenunchind în clipele durutePe lacrimi reci din roua diminețiiCu pumnii strânși dar sufletul deschisStrivind în gând amărăciunea viețiiDar pribegind prin colțul meu de vis...MI-E DORMi-e dor de-un colț de
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012. Vreau toamna de-acasă ... cum aștept să-mi îmbrățișez toamna... toamna de-acasă, din munți știu sigur că „doamna” mă vrea și Doamne, cât se va bucura întâmpinându-mă-n ruginiul veșmânt cu trena mereu atârnată de-o stea cu picuri de sudoare pe frunți moții mei strânge-mi-vor mâna și-n jur, sigur, doar prospețime ce curge-va lin spre flămândul pământ domni-va Lumina de-a pururi cu sufletul meu în
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
acum. Am mai trăit-o? Amețită de hora lor ... cad în visare ... De la începuturi hainele Evei se arată: un corset al Munților Carpați cu o fustă multicoloră de galben, verde, cu dungi și puncte albastre, ce se prelungește cu o trenă verde, gri-albastră: Delta Dunării și Marea Neagră. Din împreunarea cu bărbatul ei, Adam, au luat nașterii și fiii poporului român, un popor creștin-ortodox, stabil pe acest scump și sfânt pământ românesc, răbdător în griji și suferinți, încercat de ispitele altor neamuri
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
furtună în minte Iar puntea răbdării se clatină sumbră Când codrul din suflet - molatică umbră - Se-ndoaie cucernic și plânge cuminte. Cu frunze de-aramă acoperă ochii Pictând nostalgia pe umărul serii, Regrete sculptează în lacrima verii Și poartă, azi, trena tomnaticei rochii. În lanțuri mă prinde, pribeagă, o ploaie, Pe trupu-mi își lasă amprente zălude, Cuvintele-n minte se zbenguie, ude Apoi se aștern pe hârtie - șuvoaie... Lucesc, răsfirate-n cerneală albastră, În patima oarbă ce crește în mine Și
MĂ ÎNTUNEC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ma_intunec_curelciuc_bombonica_1381560807.html [Corola-blog/BlogPost/352429_a_353758]
-
flamenco - cel care pretindea că „mângâia podeaua, de parcă ar fi vorbit prin tălpi cu pământul” - i-a putut egala performanța. Pentru a sublinia eleganța mișcărilor dansatorilor de flamenco, coreografii au inventat costumația tipică, rochiile multicolore, elaborate din volane suprapuse, cu trene lungi, ca niște cozi de păun. Rochiile acelea nu induceau doar admirația pur vizuală, ci obligau dansatoarele la succesiunea pașilor mărunți, care conferă dansului o notă maiestuoasă, aparte. Începând cu apariția primelor școli de coregrafie specializate, dansul flamenco feminin va
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
dorească,-ndată Pe mândruța înfocată. ..................................... Cizme strânse în picioare, Cu buline pigmentate... Era foarte-atrăgătoare! Fusta descheiată-n spate, Când piciorușul lăsa... Să se vadă, o splendoare! Nu știu cin’ n-o admira Pe mândra ciocănitoare? Pieptul scos ieșea din cupe, Trenă neagră-n evantai; Se mișca în horă, iute... Să ții ritmul nu puteai. Cioc-cioc! Dansa cu foc, Inimi multe-a cucerit; Lângă ea nu prindeai loc, Numai să fii iscusit... Dar, moțata-i pricepută, Și-a ales bărbat trecut: Ca să
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/C_i_o_c_a_n_i_t_o_a_r_e_a_marin_voican_ghioroiu_1343883849.html [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
nu-i bine ce-ai făcut! Păi, să-ți iei ciocănitoare?... - Tu ești moș, și rău îți pare... Îi răspunse bietul prost: Că mi-am luat ciocănitoare! Ești gelos?... și n-are rost Să-mi porți pică pentru ea. ...Lundu-i trena, o cuprinse Speriat. Gâfâia, abia putea Să mai sufle când ajunse Chiar în pragul casei ei; Fâța, țop! Îi sare-n brață, Să o care: vrei nu vrei? Și mi-l ciupește de față, Îl mângâie pe chelie... - Hooop! Ilie
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/C_i_o_c_a_n_i_t_o_a_r_e_a_marin_voican_ghioroiu_1343883849.html [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
de Cilicia și mai departe spre miazănoapte spre Cappadochia și Armenia iar legiunile Ferrata, Fulminata, și Tertia Galica operează deja sub comanda guvernatorului Siriei care a abandonat ideea de a coborî în Cezareea ori aici la Ierusalim căci acalmia care trena a fost curmată de atacul parților fiindcă orice înțelegere diplomatică a căzut. -Fiindcă n-au în Antiochia un om cum am eu Iocentus! Dacă l-ar fi avut alta poate ar fi fost situația, spuse procuratorul cu mândrie în glas
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_7_.html [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
să-ncolțească precum grânele-n câmpie,Soarele să strălucească pe un cer surâzător... III. ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017. Capitolul V Noaptea coboară pe dealurile Moldovei trăgându-și trena neagră după ea că o mireasă îmbrăcată în doliu. În spatele ei aleargă stelele să o atingă împodobindu-i rochia neagră, luna apare și ea somnoroasa dar plină de dorința de a salva lumină acoperită de voalurile de lințolii. April se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
Paști? cum să împartă bănuții strânși sub bâticele de tigaie din dulăpior? Câte lucruri ar trebui să cumpere, la care din aceste lucruri să renunțe? ...Zorile mijesc odată cu cântatul ... Citește mai mult Capitolul VNoaptea coboară pe dealurile Moldovei trăgându-și trena neagră după ea că o mireasă îmbrăcată în doliu. În spatele ei aleargă stelele să o atingă împodobindu-i rochia neagră, luna apare și ea somnoroasa dar plină de dorința de a salva lumină acoperită de voalurile de lințolii. April se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
să descifreze formațiunile de stele căzătoare, luceafărul de seară și Calea robilor, apoi stelele se apropiau excesiv, se colorau în galben, roșu, verde, una din ele încorona capul frumos al Mariei, aceasta era îmbrăcată într-o rochie verde și cu trenă lungă, părul îi ajungea până la călcâie, stelele au început să danseze într-un ritm lent și cunoscut, luna apăru ca o doamnă palidă și cam trecută, ca o secere luminoasă pe al cărei colț de jos se legăna Maria, cei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/viata-ca-pedeapsa-a-iubirii/ [Corola-blog/BlogPost/92550_a_93842]
-
cît mai prelung, de pijamale, și de un rând de piele dacă poți și uită focul mic la oala cu sarmale, că vei scula, din groapă, și pe morți. preumblă-te ca o mireasă spre altar, să pot călca pe trena albei rochii, iar tu să te prefaci că n-ai habar, când eu pe sânii tăi o să-mi pierd ochii. obrajii tăi ca focul să mă-mpingă să-ncalec toate sfintele porunci; niciun potop din lume n-o să-mi stingă
DEZMIARDĂ-MĂ-N ACEASTĂ NOAPTE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dorinta_mea_de_zece_prunci_george_safir_1379176102.html [Corola-blog/BlogPost/365033_a_366362]
-
Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mă simt atât de singur... Câteodată... De parcă aș fi o insulă-n pustiu, Simt... Ochii tăi nu pot să mă mai vadă... Simt iarna, vag amurg de vis târziu. Cu trene lungi vin amintiri perene, Săruturi dulci în dimineți tresar, Veri și zăpezi, amoruri vii sau terne, Mă-nvăluie-n iubire... Aspru jar! Mă simt atât de singur... Câteodată... Chipul tău dulce-mi ninge dor boem, Un gând apus, o filă demodată, În
SOLITUDINE HIBERNALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1487228994.html [Corola-blog/BlogPost/382819_a_384148]
-
bisericii, cu capul plecat, răspund că ar putea fi la sfințirea unui nou Lăcaș, care- de ce nu?- va prisosi cu oarece foloase . Majoritatea însă, îi compătimesc că suferă sleiți de puteri pe canicula aceasta de cuptor, înveșmântați în porfiră și trene kilometrice din mătăsuri scumpe, ca la celebrele carnavale chinezești, sau că stau înrămați în zecile de kilograme de aur și argint, ce-i apasă cu marea povară a smereniei poleite. „Unde sunt Ierarhii noștri?” se întreabă în bocete bunicile împovărate
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Vraja nopților te cere Într-o hlamidă de tăcere Și inefabilă maree Misterul tău ascuns, femeie! Și cum pășești în avanscenă Cu părul despletit, o trenă Ca o cometă de răcoare Ți se așterne la picioare Din ce hrisov și până unde Tristețea lumilor pătrunde, Ce moștenire sau crepuscul În minaretul tău minuscul? Fragilă coapsă de vioară De când te știu pe dinafară Podoabă fără circumstnață Care
FRAGILĂ COAPSĂ DE VIOARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Fragila_coapsa_de_vioara_ion_untaru_1326706677.html [Corola-blog/BlogPost/361962_a_363291]