5,174 matches
-
cu propria-i devenire. Cîți tindeau spre perfecțiune? Cîți au mers și cîți vor merge pe drumul deschis de Penciulescu pînă la desăvîrșirea lui Davi? Aparent calm, fremătînd însă încontinuu, Maestrul era atins de fiecare cuvînt sau situație. Ochii, mîinile, tresăreau ca niște corzi ciupite de Menuhin. Mai deschis, măi entuziast, mai sever a fost anul următor la Olănesti. Subiectul era Cehov, iar cei cu care a lucrat intrau în categoria profesioniștilor: regizori și actori, deci nu studenți. Nici de data
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
nu uit de frica păsării tăiate,/ Și ascult prin ușa încuiată/ Cum se tăvălește și se zbate.// Strîmb zăvorul șubrezit de vreme,/ Ca să uit ce-am auzit, să scap,/ De această zbatere în care/ Trupul mai aleargă după cap.// Și tresar cînd ochii, împietrind de groază,/ I se-ntorc pe dos ca să albească/ Și părînd că-s boabe de porumb/ Alte păsări vin să-i ciugulească.// Iau c-o mînă capul, cu cealaltă restul,/ Și le schimb cînd mi se pare
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
doar victime, ruine, dezastre. Etichete in Două observații sînt de făcut aici. Prima, că în ciuda proporțiilor și a gravității acestui masacru, s-a adoptat în general politica struțului. Deși la lumina zilei (a tiparului...), abominabilul spectacol nu a făcut să tresară conștiința intelectuală a momentului. O indiferență deloc inocentă, totuși: cum să nu-ți pese, intelectual român fiind, că Nicolae Manolescu și Gabriel Liiceanu și Dorin Tudoran sînt proiectați în absurda, neverosimila, monstruoasa ipostază de antisemiți și antidemocrați?! Cum să nu
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
o să se trezească în timp util, riscăm să rămînem numai cu podul de flori"; "repet, dacă nu vom acționa rapid, vom rămîne cu podul de flori" (Știrea, 5 ianuarie 1998; sublinierile, aici și în continuare, îmi aparțin); "moldovenii (...) nu mai tresar și nu mai lăcrimează cînd stau pe malul Prutului așteptînd să treacă peste podul de flori" (ib., 24 martie 1998; citatele reproduse fără indicația de pagină sînt preluate din versiunile pe Internet ale periodicelor românești). Distanța ironică este și mai
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
Odată obținută această performanță, d-sa trăiește liric (prin delegație!) în locul lor: "Îngerul meu/ singur și el/ asculta noaptea hohotind prin unghere// sînt păsări de întuneric/ șoptesc/ socotind pe degete orele/ oprite în loc//în răstimpuri/ cartea citită de noi amîndoi/ tresare// e și ea o ființă/ îmi spune Îngerul/ și se face nevăzut printre file" (Înger îngerașul meu). Ori: "Picătură de ceai/ luminează palid chipul ferestrei/ cu sfiala ating liniștea/ cuibărita în lucruri/ transparente pe care le pot ușor numără/ în
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
de o indicibila savoare: "Mi l-am închipuit o dată pe Flaubert mergând în vârful picioarelor, noaptea, încercând să se obișnuiască cu obscuritatea (casă e cufundata în întuneric, iar Charles doarme undeva, într-o cameră de la parter), pipăind cu grijă pereții, tresărind ori de câte ori i se pare ca scârțâie podeaua, oprindu-se apoi, bătând discret la o ușă și - inima, desigur, să-i spargă pieptul, nu altă - șoptind: ăMadame Bovary! C^est moi!a" Într-un scurt intermezzo - aproape liric - (Tristețea jurnalului), Alexandru
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
o arhivă în care accesul este foarte dificil. Nu poți afla o informație decît după multe căutări sau cu ajutorul hazardului. Răsfoind aceste pagini, mi se înghesuie în auz fragmente cunoscute dintr-o piesă sau alta ascultata, defilează voci, timbre, nuanțe, tresar la fulgere, scîrțîieli de geamuri, coborîri precipitate pe scări de lemn. Cît mister, pe lîngă taină fiecărui text, autor, al inflexiunilor vocale! Am semnat atîtea regii, ascultînd teatrul radiofonic! Mi-am imaginat într-o mie de feluri studioul de înregistrări
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
obscure" ale celebrei instituții), iar mai aproape de noi prin crearea, de către Ion Iliescu și acoliții săi, a adevăratelor "batalioane ale morții" minerești, aflate sub comanda lui Miron Cozma, istoria României de azi e marcată de persistentă tragică a râului. Am tresărit parcurgând paginile lui Rebreanu în care, evocând anul 1941, se vorbește de "echipele morții" și de listele rușinii. Oare nu în același fel proceda Corneliu Vadim Tudor, cu puțină vreme în urmă, cănd publică numele personalităților care ar fi trebuit
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
concesie făcută visului "poetic": "Era aidoma unui disc de patefon hârșâit,/ cu sunete dintr-un alt veac,/ dintr-un alt material,/ dintr-un alt fel de a pune un picior ănaintea altuia,/ dintr-o altă mătase./ Doar uneori părea că tresare și cu dulceața/ la zbaterea an cerneluri/ și verbe colțoase a poeților singuratici./ Dumnezeiasca și vie ăncepea o clipă s-asculte/ la ămpletirea ideii-n sintaxe/ și se bucură/ la căderea faldurilor din punct după frază./ Părea atât de tânăra
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
interesează e Puterea, si nu gestionarea onestă a guvernării. Mă întreb cu ce s-au ocupat ei ani în șir dacă soluțiile la care ajung, matematic, sunt urcarea birurilor și tragerea ultimului strat de piele de pe amărăsteanul ce nu mai tresare decât în fața fotografiilor color din "Playboy"? Aceste lucruri nu se petrec, însă, la întâmplare. Mărirea substanțială a salariilor unor instituții care, de când există ele, au jucat în momentele cheie un rol represiv - armata și internele -, și doar într-o măsură
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
atracție care nu este nici el de disprețuit: un spectacol dinamic al inventivității risipitoare, o suită de dezvăluiri fulgurante ale eului poetic: La casa din deal/ Odihnesc mâinile mele/ Peste care am presărat decembrie." (Aroma de arbore sculptat) "Numai eu tresar/ Dacă munții se prăbușesc/ ăntr-o clipă de oboseală/ și de resemnare." (Numai eu tresar) "Mă preschimbasem într-o frază/ fluida/ Aș fi vrut sa tip sau să curg." (Contrast) După cum dovedesc versurile citate, abstracțiile devin fugitiv vizibile. Uneori poezia are
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
o suită de dezvăluiri fulgurante ale eului poetic: La casa din deal/ Odihnesc mâinile mele/ Peste care am presărat decembrie." (Aroma de arbore sculptat) "Numai eu tresar/ Dacă munții se prăbușesc/ ăntr-o clipă de oboseală/ și de resemnare." (Numai eu tresar) "Mă preschimbasem într-o frază/ fluida/ Aș fi vrut sa tip sau să curg." (Contrast) După cum dovedesc versurile citate, abstracțiile devin fugitiv vizibile. Uneori poezia are chiar o surprinzătoare plasticitate, autoarea reușind să proiecteze în conștiința cititorului tablouri virtuale: "De
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
și * * * mama ar da în bobi. Amețesc de * * * Sunt un personaj. Dar parcă mă învârt legată de o roată. Am amorțit tot stând pe o personajului i-e foame. Ei și? Sunt Mă doare gâtul și-mi frig tălpile. parte. Tresar greu, mă mișc pe și personaje care mănâncă. Și Scot un picior de sub plapumă pe partea cealaltă. Spaime. La ce povestea continuă. Și să nu intri furiș dar ochii mamei văd tot. Mă bun s-o mai scol pe mama
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
nu este „omul simplu, de jos” și nici omul lipsit de facultăți intelectuale. La el, prostia e mai degrabă spiritul critic infatuat. Chiar dau peste citate edificatoare, pe care la lectură le scăpasem din vedere, dar acum mă fac să tresar: „deprindere vicioasă, de natură să încurajeze egolatria, vanitatea, euforia deșteptăciunii proprii”, „o formă de infantilism mental”, „o râzgâiere a minții, ca formă de proastă creștere intelectuală”. De toate astea nu știu cât sunt de străin. La drept vorbind, m-aș mira să
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
urma pentru că nu știi unde-l găsești. Rolul lui este de a deruta, până la a scoate din sărite. Dacă lucrul ăsta nu se întâmplă, el devine turnesolul mediocrității noastre: nu suntem în stare nici măcar să ne enervăm. Ba, nici măcar să tresărim. (De atunci, n-a trecut un an. Fazanul nu mai incită pe nimeni. Se odihnește, cum se spune, undeva pe drumul spre Tocile. Împrejur, numai dealuri. Măcar e un loc plăcut, i-am spus cuiva.Și la ce folosește?, m-
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
câteva versuri pe dinafară din Levantul? Ați pus pe masă vreodată, deschise simultan, Nichita (prozele lui) și fragmentele presocraticilor? Și nu întreb dintr-o superficială sete de lecturi care să îi relaxeze din Aristotel, ci din acel gând năstrușnic care tresare la lectura cărții Martei Petreu: dacă acești tineri filosofi și-ar da seama, într-o bună zi, că se pot apuca cu sete să inunde presa noastră culturală și să comenteze însăși producția literară, răsturnând o situație în numele simetriei, în locul
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
o rană, Copiii mamele-și bocesc, Că n-au în blide hrană. Cântat-am graiul românesc, Această dulce limbă. Dar astăzi, cei ce-o mai vorbesc Prin alte țări o schimbă. Degeaba le-am lăsat cu dor O “Doină”, să tresară! Trecutul nu e viitor Și viața li amară. Nici harta nu-i ca-n alte dăți, Din Nistru până-n Tisa. Moldova-i astăzi jumătăți. Cât rău făcutu-ni-s-a! Degeaba scris-am eu scrisori Din vremuri de urgie, Și m-am rugat
Poezia mişcării anti-Băsescu - Luceafărul 2011, varianta pentru piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23880_a_25205]
-
acestor vieți active în toate planurile, dedicate căutării și construcției. Tentația cea mai mare pare să fi fost pentru Irving Stone apropierea miturilor grecești de alte religii, mai ales de credința creștină; în general, armonizarea culturilor Asiei și Europei. Sofia tresare văzând cum scheletul luat drept Agamemnon fusese așezat cu capul spre răsărit, așa cum fusese înmormântat și tatăl ei. Idolii de fildeș găsiți la Troia sunt descriși prin asociere cu cei din Orient. Lumina grecească e comparată cu interioritatea individului, în timp ce
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
Astfel încît, întîlnind-o în evocările prietenului Balotă, parcă ar fi vorba de altă persoană, de un străin abia mai deslusindu-se în amurgul lăsat... Mai exista două-trei femei de pe vremea aceea care, văzîndu-mă, rar de tot, mă strigă așa... Atunci tresar, ca de-o confuzie. v Caietul albastru are la bază limba, cultura germană - în comentarii -, plus latină umanista a Romei celei mici de la Blaj, tipică transilvănenilor. Măcar din unghiul ascuțit al culturii, avem în fața încă un argument din argumentele temeinice
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
zăbovind, Suflând pe nările lărgite, Neliniștit ascultă-n vânt; Izbind deodată- în pământ, Cu tropot aprig de copite, Zburlindu-și coama sub avânt, O ia n-ainte cu turbare ; Pe el e-un călăreț tăcut ! Din când în cad în să tresare, Și-n coama fruntea i-a căzut. Lăsând dârlogii în neștire, Picioarele și-anfipt în scări, De pe veșmânt, fără oprire, Se scurge sânge pe cărări. Tu, aprig cal, ca o săgeată L-ai scos din lupta pe stăpân, Dar l-a
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
munții ce par temple , Ca pe furiș să te contemple ; Atunci eu voi veni din hau Să priveghez la capul tău, Și peste pleoapele lăsate Voi țese visuri minunate... » XVI Și glasul conteni. În zare Cuvânt după cuvânt muri. EA, tresărind, în jur privi... O neștiută-nfiorare Urca spre rumenul obraz; Tristețea inima-i destrăma, O fură-un dor, o soarbe-o teamă Se pierde-n negrăit extaz ; Fierbinte-i gingașul răsuflet, Simțirea-i fierbe, și-al ei suflet A rupt cătușele
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
oftând ușor. Tot dorul care-n piept s-aține, Să-l tălmăcească nare cui; La sfinți încearcă să se-nchine, Dar inima se roaga lui ; Iar cand adoarme, istovita, De zbuciumul din piept și gând, Se-năbușa, si , îngrozită, Din somn tresare tremurând ; Ard ochii ei peste măsură, Tot trupu-i văd de frământări, Si gura-i cere-o altă gură, Si brațele - îmbrățișări ... ................................. ................................. VII Dormeau în noapte munții grei, Si Gruiza, și-ntreaga fire, Cănd Demonul, ca de-obicei, S-a pogorât
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
rodul unei conspirații bolșevico-evreiești. Autorul articolului din Le Monde notează că, nemaitrăind noi pe vremea lui Völkischer Beobachter și legea interzicînd antisemitismul, poemul lui Martin nu recurge la un limbaj clar, ci la unul esopic. Trebuie să recunosc că am tresărit la lectura comentariului din Le Monde. Va să zică, m-am gîndit, se poate ca cititul printre rînduri, care a reprezentat salvarea intelectuală a democraților sub comunism, să fie folosit deopotrivă de adversarii democrației. Codul prin care literatura anticomunistă (mai mult sau
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
care vînd zmeură cu sloganul cam șchiop " Nu da banii pe prostii / Ia zmeură la copii"), vînzătorii de reviste oferă cîte un trifoi cu zeci de foi: Madame Figaro, Ioana și Avantaje la numai 5 mii. Tocmai de aceea Cronicarul tresare cînd constată că mai există în cîte un compartiment și cititori de reviste culturale: a văzut un cuplu în care el citea revista 22, ea România literară, apoi făceau schimb de gazete și de impresii. * Ieri-alaltăieri o altă surpriză: o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
citi numele gărilor din cauza ninsorii și a distanței, vagonul nostru se afla cam în coada trenului. Am băgat de seamă că se înserează și noi ar fi trebuit să fim demult în Cluj. Când am deslușit numele unei gări, am tresărit. Era un nume cunoscut, fiindcă nu cu mult înainte, aici fusese un accident feroviar de răsunet și ne-am dat seama că eram aproape de Brașov, adică, mergeam în sens invers. Am coborât imediat. Era pe înserate. Am intrat în gară
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]