313 matches
-
Masa și patul: „Lampa pâlpâie blând / Se desface-o lumină, / Fața noastră, pe rând / Către masă se-nclină // Și apoi, liniștiți, / Ne-ndreptăm la culcare... Nu vom fi biruiți / Deșteptarea ni-i mare // Între masă și pat. / Între somn și trezie. / Se păstrează curat / Parc-un timp de vecie.“ Aceste des chideri spre reflecția ontologică fac legătura cu poe mele afișat filozofice din ultimul ciclu (Nume, II) cum ar fi: Hölderlin, Norwid, Hegel, Herder, Descartes. Eseistica lui Marcel Mihalaș, clară, densă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
spre vindecare. Rănile lui prinseseră a se Închide. Dormita Încă Îndelung, ceea ce părea cel mai bun leac, și tinerețea lui Își spusese și ea cuvântul. Pustnicul Îl cerceta zilnic și, după sfatul lui, jupânul Urs alese unul dintre momentele de trezie pentru a-i destăi nui taina originii sale nobile. De când negustorul aflase cine era de fapt fiul său, sentimentele lui se schimbaseră. Fără Îndoială Îl iubea la fel ca Înainte. Bodo era darul trimis din cer Într-o clipă de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de veghe”, ca o fantomă sau o pasăre neagră, cobitoare, care ți s-a instalat „pe umăr” și nu te mai părăsește. Care e „prezentă” chiar când pare că lipsește, o „fascinație lipicioasă” precum acele stări chinuitoare Între vis și trezie, aproape un blestem. Adeseori, chiar un blestem! „Cercul” - un „labirint mântuit, rezolvat” sau, iată, o altă definiție posibilă, „cercul - un sens al labirintului”! Existențial, se’nțelege. Al „rătăcirii”, deoarece, așa cum un popor Întreg, În istorie, „rătăcește” secole Întregi până Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
noștri. Cît timp vorbesc, mi se dă dreptate, apoi fiecare își pregătește „salvarea” pe seama celuilalt. Climatul de nesiguranță anulează orice solidaritate. Chacun pour soi et aucun pour tous! *Noapte convulsionată. Extraveralul n-a mai avut nici o putere. Am oscilat între trezie și somn, un somn cu transpirație și vise istovitoare. Dimineața, contactul cu cărțile a fost superficial. Abia am descifrat cîteva sensuri în versurile lui Perpessicius. Venită la redacție, doamna B. m-a surprins dactilografiind cîteva din „constatările provinciale”. A trebuit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
inamică, cum o spune și dictonul latin: Nihil contra Deus nissi Deus ipse. 12 Multă vreme, ca atâția alții, mi-am căutat „viitorul” În vise. Dornic, Înfometat de „profeție”, În fiecare dimineață, puneam o „pedală de frână” Între somn și trezie, lăsând magma viselor, diafană ca țesătura meduzelor, să se așeze cu straturile lor succesive și mai ales cu istoriile „agățate de ele”. Devreme, am Învățat și mi-am pus la punct o minimă „tehnică” de a „le surprinde”, visele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
străinătate, Eminescu asociază visul cu starea poetică, ceea ce arată că ele trăiesc în simbioză. Visări misterioase, poetice șoptiri 228 amintesc de copilărie, de natala vâlcioară și de dorul lui nebun pentru ele. În somn, romanticii cad ca într-o altă trezie, mai grea, mai originară, în care sufletul își recâștigă unanima substanță 229. Când, în Sărmanul Dionis, Eminescu spune: În faptă lumea-i visul sufletului nostru 230, el exprimă un adevăr esențial despre sine, dar și despre lume: și această libertate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
gândurile mele/ Și-n somn mă mai urmează a lor blând glas uimit 248. Încet, încet, totul se topește ca în ceața densă a unei văi, până când nu se mai aude nimic. Se subînțelege însă că de dincolo, din lumea treziei poetului, gândirile îl urmăresc, ca o continuare a ideilor în planul nedeslușit al viselor. Dintre toate, se mai aude încă orologiul ticăind ca greier bătrân și răgușit, ca mai apoi să tacă și a mamei rugăciune -/ La gânduri sclipitoare un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
meu. Aș fi putut să-mi creez o fericire iluzorie, o familie iluzorie, o femeie ideal - aș fi putut fi nebun. Dar la ce? Apoi, orcît de lungă să fi fost acea nebunie, totuși fiecare își are momentele sale de trezie, momente în care sinuciderea e cugetarea cea dendîi, momente de urât, de scepticism, de decepțiune. De-aceea am luat lumea-n cap... Acea epistolă conținea toată istoria mea. {EminescuOpVII 224} ÎNSEMNĂRI CARACTEROLOGICE 2291 Lipsește ideea fundamentală, sistematică din toate aceste
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
raportul lui Nobunaga, Hideyoshi umbla de colo-colo amețit. Să doarmă. Să doarmă. A doua zi dimineață, deschise ochii un moment, apoi adormi imediat la loc. Pe la amiază, Îl trezi un slujitor și mâncă puțin pilaf dar, fiind Între somn și trezie, nu știu altceva decât că era gustos. — Vă culcați din nou? Întrebă slujitorul, uimit. În sfârșit, Hideyoshi se trezi peste două zile, seara, simțindu-se complet dezorientat. — În ce zi suntem? — A doua, răspunse samuraiul de serviciu. „A doua“, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
gândea. Iar creierul nu putea ține prizonier visul În minte. Se Întoarse pe partea cealaltă, Începând să se gândească la ziua care urma. Știa că, a doua zi, Nobunaga urma să plece din Azuchi, spre Kyoto. Și atunci, hotarul dintre trezie și vis Începu să se Încețoșeze. Și În această stare, diferența dintre el Însuși și Tengu dispăru. Tengu stătea pe nori și privea peste națiune. Tot ceea ce vedea Îl arătau În avantaj. În apus, Hideyoshi era imobilizat la Castelul Takamatsu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
s-o amenajeze altfel decât i se sugerează. Inserția omului în lume devine slabă. Acesta nu mai știe clar cine este, ce vrea, unde e bine să ajungă. Nu se mai face distincție între realitate și irealitate, între starea de trezie și cea de visare. Lumea dispare de prea multă „mediere”, simțurile se opresc la imaginile despre lume, nefiind în stare să mai pătrundă la lumea ca atare! Noul mediu de comunicare se prefigurează ca un torent al unificării și ralierii
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
două-trei minute fiecare, următoarele puncte de presopunctură: Yongquan, Zhongji, Zhishi, Yinlingquan, Tianyou, Yaoyangguan, Guanyuan, Guanzhong, Juque, Mingmen, Weizhong, Qihai, Shenshu, Zusanli și Sanyinjiao. (Vezi anexa 7.) Incontinența Descriere Incontinența este scurgerea incontrolabilă și involuntară a urinei, fie În stare de trezie, fie În somn. O legendă răspândită despre această afecțiune este faptul că reprezintă „o problemă specifică a azilelor de bătrâni”. Dacă este adevărat că incontinența poate fi unul dintre motivele pentru care unele persoane ajung să stea la azil, e
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
strâmt” reeditat în societatea contemporană: „Zgârciți, numărați-vă în fiecare seară înainte de culcare puținele monede, scoase din uz, ale sufletului, pregătiți-vă alături paharul cu lapte al confortului egoist și mulțumit și adormiți fără vise și fără poeme, ca în trezie”. Orice concesie făcută unei asemenea mentalități vulgar pozitiviste este amendată în numele unei proiecții ideale a poetului, în evidenta prelungire a unor atitudini romantice: „Un surâs onctuos comercial se substituie rictusului de răzvrătire și scârbă. În locul singurătății și așlț cățărării pe
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
legături neuronale. Aceste legături i-au fost distruse lui Phineas, ducînd, ultimativ, la nașterea unei alte persoane. Astăzi, știința (post)modernă a certificat valabilitatea teoriei, cu mijloace tehnologice supersofisti cate (în anumite operații pe creier, cu pacientul în stare de trezie, neurochirurgii pot demonstra schimbări de compor tament și atitudine, prin simpla atingere a unor electrozi de diverse zone ale creierului, prezumitv responsabile de variantele manifestaționale ale caracterului). Se vede că, uneori, nu trebuie să te aventurezi pe Marte pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
nr. 1, 1996. Aceste unde cerebrale sunt de patru tipuri, pentru că distingem patru ritmuri fiziologice principale, definite de viteza lor pe baza electricității cerebrale măsurate la suprafața pielii capului: alfa (8-13 hertz/secundă), beta (14-21 hertz/secundă), care este al treziei depline, teta (4-7 hertz/secundă) și delta (sub 4 hertz/secundă). Atitudinile celor pe care specialiștii în management îi numesc „învingători” au fost modelate. Trebuie să precizăm că acestor specialiști li se datorează descoperirea „excelenței în comunicare”. Dintre toți acești
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
acest produs. Prin intermediul editurii, "încetul cu încetul, n-a mai rămas nici un om de bună credință care să nu fie pătruns de măreția civilizației sovietice"9. Cu ajutorul acestor cărți, "Silabisim un limbaj nou. Sunt încă multe nedumeriri ca după o trezie târzie ș...ț o lume nouă trebuie să se nască pe baze noi materiale"10. Numărul 2 din "Veac nou", din 17 decembrie 1944, consemnează deja cele 8 puncte ale planului editorial al Cărții Ruse: - traduceri din scriitori sovietici și
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
în șoaptă: „Stai cuminte! VII. E jos mătușa, - ascultă-orice mișcare, Balaur numărând ce fac, în clipe, Ea își închipuie și ce nu pare, Nuiaua-i gata și s-o-nșel nici chip e. Dar ușa n-o-ncuia, stai în trezie, Și-n miez de noapte bine-o să ne fie”. Din brațe-mi scapă iute și dispare, Mai vine doar s-aducă de mâncare. VIII. Dar și privindu-mă cu tâlc! Acele Priviri ce raiul îl promit îndat’. Suspinul nu
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
Devoratoarea de bărbați nu cunoaște această voluptate. Mai mult, nu cunoaște nici voluptatea a cărei sursă privilegiată Baudelaire o considera a fi certitudinea de a face răul. Nu imoralitate, ci amoralitate, adică indiferență, moarte termică a afectelor concomitent cu o trezie permanentă și exasperantă a simțurilor. Joe trăiește în imperiul simțurilor, al excitației permanente. Cel de-al doilea element care face ca sexul să devină placid este repetiția. Indiferent de nuanțele pe care le aduce în discuție, de la ceea ce am putea
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
deplină tăcere/ zeul cu trupul de fum/ în locul cel mai strîmt cu putință/ unde lucrurile potrivnice se netezesc/ cum ar fi cel dintre ființă și neființă/ dintre lumină și umbră, cuvînt și tăcere/ dintre zîmbet și melancolie/ dintre somn și trezie./ Tu abur și ceață și fum, tu iarbă a fiarelor/ prelinsă/ răcoare a lacrimii care sfîrîie pe obraz/ ca pe o plită încinsă/ apropie-te cu talpa veșnic desculță și desperecheată/ a zeului-negură, a păsării zeu;/ o ceață subțire/ răspîndește
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
impulsului inițial o "raționalizare" menită a-l exploata cît mai spornic, a-i oferi configurația convenabilă: Paradoxul acestei poezii stă tocmai în simbioza (ce tinde spre osmoză) dintre maxima libertate a dicteului automat care-i stă la bază și constrîngerile "treziei" ce-l controlează. Așa se face că cel mai necenzurat dintre discursuri e dublat de o conștiință critică sui generis, implicită cel mai adesea, dar apărînd nu o dată și la suprafața poemului ca inserție programatică anticonvențională și antiliterară arătînd cu
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
lui umbra lirismului pur, barbian. Vrea, în schimb, să scrie o poezie sprijinită pe gramaticile "chomskyene", cu structuri superficiale ce decurg, prin transformări, din altele, de adîncime, un jurnal vag, de stări și de gînduri la limita dintre vis și trezie. Urmează o (falsă) confesiune, "în numele" unui împătimit autor de literatură de consum, care scrie absurd de repede, absurd de mult, pîna cînd maculatura ajunge să-l sufoce, precum scenariile pe condeierul lui Llosa. Atunci visează că e femeie. Nu durează
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
că fără ea cine știe cât mai trăgeam la aghioase, de seara nici diazepamul nu m-ar mai fi ajutat! N-a fost așa. Rotindu-mi ochii ca un ienicer care învârte iataganul, am zis: nu! fără drog! Rezultatul: o noapte între trezie și somn. N-aș mai încerca. Daniel Cristea-Enache: „Cred și azi că nu merită să joci nici un joc dacă nu ai voința de a câștiga.” Este atitudinea normală a unui om aflat în relație bună cu natura și bine înzestrat
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4676_a_6001]
-
iată,/glasurile dragi aidoma nisipului șovăie,/ în ele reumatismul a sporit,/ căci pâcla pereților a ajuns un cotor de album/ din care să aflăm ce-a fost și ce nu,/ noi n-am știut,/ să ne dăm binețe la capătul treziei/ încă n-am apucat." Legea poemelor de aici mi se pare a fi, în chip absolut evident, medierea. Familiarizarea treptată cu spațiile și cu gesturile aflate la distanțe mari. Iată motivul pentru care, practic, nu avem, în versurile Ioanei Nicolaie
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
în dansul macabru din finalul plachetei, în care eroul acestor poeme se închipuie "îmbrățișat de asexuata, de nevîrstnica femeie în crepdeșin negru", dansînd cu ea, "cel mai frumos tango" (În clipa aceea). Exercițiul visului se prelungește pînă în starea de trezie, spectacolul preferat fiind nu, cum ne-am aștepta, ipostaza devoratoare de vînător al gloriei, precum la un Baconsky prea puțin înclinat spre proiecția în vital, deși argumentele nu îi lipseau, ci aceea de uz curent la care, de la Faust încoace
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
a slujitorilor Maria, Fabian și Feste, acompaniatorii și complicii lui. Fraierul Sir Andrew este sursa distracției. Toate scornelile chefliilor, imaginația fără sfîrșit, stimulată continuu pentru obținerea băuturii și a distracției, conflictul cu închipuitul Malvolio, colcăiala stranie a personajelor aflate între trezie și beție, confuziile, încurcăturile, contrapunctul obținut prin scene de gag și film mut, amestecul între spiritul shakespearian, atmosfera rusească și ridicolul caragelian, pedepsirea lui Malvolio, “mumificarea” lui Antonio, insațietatea Oliviei, toate acestea și încă multe altele stîrnesc o voluptate extraordinară
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]