201 matches
-
se transformă în ideea opusă și se identifică cu ea)"364. Oricum am privi acest proces al cunoașterii, ca manifestare a Ideii sau ca urcuș al gândirii spre cunoașterea absolută, el urmează o "logică" mai complexă, având la bază schema triadică teză-antiteză-sinteză. Cei care au analizat amănunțit logica cunoașterii la Hegel 365 disting trei aspecte, laturi sau momente, care se suprapun peste triada tezială de mai sus: latura abstractă, în care gândirea dă determinații rigide și diferențiază; latura dialectică sau negativ-rațională
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
același domeniu. Trebuie să avem în atenție, însă, și tipul social al familiei, care poate fi ramificată și numeroasă, conform uzanțelor unei anumite comunități, sau foarte restrânsă, cum se întâmplă în societățile moderne. în lumea contemporană s-a impus sistemul triadic, format din mamă, tată, copil/copii, în care funcționează trei principii: al autorității (tatăl), al afectivității (mama) și al rivalității (când sunt mai mulți frați). Influența acestui sistem minisocial, nucleoid, se exercită asupra copilului în direcția formării complexe a personalității
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
stabili vreo ierarhie în dumnezeire, ceea ce ar fi implicat subordinaționismul arian și nici nu implică triada ca fiind corespondentă lucrărilor diferite ale celor Trei Persoane. Pentru Dionisie întreaga Dumnezeire rămâne, purcede și se întoarce către Sine. Areopagitul va aplica schema triadică și în problema creației (dimensiune neprezentă în neoplatonism), afirmând că existența tuturor lucrurilor rezultă din aceeași procesiune de producere originată în bunătatea creatoare a lui Dumnezeu. Mai mult, deși utilizează cadrele explicative de factură neoplatoniciană, Dionisie va săvârși ceva asemănător
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ajunge la construcția prin reflecție a unor abstracțiuni reflectorii (Well-Barais, 1993, pp. 477-478). În această Învățare prin acțiune, ceea ce este specific omului ar fi relația sa cu obiectele nu este În mod unic o relație duală, subiect-obiect, ci o relație triadică (subiect-obiect-semne). Obiectele manipulate sunt, În general, obiecte fabricate; ele au deci valori și moduri de Întrebuințare (uzaj) socială care determină În mare parte acțiunile subiectului. În plus, această manipulare de obiecte se realizează Într-un context de comunicare, ca formă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pentru o carieră strălucită. Fiecare membru al trioului completează, într-un anumit sens, fragmente din personalitățile celorlalți. Amiciția din interiorul "triunghiului" este, de fapt, o manieră de exprimare a identității: o singură identitate completă, organică, numai așa, în reprezentarea ei triadică. Ca și eroii lui Lodge, "reinventatori ai relațiilor sexuale", Jose, Jaime și Marcos trec, gradual, de la prietenie la tensiune erotică, inițiind un experiment amoros à trois, teribil și pasional. Aparent, tinerii își regăsesc sinele în acest patetism sexual, construind o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și în zilele noastre) împărțit în trei cercuri concentrice. Este un mod de reflecție asupra sistemului internațional care nu mai are în vedere o singură putere care domină întregul sistem într-o anumită perioadă de timp, ci stabilește o structură triadică, determinată de legăturile economice fundamentale ce lasă loc controlului asupra sistemului de către o putere-hegemon. Această structură constă din: Centru - alcătuit din puterile majore; acestea sunt nu numai puterile care au interese la scară mondială, având și capacitățile de a le
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
europeană s-a ridicat pe trei stâlpi - filozofia greacă, legislația romană și religia creștină -, deplângând în consecință obtuzitatea cu care politicienii refuză să recunoască oficial creștinismului rolul de rădăcină întemeietoare a UE. Totodată, viziunea lui Grigurcu se pliază pe calapodul triadic al filozofiei lui Kierkegaard, mai precis pe tripla optică asupra vieții: estetică, etică și religioasă, cu remarca că cele trei stadii cer o ierahie în care fiecare unghi de vedere este completat de cel următor, caz în care treapta religioasă
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
din toate constituie, după cum aflăm din cuvîntul introductiv, a șasea piesă din amintitul proiect a cărui coerență internă s-a precizat, cu adevărat, abia acum: „Prima ipostază editorială am încercat-o în Carte singură (1982), articulată minuțios într-o bază triadică din retopirea celor două cărți anterioare (Cartea nunților, 1968, șiLocul sîmburelui, 1973, plus încă o treime de texte inedite); mi-am subminat-o însă cu aparițiile ulterioare: Fluviul întîmplător (1985), pe care am încercat s-o atașez unei construcții cvaternare
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
Iulian Bol Într-un articol din „România literară” (nr. 17/ 2010) Nicolae Manolescu sintetizează, într-o schemă analitică triadică, profilul poetic al lui Ion Horea: „Trei lucruri sunt izbitoare în versurile lui Horea. Primul este o ureche muzicală absolută. Cum, iarăși, ardelenii n-au avut decât rareori. Al doilea este simțul formei, nici el ținut la mare cinste de către
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
mistuie-nviforată. Și-i prileju de-ncăierare și-i ocazie de nuntă cum doar veciile în culme se înfruntă și în duhul păcii pricini de războaie strigăte laconice și lacome de haos se întretaie în pronaos. începutul se resoarbe și ochiul triadic se întrerupe. Mai citim o dată semnele codificate într-o limbă moartă și se rupe sigiliul cărții interzise iar pe dinăuntru paginile-s albe. Absolute înțelesuri pustiitoare de eresuri și-o apocalipsă promisă potolește însetarea de sine și stârpește setarea de
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
în domeniul compoziției, eseisticii, poeziei, precum și în managementul cultural la cel mai înalt nivel. Din bogata sa creație muzicală a fost aleasă prima dintre cele trei Simfonii, compusă în anul 1975 și revăzută în anul 2013. Discursul muzical, cu structură triadică, se desfășoară fără întrerupere și este bazat pe câteva nuclee din care se construiește întregul edificiu. Este utilizat limbajul serial-modal. Recunoaștem pe parcurs unele influențe specifice melosului românesc. Materialul tematic este sugestiv, expresiv, pregnant configurat. Tensiunea dramatică foarte puternică se
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
a produs în 1998, după ce în 1972 a contribuit alături de Eugen Stețcu la o carte despre "Liceul Roman Vodă". Scrierile sale, le-a completat atât cu eseuri dedicate lui Mihai Eminescu, cât și cu un studiu dedicat Mioriței ("Miorița - mit triadic"). Pentru activitatea scriitoricească depusă , "Liga Scriitorilor Români" - filiala Iași, i-a conferit medalia „Virtutea Literară”. Opiniile despre valoarea sa ca scriitor nu sunt însă unanime. Din punctul său de vedere scriitorul însuși se caracterizează drept doar un "„creator în domeniul
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
o abandoneze în favoarea unei gîndiri care se leapădă de tirania noncontradicției și a terțului exclus. Ce e straniu la Basarab Nicolescu e că în pielea lui găsim un hegelian care nu are conștiința apartenenței la clasa dialecticienilor croiți pe tipar triadic sau tetradic. Maeștri din care se revendică sunt Lupașcu, Jung, Pauli, Heisenberg, Gödel, dar niciodată Hegel, deși umbra monstrului se simte peste tot. Terțul inclus, leitmotivul jargonului lui Basarab Nicolescu, este o constantă a gîndirii hegeliene, pe urma căreia au
Transa fizicianului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4914_a_6239]
-
altceva decât similitudini aleatorii, înseamnă o întreagă cazuistică a "morții psihice", a reducerii omului la nucleotidă. Adică tocmai critica șopârlei, în niște structuri de roman analitic care vor trebui discutate pe larg. Aluzia literară Trecerea de la semnificarea diadică la semnificarea triadică mi se pare a fi adevărul major al operei de rezistență. Îl găsim pretutindeni unde vine vorba despre descoperirea, din înfruntarea limitărilor, a ceea ce se numește cu o frumoasă vorbă (pe care putem încerca să o facem să fie și
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
Rățușca cea urâtă, care nu implică modificarea textului inițial, ci valorizarea lui în termeni de operă. În felul acesta, reportajul înseamnă mult mai mult decât înainte, pentru că trimite simultan la obiect și la cod, la realitate și la canon. Modelul triadic poate fi extrapolat la romanul ultimei jumătăți de secol, care își revendică, prin programe explicite (Preda, Buzura, Ivasiuc ș.a.), rădăcini adânci în observație și teză. Deși au rămas până astăzi insuficient omologate literar, e greu de crezut că, dacă nu
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
căutarea faptului semnificativ, real, exact" era tocmai ce încerca și el să facă, numai că fiecare înțelegea în felul lui căutarea cu pricina: activiștii ca reproducere de clișee, iar Tudor, ca viziune individualizată. Aceeași diferență dintre semnificarea diadică și semnificarea triadică, la fel de adâncă precum diferența dintre două specii. Revoltat împotriva platitudinilor, Tudor crede că și cei care o cultivă sunt tot autori, ca și el, indivizi dotați cu însușirea de a judeca, fie și prost, dar pe cont propriu: "Oameni ca
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
de ceară". De răspuns, nu îi răspunde omul, ci un proces lipsit de eu, o cauzalitate mecanică, cifrul celulei: "Așa sunt instrucțiunile". Există și un alt fel de asemănare? În încheiere, voi numi cel de-al treilea mod al semnificării triadice, cel mai important. E codul palimpsestic, codul hermeneuticii canonice, care vine și el cu sperieturile lui, încă și mai intense decât teroarea politicului. E vorba de uimirea sensului, de uimirea în fața cuvântului viu, care ține de condiția însăși a scriitorului
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
lucruri pe care trebuie să le acceptăm fără a mai cere în schimb probe irefutabile ale temeiniciei lor. 4) Tripartiția tradițională a ființei umane (trup-suflet-spirit) s-a degradat astăzi pînă la pragul unei viziuni eminamente plate: omul nu mai e triadic, ci monadic, alcătuit dintr-o singură bucată: trupul. Suntem trup și nimic altceva, și chiar aceasta e viziunea științelor actuale. 5) A fi credincios înseamnă a merge în urma cuiva. Înseamnă a avea un model spre care îți ațintești ochii, tinzînd
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
explicative (care examinează dezvoltarea dotării aptitudinale înal te mai mult prin prisma procesului și care se diferențiază între ele prin importanța pe care o atribuie factorilor de personalitate, res pectiv a factorilor socio-culturali în determinarea excelenței inte lectuale. 1. Modelul triadic al dotării superioare - J. S. Renzulli Modelul propus de Joseph Renzulli - The Three-Ring Conception of Giftedness - (Ibidem, pp. 38-40) reprezintă cadrul de referință pentru majoritatea studiilor în domeniu. Acesta atribu ie dotarea înaltă intelectuală interacțiunii dintre trei componente: Abilitatea supramedie
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
auto rități școlare). Rolul consilierii școlare este, cu precădere, unul proactiv, ceea ce înseamnă că ea încearcă prevenirea situațiilor de criză personală și educațională și, mai mult, urmărește dezvoltarea personală, educațională și socială a elevilor. Consilierea școlară se axează pe unitatea triadică familie - copil - școală, fiind preocupată de realizarea unei armonii între cei trei termeni ai relației, în vederea desfășurării unei educații eficiente și a dezvoltării optime a personalității copilului (Tomșa, G., 1999, pp. 21-22). Consilierea școlară a elevilor cu abilități înalte devine
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
I.Cuza” Iași) au prezentat profesorilor și învățătorilor cunoștințele de bază în legătură cu fe nomenul supradotării: delimitări conceptuale între copil cu abilități înalte, creativitate, talent, supradotare; definiție de lucru pentru fenomenul supradotării; cunoașterea Modelelor teoretice ale fenomenului dotării super ioare: ▪ Modelul triadic al dotării superioare J.S. Renzulli; ▪ Modelul diferențial - F. Gagné; ▪ Teoria inteligențelor multiple - H. Gardner; Modelul succesului global - Carmen Crețu identificarea principalelor caracteristici psihocomportamentale ale copiilor cu abilități înalte în ceea ce privește: ▪ leadership-ul. identificarea elevilor cu abilități înalte: ▪ Set de procedee de identificare
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
ascunsă după oglindă, am purces la o comparație între suferința și bucuria celor două stiluri de dans și la urmă m-am înfierbântat pentru marioneta lui Kleist, pentru păpușa în mărime naturală și prostuță a lui Kokoschka și pentru figurinele triadice ale lui Schlemmer. Iar apoi, după o iarnă umedă și rece, Anna a început să fie bolnăvicioasă. Idilica văgăună în care, în doi, vara părea întotdeauna prea scurtă a început să-i atace rinichii, vezica. Pe peretele exterior creșteau bureți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se întrețin nu două persoane bine definite, ci șase, fiecare fiind, respectiv, 1. cel știut doar de narator, 2. cel patronat de propria percepție ideală despre sine și 3. modul cum îi apare interlocutorului, comunicarea dintre cei doi devenind dublu triadică. Receptarea rimanului presupune două tipuri de lectură: lectura de divertisment și, decisivă, cea de „recreare“, în care cititorului îi revine, după cum am mai văzut, un rol extrem de important. Și acum, să intrăm în Ceață! Citit sau recitit în această lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ei și pentru ei. Complexitatea acestei țesături realiste și onirice totodată a mai fost, desigur, observată și studiată, nu știu dacă și accentuată în același mod în care încerc s-o fac eu. Dacă eu am pus în evidență baza triadică a structurii Ceții aplicată, voit, cred, de către Unamuno, ca omagiu și semn intern adresat mult admiratului Dante, alt critic, J. M. Valdés, în studiul introductiv la ediția sa a rimanului de față, discutând aceeași problemă a „vocilor narative“, decupează, aplicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
prima dată în istoria omenirii arta este concepută ca fiind legată de realizarea frumosului și devine un scop în sine. În concepția anticilor, frumusețea era în același timp o problemă filosofică si morală. Vulgarizând doctrina platoniciană, vom vorbi despre unitatea triadică a Frumosului, Adevărului și Binelui. Platonicianismul ridică problema ambiguității și a “insubordonării” frumosului. Filosoful grec atribuie îndeletnicirii cu frumosul demnitatea supremă care ține de posibilitatea de a accede către lumea suprasensibilă, căci contemplarea frumosului contingent provoacă amintirea Frumosului și Adevărului
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]