158 matches
-
de referință a căror poziție este cunoscută și care constituie o bază fixă, în locul măsurării directe a distanței spre punct (trilaterație). Punctul apoi se fixează ca al treilea vârf al unui triunghi cu o latură și două unghiuri cunoscute. Metoda triangulației, imaginată de olandezul Willebrord Snellius în anii 1615 - 1617, constă în determinarea cu precizie a coordonatelor punctelor de pe teren în planul unui sistem de proiecție cartografică dat, prin aranjarea acestora sub forma unei rețele sau a unui lanț de triunghiuri
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
a unui lanț de triunghiuri (cu forma cât mai apropiată de cea a triunghiurilor echilaterale). Într-un asemenea dispozitiv se măsoară numai una sau două laturi, numite baze, iar toate celelale puncte se determină indirect, numai prin măsurarea unghiurilor. Prin triangulație se realizează un ansamblu de triunghiuri pe teren, care constituie infrastructura oricărei ridicări topografice, numită rețea de triangulație. Metoda a permis determinarea precisă a arcelor de cerc meridiane și paralele. Spre exemplu, pentru determinarea distanței dintre două puncte aflate aproximativ
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
dispozitiv se măsoară numai una sau două laturi, numite baze, iar toate celelale puncte se determină indirect, numai prin măsurarea unghiurilor. Prin triangulație se realizează un ansamblu de triunghiuri pe teren, care constituie infrastructura oricărei ridicări topografice, numită rețea de triangulație. Metoda a permis determinarea precisă a arcelor de cerc meridiane și paralele. Spre exemplu, pentru determinarea distanței dintre două puncte aflate aproximativ pe același meridian se proiectează între aceste puncte un lanț de triunghiuri, având lungimea maximă a laturilor de
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
puțin lungimea unei laturi a unui triunghi și două unghiuri din fiecare triunghi, atunci se poate determina distanța dintre cele două puncte îndepărtate. Dacă se cunoaște și azimutul acestei distanțe se poate determina și lungimea meridiană a distanței respective. Principiul triangulației este utilizat la realizarea măsurătorilor precise folosind senzori de triangulație laser. Procedeul de funcționare se bazează pe ipoteza că raza emisă, raza reflectată și distanța între emițătorul laser și detector formează un triunghi. "Articol principal: Stația totală" Stația totală este
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
din fiecare triunghi, atunci se poate determina distanța dintre cele două puncte îndepărtate. Dacă se cunoaște și azimutul acestei distanțe se poate determina și lungimea meridiană a distanței respective. Principiul triangulației este utilizat la realizarea măsurătorilor precise folosind senzori de triangulație laser. Procedeul de funcționare se bazează pe ipoteza că raza emisă, raza reflectată și distanța între emițătorul laser și detector formează un triunghi. "Articol principal: Stația totală" Stația totală este un instrument opto - electronic folosit îndeosebi în inginerie civilă. Este
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
între ele linii de vizibilitate directă. Este totuși posibil ca stația să nu aibă vizibilitate directă dar să aibă receptor GNSS (Global Navigation Satellite System). Unghiurile și distanțele sunt măsurate de către stația totală față de punctul de interes folosind trigonometria și triangulația. Măsurarea unghiurilor la stațiile totale se face prin scanarea cu o precizie extremă a codului de bare digital gravat pe cilindrii de sticlă rotativi sau discuri din acel instrument. Măsurarea distanțelor folosește principiul triangulației, prin emiterea unui fascicul de lumină
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
punctul de interes folosind trigonometria și triangulația. Măsurarea unghiurilor la stațiile totale se face prin scanarea cu o precizie extremă a codului de bare digital gravat pe cilindrii de sticlă rotativi sau discuri din acel instrument. Măsurarea distanțelor folosește principiul triangulației, prin emiterea unui fascicul de lumină către punctul de interes. Fasciculul reflectat este captat și interpretat de calculatorul din stația totală. Eroarea de măsurare este de ordinul milimetrilor. "Articol principal: Global Positioning System" GPS-ul este o importantă aplicație la
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
de lumină către punctul de interes. Fasciculul reflectat este captat și interpretat de calculatorul din stația totală. Eroarea de măsurare este de ordinul milimetrilor. "Articol principal: Global Positioning System" GPS-ul este o importantă aplicație la baza căreia stă principiul triangulației. El este un sistem de radionavigație globală format dintr-o constelație de 24 de sateliți și stațiile lor de la sol. GPS-ul folosește sateliții ca puncte de referință pentru a calcula pozițiile cu o acuratețe de domeniul metrilor, dar cu
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
Triangulația unui set de puncte este o problemă foarte bine cunoscută și utilizată în multe domenii de cercetare științifică dar și în industria de entertainment (scanare 3D, algoritmi de găsire a căii optime în jocuri, etc). Putem rezuma problema triangulației unui
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
Triangulația unui set de puncte este o problemă foarte bine cunoscută și utilizată în multe domenii de cercetare științifică dar și în industria de entertainment (scanare 3D, algoritmi de găsire a căii optime în jocuri, etc). Putem rezuma problema triangulației unui set de puncte P în plan în găsirea unei organizări DT(P) astfel încât să nu existe niciun punct din P în circumcercul oricărui triunghi din DT(P). Triangulația Delauney este cea mai populară deoarece maximizează unghiul minim al tuturor
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
de găsire a căii optime în jocuri, etc). Putem rezuma problema triangulației unui set de puncte P în plan în găsirea unei organizări DT(P) astfel încât să nu existe niciun punct din P în circumcercul oricărui triunghi din DT(P). Triangulația Delauney este cea mai populară deoarece maximizează unghiul minim al tuturor triunghiurilor. Această triangulație este denumită după Boris Delaunay pentru munca depusa pe acest subiect din anul 1934.</br> Algoritmul Delaunay produce triunghiuri aproape echiunghiulare și poate fi calculat utilizând
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
de puncte P în plan în găsirea unei organizări DT(P) astfel încât să nu existe niciun punct din P în circumcercul oricărui triunghi din DT(P). Triangulația Delauney este cea mai populară deoarece maximizează unghiul minim al tuturor triunghiurilor. Această triangulație este denumită după Boris Delaunay pentru munca depusa pe acest subiect din anul 1934.</br> Algoritmul Delaunay produce triunghiuri aproape echiunghiulare și poate fi calculat utilizând o complexitate de formula 1 (pentru cazul cel mai rău), unde n este numărul de
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
fi calculat utilizând o complexitate de formula 1 (pentru cazul cel mai rău), unde n este numărul de puncte din mulțime. Datorită popularității acestui algoritm, s-au încercat mai multe soluții paralele sau distribuite cu scopul de a mări viteza de triangulație. Versiunea paralelă cea mai întâlnită de triangulație Delauney este bazată pe metoda Divide et impera și apare în mod natural: problema este împărțită recursiv în subprobleme care apoi sunt rezolvate. Triangulația finală se obține unind toate rezultatele. Problema esențială a
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
pentru cazul cel mai rău), unde n este numărul de puncte din mulțime. Datorită popularității acestui algoritm, s-au încercat mai multe soluții paralele sau distribuite cu scopul de a mări viteza de triangulație. Versiunea paralelă cea mai întâlnită de triangulație Delauney este bazată pe metoda Divide et impera și apare în mod natural: problema este împărțită recursiv în subprobleme care apoi sunt rezolvate. Triangulația finală se obține unind toate rezultatele. Problema esențială a acestei metode este că valorile de intrare
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
sau distribuite cu scopul de a mări viteza de triangulație. Versiunea paralelă cea mai întâlnită de triangulație Delauney este bazată pe metoda Divide et impera și apare în mod natural: problema este împărțită recursiv în subprobleme care apoi sunt rezolvate. Triangulația finală se obține unind toate rezultatele. Problema esențială a acestei metode este că valorile de intrare devin din ce în ce mai mici la fiecare iterație și din acest motiv procesoarelor nu li se repartizează munca egal. Rezultatele practice sunt destul de slabe. O triangulație
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
Triangulația finală se obține unind toate rezultatele. Problema esențială a acestei metode este că valorile de intrare devin din ce în ce mai mici la fiecare iterație și din acest motiv procesoarelor nu li se repartizează munca egal. Rezultatele practice sunt destul de slabe. O triangulație T(P) a unui set de puncte P în spațiu Euclidian este o mulțime de arce E astfel încât: Triangulația formula 2 a unui set de puncte P din plan este de tip Delaunay dacă și numai dacă circumcercul oricărui triunghi din
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
mici la fiecare iterație și din acest motiv procesoarelor nu li se repartizează munca egal. Rezultatele practice sunt destul de slabe. O triangulație T(P) a unui set de puncte P în spațiu Euclidian este o mulțime de arce E astfel încât: Triangulația formula 2 a unui set de puncte P din plan este de tip Delaunay dacă și numai dacă circumcercul oricărui triunghi din formula 2 nu conține alt punct din P în interior. Deși algoritmul de inserție incrementală pentru triangulația Delaunay are complexitate
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
arce E astfel încât: Triangulația formula 2 a unui set de puncte P din plan este de tip Delaunay dacă și numai dacă circumcercul oricărui triunghi din formula 2 nu conține alt punct din P în interior. Deși algoritmul de inserție incrementală pentru triangulația Delaunay are complexitate formula 4 în cazul cel mai rău și formula 1 în cazul cel mai des întâlnit, este foarte popular datorită simplității și robusteții. Punctele pot sa vină în orice moment al rulării aplicației și nu trebuie sa cunoaștem de la
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
Punctele pot sa vină în orice moment al rulării aplicației și nu trebuie sa cunoaștem de la început numărul lor fiindcă sunt înserate câte unul pe rând. Însa trebuie sa cunoaștem de la început intervalele coordonatelor. De asemenea permite modificări în vederea obținerii triangulației cu constrângeri pentru metrici non-Euclidiene sau pentru triangulații 3D. Algoritmul începe cu crearea unei învelitoare convexe sau crearea unui triunghi temporar ce cuprinde toate punctele înserate. A doua posibilitate pare sa fie mai bună fiindcă prima construcție adaugă nevoia de
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
rulării aplicației și nu trebuie sa cunoaștem de la început numărul lor fiindcă sunt înserate câte unul pe rând. Însa trebuie sa cunoaștem de la început intervalele coordonatelor. De asemenea permite modificări în vederea obținerii triangulației cu constrângeri pentru metrici non-Euclidiene sau pentru triangulații 3D. Algoritmul începe cu crearea unei învelitoare convexe sau crearea unui triunghi temporar ce cuprinde toate punctele înserate. A doua posibilitate pare sa fie mai bună fiindcă prima construcție adaugă nevoia de diferențiere a triunghiurilor de pe primul nivel în algoritmul
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
doua triunghiuri este întors. Aceasta întoarcere poate face un alt triunghi sa nu satisfacă testul. Întoarcerea trebuie aplicată în mod repetat (este propagată în valuri până toate triunghiurile sunt corecte). Acest lucru înseamnă că inserția unui punct poate schimba toată triangulația. Problema de bază este cum se poate găsi într-un mod eficient triunghiul care conține punctul. O posibilitate este să se folosească graful aciclic direcționat. Un graf aciclic direcționat este un arbore cu istoria inserțiilor. Fiecare nod din graf corespunde
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
aceasta structura de date poate fi făcută cu o complexitate de formula 10, cazul des întâlnit și formula 11 cazul cel mai rău. Dacă ordinea inserțiilor este aleatoare, arborele este aproape balansat și probabilitatea cazului cel mai rău scade. Paralelizarea procesului de triangulație Delaunay nu este ușoară deoarece fiecare punct poate influenta drastic toată structura. Presupunem o arhitectura cu mai multe procesoare și o memorie partajată. Calculele vor fi partiționate între mai multe thread-uri. Un thread va funcționa de obicei pe un singur
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
caz contrar, coada se va umple și performanta se va diminua. Din aceste motive, algoritmul Batch nu prea se implementează. Concluzia măsurătorilor algoritmului serial este aceea ca partea de localizare consuma în jur de 60% din timpul total necesar construirii triangulației. Deși nu este suficient pentru metoda de batch, acest procent este suficient pentru cea pesimista. Metoda pesimista este o modificare a metodei batch. Nu exista thread specializat; toate thread-urile fac aceleași instrucțiuni. Atât timp cât sunt mai multe thread-uri care pot citi
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
nu se afla în triunghiul din stânga) Metoda pesimista este simplă dar aduce un plus mic de viteza datorită secțiunii critice. Input: O mulțime de puncte P = {formula 36, I = 0,1,2... n-1} de n puncte în plan Output: O triangulație Delaunay a lui P DT(P) Input: O mulțime de puncte Pt = {formula 40, i= 0,1...n(m -1)} din plan Pt inclus in P Output: Modifica DT(P) Deși întoarcerile pot schimba toată triangulația, întoarcerea se poate face și
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
puncte în plan Output: O triangulație Delaunay a lui P DT(P) Input: O mulțime de puncte Pt = {formula 40, i= 0,1...n(m -1)} din plan Pt inclus in P Output: Modifica DT(P) Deși întoarcerile pot schimba toată triangulația, întoarcerea se poate face și local. Nu este nevoie sa blocăm toate frunzele grafului aciclic direcționat pentru un singur thread. Lăsam toate thread-urile sa facă localizarea, subdivizare și legalizare. Desigur ca trebuie să asiguram o sincronizare între toate thread-urile. Localizarea
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]