250 matches
-
Valerius îl avertiza că mișcările acestuia deveneau tot mai rapide. Sări în stânga, rotindu-se. Atinse cu spatele scutul lui Valerius și continuă să se rotească, până când ajunse în poziția inițială, apoi încercă să-l lovească pe secutor în spate cu tridentul. Dar Valerius știu să profite de pe urma fentei spectaculoase a adversarului. Evită tridentul și schimbă brusc direcția de alergare. Îl atacă pe Flamma, îi înfipse sica în coapsă și se retrase repede. Privi impasibil carnea sfâșiată și sângele care țâșnea, lăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
rotindu-se. Atinse cu spatele scutul lui Valerius și continuă să se rotească, până când ajunse în poziția inițială, apoi încercă să-l lovească pe secutor în spate cu tridentul. Dar Valerius știu să profite de pe urma fentei spectaculoase a adversarului. Evită tridentul și schimbă brusc direcția de alergare. Îl atacă pe Flamma, îi înfipse sica în coapsă și se retrase repede. Privi impasibil carnea sfâșiată și sângele care țâșnea, lăsând o dâră roșie pe nisip. Flamma rămase o clipă împietrit, apoi, urlând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în spate și se prăbuși în nisip. Imediat, Valerius ajunse lângă el, și rețiarul simți vârful ascuțit al sabiei. Se întoarse încet, gâfâind, cu chipul crispat de mânie și uimire. Ridică brațele spre cer și, cu un gest teatral, aruncă tridentul și pumnalul. Arena începu să vuiască la vederea acelei scene incredibile. Cine era gladiatorul necunoscut care îl învinsese pe unul dintre cei mai pricepuți luptători? Impasibil, Valerius se îndepărtă cu un pas. Flamma se ridică cu greu, acoperit de sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
rostogoli în nisip, stârnind un nor de praf. Marcus văzu cum, cu un efort, se întorcea cu fața în sus, strângând într-o mână scutul, iar în cealaltă pumnalul. Skorpius se aruncă din nou asupra lui și-i puse mânerul tridentului de-a latul pe coif, apăsând cu putere, de parcă ar fi vrut să-l îngroape pe Valerius în nisip. Valerius dădea din mâini și din picioare, din ce în ce mai slab. Înfige-i pumnalul în șold, șuieră Marcus, ca și cum Valerius l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
se prăbușea cu fața în sus, cu gura larg deschisă din pricina durerii, Valerius ieși de sub el și se ridică repede, dar nu avu timp să-l atace cu sica, fiindcă Skorpius se ridicase la rându-i și îl amenința cu tridentul. Deși piciorul drept continua să-i sângereze, Valerius începu să alerge destul de repede, șchiopătând însă ușor. Sărea când spre dreapta, când spre stânga, schimbând rapid direcția, întorcându-se brusc pentru a-și ataca adversarul și luând-o din nou la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ivindu-se furios din pulvinar. Le strigă ceva gărzilor, care intrară imediat în arenă, se îndreptară spre cei doi gladiatori și îi despărțiră. Lui Valerius îi luară scutul și îi lăsară doar pumnalul. Lui Skorpius îi luară plasa, lăsându-i tridentul și pumnalul. Din public se ridicară strigăte indignate, ce părură să zguduie cerul. — Ce se întâmplă? îl întrebă pe Marcus un îngrijitor care avea deja pregătit cârligul cu care urma să târască leșul învinsului. Ce se întâmplă? — Vitellius aplică o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
scuturi. — Iar Skorpius nu are scut... — Așa e. Vitellius acționează împotriva tuturor regulilor gladiaturii. E limpede că vrea să-i ofere un avantaj lui Skorpius. În clipa aceea, văzu că Skorpius se îndrepta șchiopătând spre pulvinar, plin de sânge, cu tridentul ridicat. — Vitellius... Să te înghită infernul! strigă. N-am nevoie de ajutorul tău! Aruncă tridentul spre împărat. Vitellius își lăsă capul în jos cu o repeziciune surprinzătoare, iar tridentul se înfipse în spatele lui, într-un perete de lemn, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
limpede că vrea să-i ofere un avantaj lui Skorpius. În clipa aceea, văzu că Skorpius se îndrepta șchiopătând spre pulvinar, plin de sânge, cu tridentul ridicat. — Vitellius... Să te înghită infernul! strigă. N-am nevoie de ajutorul tău! Aruncă tridentul spre împărat. Vitellius își lăsă capul în jos cu o repeziciune surprinzătoare, iar tridentul se înfipse în spatele lui, într-un perete de lemn, care se prăbuși. Vreo zece gărzi se aruncară asupra lui Skorpius, lovindu-l cu pila și scuturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
că Skorpius se îndrepta șchiopătând spre pulvinar, plin de sânge, cu tridentul ridicat. — Vitellius... Să te înghită infernul! strigă. N-am nevoie de ajutorul tău! Aruncă tridentul spre împărat. Vitellius își lăsă capul în jos cu o repeziciune surprinzătoare, iar tridentul se înfipse în spatele lui, într-un perete de lemn, care se prăbuși. Vreo zece gărzi se aruncară asupra lui Skorpius, lovindu-l cu pila și scuturile în piept, în cap, peste picioare... Când rețiarul se prăbuși, începură să-l lovească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
arenă. Un spectator începu să aplaude ritmat. În curând, toți, chiar și cei de pe treptele de sus, aplaudau, îndemnându-i pe cei doi să lupte după regulile lor, de la egal la egal. Skorpius se ridică. Un îngrijitor îi aduse un trident, iar alții scoaseră din arenă trupurile neînsuflețite ale soldaților. Rețiarul și secutor-ul continuară să lupte. Fentară și își înfipseră pumnalele în trupul adversarului. Valerius rămânea mereu în gardă și ataca din ce în ce mai violent. Încă o lovitură, și Skorpius se prăbuși. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
neagră. În clipa aceea, la Ludus cineva deschise ușile celulelor, una după alta. Gladiatorii năvăliră pe coridoare, doborându-i rapid pe puținii paznici care încercau să-i oprească. Dădură buzna în magaziile unde se păstrau armele și luară săbii, pumnale, tridente și scuturi. Ieșiră în fugă pe porțile de la Ludus, cu armele în mână. Se alăturară trupelor flaviene și înaintară împreună cu ele, înfigând tridentele în trupurile atacatorilor, sfârtecându-i cu săbiile și pumnalele, zdrobindu-le capetele cu scuturile. Cu neputință de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care încercau să-i oprească. Dădură buzna în magaziile unde se păstrau armele și luară săbii, pumnale, tridente și scuturi. Ieșiră în fugă pe porțile de la Ludus, cu armele în mână. Se alăturară trupelor flaviene și înaintară împreună cu ele, înfigând tridentele în trupurile atacatorilor, sfârtecându-i cu săbiile și pumnalele, zdrobindu-le capetele cu scuturile. Cu neputință de oprit, dădeau frâu liber furiei care îi ajuta să învingă în arenă. Printre ei se afla și Valerius. 43 — Ausper! continua să strige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Pugnare: a lupta; pugna este termenul generic ce indică lupta. Pulvinar: balcon de onoare în amfiteatru. Quazi: populație ce trăia în ținuturile danubiene. Raetia: corespunde Tirolului actual, cantonului elvețian Graubünden (Grigioni) și sudului Bavariei. Retiarius: clasă de gladiatori înarmați cu trident, plasă, pumnal și un manșon protector, cu o aripă metalică pentru apărarea feței, pe brațul stâng. Rostri: astfel era numită tribuna oratorilor din Forul roman, împodobită cu ciocurile de metal ale corăbiilor dușmane pe care romanii le incendiaseră în anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
din jurul gâtului. — Eu vorbesc inglés. E ceva în legătură cu Sammy? — Da, doamnă. Cum de v-ați gândit la asta? Bătrânica arătă spre peretele de deasupra șemineului ciobit, din cărămidă. Acolo se vedea un diavol pictat, costumat în roșu, cu coarne și trident. Buzz intră și se duse să-l studieze. Acolo unde ar fi trebuit să fie fața diavolului era lipită fotografia unui puști mexican, iar un șir de statute ale lui Iisus, aliniate pe raftul de deasupra, îi aruncau o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
trepte albe, alternând cu unele negre. Hispano Suiza trece de ele spre o intrare laterală, ascunsă sub un perete cu aspect lugubru de acadea dungată, pe care se vede statuia unei femei cu pieptul gol, ce ține în mână un trident. Șoferul coboară și le deschide portiera. Pagină separată În „Cea de a opta lampă“, în a sa Introducere critică în arhitectura Indiei, G.H. Dalrymple scrie că „alăturarea nesănătoasă a motivelor orientale și europene în arhitectura Noului palat de la Fatehpur, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
s-a Întâmplat la Lyon În cele două săptămâni... Capela profanată, ostia cu tetragramaton, Boutroux al dumitale cu o robă roșie cu crucea pusă răsturnat și madame Olcott, ghicitoarea sa personală, peuchère, ca să nu-i zic altfel, care-i apare tridentul pe frunte, și potirele goale care se umplu singure cu sânge, și abatele care scuipa În gura credincioșilor... E adevărat sau nu?” „Dragul meu”, râdea Bramanti, „dumneata l-ai citit prea mult pe Huysmans, zău așa! A fost un fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
soclului de marmoră albă, cu vinișoare negre și roșii. De o parte și de cealaltă a cadranului, două medalioane de email albastru, și pe fiecare dintre ele - o camee. Cameea din dreapta - un Apollo cu lira ; cameea din stânga - un Neptun cu tridentul... Nu mai are chef să facă nimic până diseară. Chiar și până la geam se duce fără chef, abia târându-și picioarele. Pentru că ce o să vezi și acolo ? Chioșcul cu iedera, scaunele de răchită de sub nuc... Aaaa ! Cum de nu este
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
anxioși - toată siguranța pe care o pierduse în timpul nopții. —Plecați? întrebă Bonnie, bosumflându-se. În realitate, nu arăta deloc ca-n poză. Dar de-abia ați venit. Mark țâșni în picioare. —Stai așa. Nu, doctorașule. Nu pleca. Îți interzic. Îndreptă tridentul său imperial spre Weber. Ai zis c-o să mă scoți din spelunca asta. Cine să mă salveze, dacă nu tu? Weber își arcui sprâncenele, dar nu răspunse. —Frate! Trebuie să ajung acasă. Să mă întorc la serviciu. Slujba aia e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de catifea palidă, o sculptură de bronz pe care cu greu o puteai ridica noi am cîștigat acest ultim trofeu. Premiul nostru nu era o statuetă, ci un întreg grup de statuete, pentru că în jurul figurii lui Neptun, zeul mării, ridicîndu-și tridentul și barba din valurile de bronz, acolo se mai aflau pești, plante unduitoare și chipurile zîmbitoare a trei nimfe, toate sculptate în același material de un maroniu închis, strălucitor. N-am avut probleme în a-l găsi minunat și sînt
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
ani, ca să mai ușurez bugetul și așa destul de anemic al familiei. Acolo apele veneau adesea mari și înecau toată întinderea de prunduri. Atunci, stăteam în moară ca într-o arcă mirosind a făină. Câteodată, noaptea, nenea Vitu pescuia cu un trident, în iaz, la lumina făcliei. Când apele se retrăgeau, soseau căruțele la măcinat. În urma lor se furișau iepurii, ciuguleau boabele căzute din saci. Poate mi se părea, dar eu, care știam să opresc ploile când deveneau plictisitoare, îi vedeam aievea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
gladiatori, urmate de moartea unei părți a combatanților: mirmilonul purta o cască avînd deasupra un pește și-l Înfrunta pe rețiar, care Îi azvîrlea o plasă peste cap Înainte de a-l trînti la pămînt și a-i străpunge gîtul cu tridentul. În timpul luptei, rețiarul Îi făcea pe spectatori să rîdă strigîndu-i mirmilonului: „Nu cu tine am eu ceva de Împărțit, ci cu peștele tău!“. CÎnd se ducea cu gîndul la profesorii lui, François se Întreba dacă nu fusese cumva educat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
dar cu trupul gol și lipsit de apărare, pentru ca să se poată produce rănile mortale, căci asta era de fapt important pentru spectatori. Avusese noroc, la urma urmei. Viața unui băiețel care, botezat cu sînge, se pregătește să străpungă cu un trident gîtul mirmilonilor ce-ar avea de gînd să-l supere, viața asta merită să fie trăită. În școlile religioase pe care le frecventase, camarazii cei mai impresionabili - printre care el trecea drept impresionabilul-șef - erau convinși că nu vor trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
oscila urmând mișcarea lăncii care o străpungea. Aceasta Îi intra prin cap, și din pieptul deschis se vedea că-i pătrundea acolo unde altădată se aflau inima și gușa, și aici se Înnoda, ca să se desfacă apoi, luînd forma unui trident răsturnat. O parte, mai groasă, Îi străpungea locul unde ar fi trebuit să aibă viscerele și arăta către pământ ca o spadă, În timp ce două florete Îi străpungeau picioarele și ieșeau În afară simetric, prin gheare. Pasărea se balansa ușor, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
nu în ultimul rând, de mâna neurologică (Lévy,1981). Aspectele legate de malformațiile congenitale sunt cazuri „unicat”, rezolvarea lor fiind, cu totul excepțional, și cu participare kinetoterapeutică. În trisomia 21 (boala Down), copilul prezintă o mână scurtă (cu degetele în trident), moale și lată. • În aberațiile cromozomiale (cromozomul 18 suplimentar), mâna prezintă indexul înclinat cubital prin încrucișarea mediusului, iar celelalte degete în flexie. • Malformațiile congenitale se pot manifesta prin lipsa unor segmente de membru sau a membrului în întregime, sau prin
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de sud-vest se remarcă doar arealul din zona Dubai. O serie de alte arii urbanizate au doar caracteristicile incipiente ale unor posibile viitoare conurbații, fără a avea deocamdată toate atuurile necesare unor ansambluri conurbative tipice. Exemplificativ în acest sens este tridentul urban din jurul capitalei Sudanului, format din orașele Khartoum, Khartoum-Nord și Omdurman, ce alcătuiesc o unitate întinsă pe cca. 15.000 kmp., cu o populație de peste 5 milioane locuitori. Aria unei conurbații incipiente poate fi considerată și unitatea urbanizată de pe Coasta
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]