208 matches
-
lozinci ale biruinței, steaguri și portrete ale conducătorilor. Pentru toată lumea, singurele bucurii reale prilejuite de asemenea demonstrații erau efectele lor „colaterale”: se dădea liber de la serviciu și se găseau, brusc, crenvurști și bere. În rest, isteria colectivistă, retorica propagandistică, scenografia triumfalistă nu făceau decât să intensifice marasmul general. În comunism, bucuriile comunitare erau abominabile, pentru că erau impuse și mincinoase. Prin contrast, viața interioară, valorile individuale, convivialitatea micului grup de prieteni căpătau o importanță specială. Universul privat era singurul capabil să asigure
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Dacă unii membri erau marcați la început de o viziune pozitivistă asupra științei și de o credință indiscutabilă în capacitatea acesteia de a rezolva tot felul de probleme, se instaurează puțin cîte puțin o viziune mai critică și mai puțin triumfalistă, dar marcată în continuare de noțiunea de progres și de atracția spre inovație, tehnologiile de vîrf și încrederea în pertinența unor relații strînse cu politicienii. În ultimul rînd, va fi tratat impactul acestui grup prin cărțile și revistele publicate și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
constatau că "tehnica o luase înaintea științei"165, denunțau tehnoștiința și puterea acesteia și se orientau spre ecologie. Arhivele grupului ilustrează faptul că, la începutul anilor '70, se menține o viziune foarte pozitivistă despre știință, o viziune a unei științe triumfaliste, raționale și obiective. Convingerea că știința trebuie să contribuie la a îndepărta "partea magică" a deciziilor politice pentru a îndrepta popoarele spre o organizare mai rațională apare în mai multe rînduri de-a lungul scrierilor unora și altora dintre membri
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
neînsemnate sau se prăbușesc. În paralel, pretutindeni în Europa se formează partide sau mișcări fasciste pe care nici o strategie nu pare să le poată bloca. Această evoluție nu s-a produs într-un mod inexplicabil. Ea este consecința unei analize triumfaliste și complet greșite a conjuncturii internaționale, și modelarea acestor partide după o voință care nu mai este cea a conducerii mondiale a proletariatului, ci aceea a lui Stalin. Dar să ne păzim de simplificările abuzive și de mecanismele reducționiste. Nu
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
organizației regionale a Tineretului Progresist ce era cu siguranță la Iași. Fiind un document de uz intern, neaccesibil oricui, redactorii și-au permis și recunoașterea unor greșeli în activitate atât din partea lor cât și, mai ales, din partea altora. Folosind stilul triumfalist al epocii, „președintele activ” al acestei organizații (prof. C. Russu) a început cu o acțiune organizată în Vaslui. De altfel, în acele timpuri erau în mare vogă paradele, festivalurile, chermesele, întrunirile de tot felul, toate acestea având ca unic scop
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
document cercetat dar putem opina că biata opincă românească nu era deloc entuziasmată și de încrezătoare în flecărelile fără sfârșit ale unor șmecheri politici, bine hrăniți, bine adăpați și bine plătiți, tot de ei, la urma urmei. În același mod triumfalist, Iacob scria la mașina din dotare următoarele perle propagandistice numai bune la uns orgoliile rănite ale ștabilor de la „centru”, dacă se vor fi lăsat duși de nas așa ușor: „... populația orașului cât și a județului, este mulțumită de măsurile luate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Următoarele rânduri ale acestui episod au avut ca bază de documentare „Raportul de activitate al Organizației Tineretului Sătesc, Comitetul Județean, pe perioada 1 ianuarie-1 decembrie 1949”. Documentul a fost semnat de proaspătul secretar numit de partid, Iancu Dumitru. În stilul triumfalist de atunci dar și de mai târziu, raportul începea astfel: „...tineretul dela sate încadrat în organizații democratice participă activ sub îndrumarea Partidului (muncitoresc român, n.n.) la toate acțiunele poporului muncitor”. Și acesta-i abia începutul! Iată ce-a mai scris
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
-și scrie rapoartele pe hârtie cu antet, imprimată la vreo tipografie din oraș. Cert e că sediul CDE se afla pe strada Hagi Chiriac, nr.6, deci aproximativ prin zona de nord a Casei de cultură „C. Tănase”. Iată stilul triumfalist și ditirambic folosit de către M. Schaffer în scrierea sa: „Populația evreească din Vaslui (oare toată populația să fi venit, sau, cum se spune, cu cățel cu purcel?, n.a.), întrunită astăzi 27 mai, în marele meeting, în sala Teatrului Județean, la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
grandiosul finiș a fost următorul: „...suntem hotărâți a lua noi măsuri (...) așa cum ne-o cere IUBITUL NOSTRU CONDUCĂTOR, NICOLAE CEAUȘESCU (subl.în orig.), secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România”. Chiar așa! b. Bilanțul spunea altceva... La acest raport triumfalist se anexase și un tabel din care reieșea cu totul altceva și anume că tov-ul nu fusese chiar așa de sincer, dacă nu cumva, pudic fiind, ascunsese realitățile ce priveau cea mai dragă legumă a românului: CARNEA, precum și ale altor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost supusă populația, le știu toți cei care au trecut prin ele cu toate că unii, foarte mulți, au „uitat”. La fel ca în toate județele țării și producția industrial-agricolă realizată la Vaslui era destinată în mare parte exportului. Cu toate că Ceaușescu anunțase triumfalist în primăvara anului 1989 că Republica Socialistă România a reușit „...prin efo’turili înt’egului popo’” să-și achite datoria „este’nă” în cuantum de aproximativ 10 miliarde de dolari (după unele surse), exportul a continuat, totuși, cu aceeași intensitate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Monoton și trist. Șase zile de muncă pe săptămână, două ore de program la televizor seara, între orele 20,00 și 22,00 din care o oră era dedicată telejurnalelor de seară și de noapte și cealaltă oră diverselor raportări triumfaliste ale „oamenilor muncii de la orașe și sate”. Dacă Ceaușescu și imensa sa clică de mincinoși și lingăi reușiseră să denatureze și să deturneze în favoarea lor și a partidului unic aproape toată istoria contemporană a României, curgerea firească a zilelor nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bogată experiență scriitoricească și un nume de rezonanță pentru publicistica românească, publică sub titlul "Slujitorul credincios și înțelept", în Dilema Veche, un articol în care pornește de la discursul fondator al Sfintei Scripturi și ajunge la imaginea contemporană a unei Biserici triumfaliste, în care se cade adesea prin "suficiență, mândrie lumească și eficiență lucrativă"126. În două dintre Evanghelii (Matei și Luca) ni se oferă parabola slujitorului (robului) credincios și înțelept. E vorba despre un om care, urmând să plece pentru o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de poticnire, ci scopul este de a observa cum Dumnezeu și-a zidit biserica locală și cum a rezistat în ciuda impedimentelor. Totuși, lucrurile negative nu vor fi evitate sau minimalizate însă vor fi amintite deoarece istoria nu trebuie prezentată prin spectrul triumfalist. Experiențele negative ar putea reprezenta greșeli care trebuie evitate pe viitor. De asemenea, acestea explică motivul pentru care în prezent există anumite lucruri negative în biserica locală. Nicolae Iorga, istoric român, afirma că „cine nu-și cunoaște istoria este condamnat
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
se mai rușinează de ceea ce spune sau face. Nu mai sunt obstacole. De aici senzația că oamenilor corupți le merge mereu bine, că reușesc să „apară cinstiți”, „deoarece experiența spune că aceste atitudini produc rezultate bune”. De aici derivă caracterul „triumfalist” al celui corupt, care „integrând în personalitatea sa situații stabile de degenerare a ființei, o face în așa manieră că stimulează un sens optimist al existenței până la punctul de a se îmbăta cu acea anticipare a escatologiei care este triumfalismul
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
cu ușurință pe mai toate canalele de informare și comunicare. După cum se știe, kitschul reprezintă unul dintre "copiii" modernității și sugerează prezențe repetitive, banale și triviale ale unui fenomen. Matei Călinescu îl definește drept una dintre manifestările nemijlocite ale esteticii triumfaliste și ale epocii consumiste 316. Nici una dintre caracteristicile kitschului enunțate mai sus nu se verifică în cazul practicilor divinatorii populare. Ele funcționează asemenea unor practici tradiționale peste care s-au suprapus elemente de credință creștină. Pe de altă parte, adaptările
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pertinente pentru o concepție pluralistă sau solidaristă a societății internaționale este tema centrală a unor forme de analiză care se îndepărtează în mod clar de fatalismul neorealismului și de credința naivă în inevitabilitatea progresului global, care apare ocazional în formele triumfaliste de liberalism. Până la urmă, practica diplomatică este cea care stabilește cât de mult se pot pune de acord statele asupra unor principii morale și politice universale care transcend diferențele culturale și de altă natură. Pe astfel de baze se sprijină
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
auditive, apărând și dispărând la un mic gest, aproape la un semn"42. În același an, cu siguranță fast pentru disciplina noastră, apărea în germană Opera de artă în epoca reproducerii mecanice 43. Walter Benjamin se arăta mult mai puțin triumfalist decât academicianul ("aspectul distructiv" al filmului). Devenită reproductibilă prin procedeele fotosensibile, mecanice și industriale, opera de artă, spunea el, își va pierde valoarea cultuală, sacrificată valorilor de expunere. Tehnicile de reproducere profanează sacrul artistic, deoarece creațiile spiritului au o calitate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și se adresau publicului matur, care încă nu deținea aparate TV. Aceste benzi desenate au avut un succes enorm, Harvey Kurtzman în Mad depășind clișeul super-eroului care elimină de unul singur hoarde de naziști, deconstruind marile mituri ale culturii americane triumfaliste și ipocrite.632 Aceste formulări, consideră Wright, înfruntau "visul american" deconstruindu-l, încălcând norma conform căreia banda desenată trebuia să prezinte virtuțile unei societăți progresiste. Cu avantajul calității desenului și al concepției, adresate unui public adult și pretențios, care să poată
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
spiritul unei istorii comune și grandioase, reconciliindu-i cu eșecurile războiului, pierderea rangului și decolonizarea cu războaiele catastrofale din Indochina și Algeria". Complexul mesianic american nu a mai întâmpinat niciun factor care să îl tempereze, devenind hipertrofiat pe un discurs triumfalist; Japonia adoptă un discurs disculpator, aruncând întreaga responsabilitate asupra Germaniei; România este împăcată în poziția de "victimă a istoriei" care îi convine fiindcă îi justifică acțiunile (ori poate că nici nu vrea mai mult); comunismul este legitimat și rămâne cel
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
al Doilea Război Mondial și primul deceniu al Războiului Rece au anihilat individul pentru comunitate, super-eroii lui Stan Lee sunt complecși, rebeli, individualiști, își păstrează identitatea precum vechii eroi ai Vestului, la limita dintre civilizație și sălbăticie, total diferiți față de triumfaliștii și conformiștii "concurenți" de la DC. Ben Grimm, irascibilul om-piatră al Celor Patru Fantastici devine în scurt timp cel mai popular super-erou, manifestând existența unei credibile dimensiuni lăuntrice cu care publicul se putea identifica. I-au urmat toți ceilalți neadaptați, Hulk
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a prevalat expresia "părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de "stăpânirea romană" (Roller, 1952, pp. 47, 41). În timp ce stăpânitorii dădeau bir cu fugiții din calea năvălirilor barbare, țărănimea săracă, plebea și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au plecat! În sfârșit, [țăranii, plebea și sclavii care au rămas] sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutul național ca răspuns cultural la provocarea integrării europene. De la eroism belic triumfalist la post-eroism critic. O primă dislocare discursivă de importanță centrală reperabilă în memoria publică transmisă prin intermediul literaturii didactice este dată de deplasarea accentului dinspre un eroism belic triumfalist către o înțelegere post-eroică, pacifistă, impregnată chiar cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei celebrativ-eroice a trecutului românesc, manualele de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care aceasta a fost construită, sunt deosebit de necesare, așa după cum afirma un alt specialist În materie, Edward Said: Cred că rolul intelectualului modern, În condițiile În care normele dominante astăzi sunt atât de intrinsec legate de națiune (aceasta fiind Întotdeauna triumfalistă și situându-se Într-o poziție autoritară), este de a disputa normele dominante, de a arăta că un grup național nu este un dat natural, ci este construit, chiar inventat În unele cazuri. În cele ce urmează, voi prezenta câteva
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
specific culturii occidentale; b) resentimentele și frustrările provocate de această atitudine arogantă În rândurile celor din afară; c) perspectiva autocritică și relativizantă a occidentalilor, În raport cu suficiența și egocentrismul presupuse de poziția lor favorizată; d) interiorizarea de către ne-occidentali a perspectivei triumfaliste a Occidentului, ceea ce presupune autovictimizare, acceptarea unui stigmat social, adoptarea entuziastă și, uneori, superficială a modelelor apusene. Desigur, trebuie spus că aceste atitudini nu reprezintă decât niște „tipuri-ideale”, aflate, de fapt, Într-o continuă mișcare În viața reală și negociate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mijlocirii relației dintre scara orizontală și verticala divină. Forme ale discursului subversiv Ideologia totalitară implică la nivelul manifestării sale o retorică păguboasă, contraproductivă a discursului. Întreaga ei utopie s-a axat pe dimensiunea unei practici sui generis a discursului festivist, triumfalist, urmărindu-se, cu orice preț, impunerea unei noi ordini. Instalarea retoricii totalitare a culminat, efectiv, cu schimbarea de paradigmă. Fenomenul aplicării discursului subversiv se întâlnește la noi, în cadrul spațiului recluzionar, unde comunicarea între deținuții politici anticomuniști se derula sub forma
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]