256 matches
-
cultură, intelectualii au și libertatea de gîndire mai mică, micșorată cît justifică, juisează lîngă ea, chestionar auto suprimat de situațiile lui concomitente, biserica din cartier peste linii, plecarea din Bacău opțiunea pentru interiorizare, iluzoriu cu ea, nu te amesteca în troace că te mănîncă porcii, cea călătoare una dintre ele! consultă Cleopa, Ilie, Cuvînt de învățătură, cîștigul bisericii în relație cu profanul teoriei, cu profanul practicii și altele, geamurile ferecate în împărăția oglinzii cu tatăl și fiica și matroana, fata n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
salonul și sufrageria. Mobilierul din casă e foarte redus. Și nu am adăugat decât foarte puține din lucrurile mele. Nu există decât un singur pat. Nu aștept oaspeți.) Pustietatea asta mi se potrivește; spre deosebire de James, eu nu sunt colecționar de troace. Ba chiar am început să îndrăgesc unele dintre piesele de care m-am văicărit la început că sunt obligat să le cumpăr. Îmi place îndeosebi o oglindă mare, ovală, din hol. Obiectele doamnei Chorney par „să țină“ de casă; de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
prea erau în formă. Lăzi cu obiecte de gătit, încă nedespachetate, umplu micuța bucătărie. Deși am vândut o sumedenie de lucruri, iar pe altele le-am depozitat (inclusiv câteva cufere cu suveniruri din teatru), încă sunt inundat de prea multe troace aici. Cele două dormitoare sunt micuțe, dar au o vedere frumoasă spre niște garaje transformate în locuințe, unde, printre căsuțe, cresc o mulțime de plante și copaci. Bucătărioara, dacă reușești să intri în ea, e satisfăcătoare, având o sobă bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
prășitu’ porumbului și tehnicianul de cultură ne-a spus că la cuib să nu lăsăm mai mult de doi-trei porumbi. Și așa am făcut, că erau câte cinci-șasă. Și din întâmplare vine adjunctu’ comandantului coloniei Grădina, locotenent-major de Securitate Ion Troacă: Care paștele mătii ești pe rându’ ăsta? Zâc: Io sunt, domne! Vă spusei, io știam să prășesc, că-s copil de țăran. De ce ai tăiat atâta porumb aici? Pă’ domne, așa ne-a spus maistru’! Domne și mi-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nisipu’ ăla la picioare ca jaru’. Și ei mă-mpingea cu calu’, și cădeam cu gura în țărână, în pietrișu’ ăla... Mă ridicau cu câinii la spatele meu... Și așa m-au adus până-n colonie. Și când am ajuns, personal Troacă ăsta, era locotenent-major atunci, mi-a făcut percheziție, mi-a dat și o țâră de bătaie, și m-a băgat la izolare 14 zâle... După care am ieșit iar la muncă. Ion Troacă e acum locotenent-colonel și stă aici, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
până-n colonie. Și când am ajuns, personal Troacă ăsta, era locotenent-major atunci, mi-a făcut percheziție, mi-a dat și o țâră de bătaie, și m-a băgat la izolare 14 zâle... După care am ieșit iar la muncă. Ion Troacă e acum locotenent-colonel și stă aici, în Vâlcea, în Ostroveni, și de câte ori mă-ntâlnesc cu el... când mă vede, să-ntoarce și pleacă în altă direcție... Cum era izolarea? Cum? Tot așa. Un metru lățime, pe doi metri lungime. Apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Da, în aprilie ’64 ne-am eliberat. Da’ au fost evenimente și pe timpu’ eliberării și după eliberare. Ne-a’ dus cu tractoru’ la Piatra Frecățăi, la colonie une’ ne-a dat biletele de eliberare și foile dă drum. Locotenentul-major Troacă, despre care v-am spus că se găsește în Vâlcea și fuge de mine, și care era din Bârca mi-a zis: Veleanule, un’ te duci? Te duci la Giurgița? Și io atunci l-am înjurat. N-a zis nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
animale. Cel mai sigur mod prin care o scrofiță poate fi convinsă să nu facă nazuri vreunui vier, pe care noi i-l alegem, deși ea ar fi vrut poate pe un altul, este ca ambii să mănânce din aceeași troacă. Feromonii din salivă vor face restul. Și apropii vechiul obicei, consemnat de Cantemir - pare-mi-se -, ca’n timpul nunții mirii să mănânce din același blid. Cineva a avut curiozitatea de a circumcide un șobolan; nu râdeți, e chiar trist
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să mă tem pentru viața mea. Totul pare în regulă. Plec cu porcul în lesă, se lasă dus fără multe nazuri. Mă gândesc că în felul ăsta ar putea să descopere la timp eventualele capcane și aparate. Găsește îndată o troacă de porci cu terci de ovăz păstos, deasupra căreia e montată o capcană cu trei brațe. Nicio captură. E o eroare să crezi că porcii sunt tâmpiți (simțul mirosului bine dezvoltat?). Trecem de două platforme montate în copaci, de pe care
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
nu contează. Uite-l băgându-și amândouă mâinile În găleată și dându-și cu pumni de apă pe față și pe păr. Își potrivește freza cu pieptănul, iar Andrei trântește țeava de ciment. — Aia-i apă pentru băut! Nu-i troacă de porci acolo! Laur se face că nu-l aude și Andrei scuipă scârbit Într-o parte, ai, zici că-i văr-tu? Și chiar n-aș avea la ce să mă dezic. Dacă-i văr-tu, trimite-l după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-l pe fiu-su cu motorul nou și cu celelalte piese pentru care a plătit de-l ustură la inimă. — Îl dă afară, să-i plouă-n găoace, rânjește părințelul. Ce-a mai rămas din mașina asta, o să faci o troacă să se scalde rațele-n ea... Încruntarea de pe fața bătrânului Îl face să-și ia seama: ba taci că-i bine, moș Victore. Când o apărea Viorel, să vezi cum Îl facem ca nou. Hai, cheam-o și pe dada Leontina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
devine o tribună a politicii nomenclaturii. Au lucrat la această publicație personalități ca acestea: Ilie T. Zegrec, Dumitru Covalciuc, Simion Gociu, Vasile Tărâțeanu (mutat de la secția culturală la cea agrară, fără motive întemeiate), Ion Gheorghiță, Ion Țâbuleac, Ilie Motrescu, Maria Troacă, Ilie Gavanos, Ion Crețu ș.a. A publicat și materiale interesante: despre trecutul istoric al Bucovinei, despre personalități bucovinene, deportări, destinul unor oameni, despre viața culturală și bisericească. Puțin înainte de destrămarea U.R.S.S., publicația devine organ al Consiliului regional de deputați
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă. Hotar Cînd treci pe la hotar, să scuipi acolo, ca să nu te pocească ceva. De asemenea, cînd o femeie dă cu copilul de necaz, să-i ducă hai nele și troaca* la hotar. Găinile moarte iar se duc la hotar. Hoț Tîlharii poartă cu sine dinți sau vreun deget de om mort, ca să nu-i vorbească nimeni, așa cum nu vorbește mortul. Copilului mic să nu-i tai unghiile, căci iese hoț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se învălește bine și se bagă în o gaură de la podelele casei, de voim ca următorul copil să fie băiat. De vom pune buricul sub coardă* sau în vreo crăpătură, va fi fată copilul următor. Femeia să nu stea pe troacă și pe piuă, că face numai fete. Pentru ca o femeie să nască o fată, să nu mănînce carne de vițel ori de bou, ori de țap, berbece, rățoi, cucoș, gînsac, curcan. Dacă partea bărbătească are părul la ceafă ca o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu coși, că vei suferi de ochi. Gunoiul nu este bine a-l arunca asupra soarelui, nici cînd răsare, nici cînd apune, c-apoi capeți puhoiele* la ochi. Puhoielele de la ochi se vindecă dacă te speli cu apă din troaca unde beau caii. Să nu te speli pe cap lunea, miercurea și vinerea; nici femeile să nu facă leșie, că e rău de căzut și te vor durea ochii. Dacă dor pe cineva ochii, e bine a-i freca cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
autodenunț; și-a recunoscut vina, dar nu a scăpat de bătăi, fiind trecut din nou prin tot procesul, timp de câteva zile și nopți fiind torturat doar el: bătăi, șmotru, fandări, sărituri ca broasca, statul într-un picior, mâncatul din troacă pe burtă cu mâinile la spate etc. Pe 8 iunie 1950 a fost transferat din Pitești la Gherla, unde știa că va trebui să acționeze de partea agresorilor. A stat până pe 1 noiembrie 1950 în camera 105 împreună cu lotul timișorenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu competențe predefinite și abilități standardizate - care, în nevoia lor de a-și umple vidul noetic, au căzut pradă culturii vulgare. Când nu știi să te nutrești cu ambrozie și nectar, ca zeii, atunci te mulțumești și cu jirul din troacă. Există prea multe victime. Prea mulți ingineri care nu l-au citit pe Dostoievski și care cred că studiul dialogurilor platonice este pierdere de vreme; prea mulți poeți care cred că teorema lui Pitagora nu mai este la modă și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Sue Ellen la masă. Ca la cantina săracilor. Și atunci Sue Ellen urla la vreun aparținător mai nesimțit care voia să se hrănească din alocația de hrană a bolnavului, îi explica măgarului că nu se cade și ne arunca în troacă ciorba aia indigestă. Mâncam ca să avem o activitate. Ca să avem un motiv să ne ridicăm din pat. Ca să avem unde să ne întoarcem. Ca să jucăm șeptic. Și popa-prostu. Cel mai neplăcut, cel mai nesuferit, cel mai odios, cel mai absurd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
refac. Recompun. Nu știu dacă sunt corect, dacă redau fidel. - Aveam un coleg care vine-acasă la patru după masă mangă. Se culcă și, normal, în jur de unu’ se scoală și-și studiază nevasta, care sforăie de rupe locul. Cu troaca-n sus. Și-i bagă o mână la pizdă, asta se scoală, ce faci obsedatule, la ora asta, bețiv nenorocit, de asta-ți arde ție. Taci, fă, că sforăiai și am vrut să-ți mai iau din tiraj. - Cum din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
că paznicul, domnul Olinici Andrei, le-a fugărit din trifoi și le-a mânat pe un pârlog. Erau sătule și rumegau. I-am mulțumit și-apoi m-a ajutat să le duc la fântână, pentru a le adăpa. Era o troacă mare și un jgheab plin cu apă încât vacile și-au putut potoli setea. Nu le-am spus băieților despre toată tărășenia... ci numai că le-am dat apă. Fiind sătule, s-au culcat și ele și-au stat așa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
iuțească mersul. Capitolul X Adio și nu te vom uita Se auziră bătăi în poartă și o voce cunoscută întrebă: − Cumnată Marie, ești acasă? Maria era prin ogradă, tocmai curăța ceaunul în care fiersese lături pe care le golise în troaca porcilor. Pusese la îngrășat o scroafă care fătase mai multe rânduri de purcei și spera s-o facă de vreo 200-250 de kilograme. − Da, sunt acasă, da’ cine mă strigă? − Eu, Marie, Ileana lui Alexandru de la vale. Hai, vino și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a fi capabili de o asemenea formulare cinică, ideea din vorbele sale e ilustrată de numeroși alți „nomenclaturiști”: cariere bazate pe oportunism, abuzuri în relațiile de serviciu etc. Inși mici poartă cu ei farfurii mari, care se transformă uneori în troace. *Cojocaru mi-a spus că Gr.V. Coban vorbea compătimitor, cu o nuanță de dispreț de traiul modest al lui I.Gr.: „Mănîncă numai cartofi!” El mînca fripturi de porc și bea vinuri selecte. Se simțea puternic, sigur de sine, mai dezbrăca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Jos, dar drumul merge pe lângă un deal, și din drum până în deal nu-i distanță decât cât o ocupat fântâna. A terminat-o, i-a pus furcă și cumpănă, că așa se făceau fântânile atunci, i-a făcut și o troacă pentru vite, toate în regulă, dar în zadar. Apa n-o fost bună, o fost o apă grea, avea un miros și un gust rău. Nu a putut-o folosi oamenii, o părăsit-o. Io cred că și astăzi o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
el însuși ne spune, domnu’ Cornel a creat multe probleme regimului trecut: „Am fost un om incomod. Așa cum sunt incomod acum, așa eram și atunci. Eugen Barbu avea o vorbă despre mine: «Și de al dracu’ ce era, nici în troacă nu stătea.» Tot timpul trebuia să se desființeze vreo rubrică sau vreo publicație din cauza mea.“ Prin urmare, cum poți să zici despre domnu’ Cornel că ar fi colaborat cu regimul și cu Securitatea? Ca să fie lucrurile clare, domnu’ Cornel a
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]