947 matches
-
importanți oameni ai comunei și ai raionului , aceștia din urmă veneau doar când aveau treburi “administrative” de rezolvat prin localitate și erau aduși de oficiali ai comunei. De asemenea, era și un pescar de ocazie, care ne vizita să facă trocul cu tata, să-i dea pește contra vin. Cei din afara comunei, în general, erau invitați ai primarului, vecin cu noi și prieten de familie cu părinții mei. Primarul era un simplu croitor, fără prea multă carte, maximum patru clase, însă
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
covercă adeseori găseam, că mă culcam cu el în fiecare seară. Era pândar la vie în fiecare toamnă. Făcuse o sfârlează cu multe ciocănele - sperietoare. Cădeau nori negrii graurii pe pârguiții struguri și ... multe coțofene. Trosneau de rod pe drumuri trocurile pline. Era o bucurie-a noastră, a oricărui copil să intre, să storcească în picioare ciorchinele de struguri ca piramidele stivuite-n lin. Ce vremuri mai erau ! De sărbători biserica era ne-ncăpătoare. Eram mai ortodocși, supuși canoanelor ... Și-n
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
pustă Cu legi peste legi la legi, Cu justiție injustă Și procese ani întregi. Nu salvăm țara cu mita Și cu micul mare plic, Alba-neagra de-a sucita Nu rezolvă mai nimic... Nu salvăm țara cu trucuri De privatizări la troc Pe procente din ciubucuri Ca la jocul de noroc... Nu salvăm țara pe ducă, Prin foști regi și regi țigani Cu ciutaci, ciuvici ce țucă Buci de felicși și jidani. Nu salvăm țara cu dude La palat, pe lângă tron, Și-
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
piatră, de unde și-a luat denumirea epoca respectivă. Femeile și bărbații din acea Epocă nu aveau bancnotele și monedele pe care le utilizăm noi în prezent, dar făceau schimb de bunuri de valoare între ei, schimb care purta numele de troc. Când oamenii au învățat să prelucreze metalele, schimburile au devenit mai ușoare, întrucât metalele, precum aurul, argintul, cositorul și fierul, reprezentau o valoare pentru toată lumea. Schimbai ceva pentru o anumită cantitate de metal, iar ulterior, puteai să folosești părți din
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
la aparate. Se ducea o luptă infernală cu moartea, dar șansele acestuia păreau să fie nule. În schimb, Dumnezeu nu dormea. În timp ce tatăl tindea să treacă într-o altă lume, poate , cine știe, într-o înțelegere neștiută, ca într-un troc neînțeles cu destinul, de pe bancheta din spate, trezit dintr-un somn adânc de către salvatori, dintr-un morman de fiare, dar care nu i-au făcut nici măcar o zgârietură, ținând o frunză de tei în mânuță, un băiețel de aproximativ doi
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
importanți oameni ai comunei și ai raionului , aceștia din urmă veneau doar când aveau treburi “administrative” de rezolvat prin localitate și erau aduși de oficiali ai comunei. De asemenea, era și un pescar de ocazie, care ne vizita să facă trocul cu tata, să-i dea pește contra vin. Cei din afara comunei, în general, erau invitați ai primarului, vecin cu noi și prieten de familie cu părinții mei. Primarul era un simplu croitor, fără prea multă carte, maximum patru clase, însă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
importanți oameni ai comunei și ai raionului , aceștia din urmă veneau doar când aveau treburi “administrative” de rezolvat prin localitate și erau aduși de oficiali ai comunei. De asemenea, era și un pescar de ocazie, care ne vizita să facă trocul cu tata, să-i dea pește contra vin. Cei din afara comunei, în general, erau invitați ai primarului, vecin cu noi și prieten de familie cu părinții mei. Primarul era un simplu croitor, fără prea multă carte, maximum patru clase, însă
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
Critica rațiunii pure” Tristețea, sentimentul trecerii iremediabile a timpului, regretul filosofic, melancolia îl fac pe Ilie Marinescu să trăiască cu intensitate, în prezentul conștiinței, desfășurarea propriului destin. „Am plătit cu fericirea,/ Fiecare clipă, pas,/ Măsurându-mi rătăcirea,/ Biologicul meu ceas.” („Troc”) De altfel, pentru poet, realitatea înseamnă „schisme,.../ răspunsuri și-ntrebări/ Un conflict de mimetisme/ Ne-ncetate frământări.” („Lamentări”) Asemenea lui Immanuel Kant, poetul critică „rațiunea pură” ce îl „pune în dileme”. („Dilemă”) Realitățile obiective ale lui Kant din „Critica rațiunii pure
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
uscate sau ce-i prisosea în gospodărie. Întotdeauna venea și pe la noi și-și deșerta desagii spre marea mâhnire a mamei, care se simțea vinovată în sărăcia ei, vinovată de-a o pune pe drumuri pe mătușa. Și-atunci începea trocul. Mama nu se lăsa până n-o convingea pe mătușa să umple desagii cu zahăr, ulei, gris sau orez. După-ndelungi tratative purtate până-n miez de noapte, mătușa câștigă și mama abdică. Plecăm a doua zi cu trenul de ora
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că aveam nevoie de distracție, ei ne lăsau să le călărim caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și noi să mănânce struguri sau pepeni. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
importanți oameni ai comunei și ai raionului , aceștia din urmă veneau doar când aveau treburi “administrative” de rezolvat prin localitate și erau aduși de oficiali ai comunei. De asemenea, era și un pescar de ocazie, care ne vizita să facă trocul cu tata, să-i dea pește contra vin. Cei din afara comunei, în general, erau invitați ai primarului, vecin cu noi și prieten de familie cu părinții mei. Primarul era un simplu croitor, fără prea multă carte, maximum patru clase, însă
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Și, probabil, pentru că-l iubea, Să-l găsească-n barcă lângă Noe. Pe fantele din cocina sa, Sus ai noștri, jos ai dumitale, A cumpărat purcelușa pe loc, Ce-om mânca la iarnă, nu se știe, Făcându-i colegi întru troc; Genoflexiuni electorale, Avea el speranța nemărturisită Mai precis, vacarm și gălăgie. Că vor fi o familie unită. Deși recunosc că nu-i frumos Și, chiar au fost fericiți și nebuni, La-ntruniri mai neoficiale, Vreo două - trei luni ... Aș striga
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
ar da o țuică cu sarmale. Sfârșiră amândoi alfabetul iubirii. ---------------------------------- Ce triste-s cărările firii Genoflexiuni electorale ... Și-n van sunt precepte și științe * Asemenea altor ființe! Rondelul cumpărătorului Purcelul nostru, sigur de noroc, Credea c-al lui este întrgul troc Sunt econom și hotărât: Și n-o mai suferea pe purcelușă Imi iau șosoni la lichidare, Nu doar la troc și nici măcar la ușă. Mă mulțumesc și cu atât; Devenise țâfnos, obraznic și rapace Batiste, luna viitoare. Față de toate celelalte
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
sunt precepte și științe * Asemenea altor ființe! Rondelul cumpărătorului Purcelul nostru, sigur de noroc, Credea c-al lui este întrgul troc Sunt econom și hotărât: Și n-o mai suferea pe purcelușă Imi iau șosoni la lichidare, Nu doar la troc și nici măcar la ușă. Mă mulțumesc și cu atât; Devenise țâfnos, obraznic și rapace Batiste, luna viitoare. Față de toate celelalte dobitoace, De Anul Nou nu vreau decât Excepție făcând o dolofană Ciorapi, de mi-arajunge banii, De scroafă bălană Sunt econom
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
la Parlamentul European, parcă regretând, de vreme ce știa prea bine că ei i-a reușit atât de ușor, proaspăt scăpată de văl, mireasa a declarat că ginerică încă nu se gândește să candideze. Foarte frumos. Numai că, uite, mentalitatea comerțului de troc sau pecuniar cu asemenea locuri se răspândește și o altă odraslă vine dinspre Prigoană cu convingerea că, dacă banii lui au mers la PDL, merg și-n altă parte. Asta, în vreme ce menționata motivație a procesului cu trofeul vorbește despre descurajare
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (10) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365994_a_367323]
-
flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că aveam nevoie de distracție, ei ne lăsau să le călărim caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și noi să mănânce struguri sau pepeni. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile[5]pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
mine și nici nu-mi dădeam seama când mi-o șterpelea din mână. Tot timpul era nesătul, ar fi fost în stare să mănânce până crăpa, dacă i s-ar fi dat. Cotarla se-nvățase să mănânce până și din trocul porcilor, era un scandal nemaipomenit în curte când le dădeam mâncare, îmi plăcea să-l văd cum se luptă el cu porcii, vorba aia întărâtă-i drace că și mie-mi place... Numai că, într-un an, tatăl meu a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
i se părea ei că e pe cale de a-i face vreun rău. A devenit și mai agresivă după ce a fătat șapte purcei. Se-nțelege, după ce purceii s-au învățat și ei la mâncare, nu mai prea era loc pe lângă troc, deși acesta era destul de lung. Nu de puține ori l-am văzut pe Floricel, care era ditamai câinele de-acum, aruncat în sus de râtul puternic al scroafei aceleia fu¬ri¬oase. În schimb, niciodată nu făcea asta cu purceii
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
curtea de puradei ! Și nu ți-e greu cu atâția copii? - Nu mi-e greu ,mîncați-aș,mi-e mai mare dragul cînd îi văd că țopăie prin curte. Haine ,se mai îmbracă unul de la altul,mâncare ,ca purceii din același troc.Și noi am fost zece și tot ne-am făcut mari. Mata ai casă mare,ai mașină ,te-ai bucurat la lucruri în loc să te bucuri de copii. Noi trăim mai simplu,de la mama natură,desculți prin curte iarna ,cu baie
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
din matca lor și duc suflete și case către final de viață și de drum. Doamne, parcă mai văd și niște inimi somate-n ceafă de un foc să-și lase tot și cu asfaltul să-ncheie-n grabă-un troc pe niște roșu, pe tăcere și pe flori... Acolo, Doamne, e război ? Doamne, fereastra las-o-ntredeschisă ! c-am pus pe glaf niște semințe de măslin, de rozmarin, de busuioc și-aș vrea, la toamnă, rodul să-l culeg de-
PRIMELE-NTREBĂRI...CELE DINTÂI DURERI... de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366576_a_367905]
-
Și, Dumnezeu știe, doar, cum îți vine în minte, un vers de rondel (știut dintr-o carte ori dintr-un cântec trist) : „ Partir c`est mourir un peu „! Și, pentru că ți-e totul permis, nu-i așa? printr-un mic „troc”cu topica , ia, uite ce-a ieșit : „ Mourir,c`est partir, un peu „! Fără-ndoială că-i așa. Și cel mai bine știu cei pentru care Mama n-a murit, a plecat, doar „ puțin”. Cu ea vorbim, în somn și
ŢIE, MĂICUŢĂ, LA MULŢI ANI ! ...IAR ŢIE, MAMĂ, DOAR UN GÂND ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366579_a_367908]
-
din matca lor și duc suflete și case către final de viață și de drum. Doamne, parcă mai văd și niște inimi somate-n ceafă de un foc să-și lase tot și cu asfaltul să-ncheie-n grabă-un troc ... Citește mai mult Doamne,unde sunt acum ?că simt mișcare de culoare, de umbră și de ploaie și de vântși...doare.Doamne, rotundul plin cu gust de laptece-l simt pe buze-nseamnă mamă ? Doamne, bărbatului ce-ascunde-acum, timid, o lacrimă în
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
zăgazul, au ieșit din matca lorși duc suflete și case către final de viață și de drum.Doamne, parcă mai văd și niște inimi somate-n ceafă de un focsă-și lase tot și cu asfaltul să-ncheie-n grabă-un troc... XIX. CÂND PLOUĂ, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016. Pe crupa mânzului mă-ntind când plouă și mâinile căuș le fac s-adun mai multă viață-n mine, de-acolo arunc iubiri balast care
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
care să răspundă exact cerințelor genului și așteptărilor publicului cultivat european sau nord-american. Există în țara noastră, azi, o goană constantă a unor autori pentru premii. Nu luăm în considerare că acestea sunt date și pe... ”ochi frumoși “, și pe trocul „anul acesta îți dau premiu ție, la anul îmi dai tu mie“, sau „jumi-juma“. Pentru această maladie nu există leac. Singurul test al unui demers cultural e rezistența în fața publicului interest și avizat. Orice altceva invită rîsul și cred că
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351774_a_353103]
-
voci care contestă Ziua Armatei. Sau cel puțin data la care este ea sărbătorită. Pardon, bifată! Cică asta de acum este una proletcultistă, impusă de comuniștii regelui Mihai care au suprapus-o cu ziua lui de naștere, făcând un nou troc manipulator, pregătindu-i-se decorația „Victoria”(Pobeda, po ruschii). Că ar fi bine să o stabilim atunci când a fost înființată Armata pământeană, pe la anii 1832 la 1835, sub gârbaciul guvernatorului țarist Kiseleff. Sau, și mai bine, în noiembrie 1859, când
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]