273 matches
-
nepăsător cinism, veșmintele tufelor dintre morminte, despuindu-le de demnitate și culori. Asistam neputicioasă la pudoarea afișară de ramurile ce-și plecau capul rușinate, în fața avansurilor profanatoare ale satirului. Când se plictisea de jocul său plin de cruzime, le abandona troienite prin colțuri pierdute în umbră printre morminte sau le așternea pur și simplu în lințolii cafenii, destinate să-și fosnească plânsul din urmă învelind pacea de veci a celor ce dormeau sub lespezi. Tot contemplând jongleriile cârcotașului am ajuns la
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1479504746.html [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
încet pe creste, își picură iubirea. La Viflaim coboară-n staul magii Și lângă iesle sunt ciobanii în cojoace. Cu Îngeri ninge, și-nfloresc copacii Și Maica Sa, zâmbind, L-adoarme-n pace. De-aceea vin și azi colindători Sub vălul iernii, troienind cărări, Vestind pe Cel ce se învăluie în nori. Colindul cel duios răsune către zări. Referință Bibliografică: Noapte de nea. Colind. / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
NOAPTE DE NEA. COLIND. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_noapte_de_nea_colind_.html [Corola-blog/BlogPost/358852_a_360181]
-
priviri zburdalnice iară / iertarea-i vrut să-mi furi. / te iert și te sărut ușor,/ nu-vânt: / sunt suflet ce pălește / îți dau surâsul din candori,/ în piept / inima, nu te iubește !/ ai fost cu mine zbor de gheață / și-ai troienit ca musafir, / te-am iubit fără speranță - / iubirea ta, e-n trandafir ! Referință Bibliografică: Trandafirul / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile
TRANDAFIRUL de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1394986187.html [Corola-blog/BlogPost/353563_a_354892]
-
vorbă că nu vor nimic mai mult Doar un zâmbet și să-i țineți după umeri...Eu ascult Cum mă cheamă iarna asta cu troienele de vis Să mai ning cu ea odată, un colind cum am promis: Să vă troienesc cu dragul și iubirea mea și vreau Să-mi primiți colindu-acesta și cu tot ce am să dau... Versul meu la voi s-ajungă precum sevele în flori În veșmânt din al meu suflet, cum a fost de-atâtea ori
COLIND PENTRU VOI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Colind_pentru_voi_violetta_petre_1361626783.html [Corola-blog/BlogPost/351970_a_353299]
-
Maricica, până mor, cătând a ta cărare!.. De multe ori vreau să mai vii, neprețuită ,,doamnă”, Să ne găsești lângă copii, șoptind: ,,Mai vine-o toamnă!”. O să te-aștept an după an să depeni firul roții, Cu frunze să ne troienești, când alintăm nepoții!. Vreau să le spun cât farmec ai, unde-ți ascunzi misterul, Când vii, sărutul ce ni-l dai, încremenește cerul, Mii de culori tu lași când treci, schimbând pădurii haina, Sărutul brumei tale reci, azi, îți trădează
TOAMNELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Toamnele_ionel_davidiuc_1351879390.html [Corola-blog/BlogPost/344983_a_346312]
-
în noi Și le vărsăm încet spre lume Ca pe un cântec făurit anume, Ca pe balsamul unei calde ploi. Și-nfiorați de vara cu parfumuri, De-al primăverii farmec de verbine, Nici nu visăm la iarna care vine Să troienească ale noastre drumuri. Ci iartă-mă tu, floarea mea de tei, Ce-ai înflorit la mine-n grădină, Că nu-ți pot da atâta căldură și lumină Cât de la mine poți să vrei. Și pleacă-te să-ți simt înfiorarea
ŢIE, FLOAREA MEA de LEONID IACOB în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 by http://confluente.ro/Tie_floarea_mea_leonid_iacob_1363428884.html [Corola-blog/BlogPost/345285_a_346614]
-
coaptă Î n cîmpia cerului Ș i cînd în tîmpla mea Renasc alți zei Mai vii Stelele cad din cer într-o lacrimă Din care cu veșnicie se adapă Fluturii striviți de lumina din lampă ZAPĂ DA ZILEI M-a troienit zăpada M-au nins atîția ani Pe mine cine mai poate Să mă dezăpezească ? M-au copleșit pădurile Stejarii cei falnici A u împietrit în sufletul meu M ă mai bucură doar păpădia Cea binecuv întată cu delicatețe De Zeu
DEFINITII de CRISTINA LILA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Definitii_cristina_lila_1341239043.html [Corola-blog/BlogPost/356748_a_358077]
-
se disipează în insulele mediteraneene. Însăși existența lor este pusă la îndoială, deoarece asocierile de nume sunt deseori speculative; iată cele mai cunoscute: "Peleset" = Filistini "Lukka" = Lycia (Asia Mică) "Ekwesh" = Ahei "Denyen" = Danaoi "Sherden" = Sardinia "Shekelesh" = Sicilia "Tjekker" = Tirrhenieni (sau Troieni din Asia Mică)
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
Bunul Domn Și ne-a ascuns destinele sub rogojina Cioplitu-ne-a iubiri de gheata-n somn Să nu simțim cît vor să mai rămînă. Le-a-mpodobit cu flori de așteptare Să plîngă cu petale albe, numărate Urmele șterse, cînd a troienit cărare, Un car cu boi cu osiile-ngîndurate. Sub cerga muta, iarna mai vorbește Din fir ne toarce-n umbre pe ștergar Ne-mperecheaza-n snopuri de poveste Ce-s macinate-n grabă de-un morar. Dar eu, i-oi colinda dasaga În
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
iubiri strălucitoare, în care disperarea se ferice” declanșat de sărutări în poezia creatoare se împotrivește, însă, transformă fulgerător în fericire, eroul „Dorința”, înainte ca îndrăgostiții să acestor gânduri rătăcite ale lui Dan, zărind chipul blond, identificat cu adoarmă cu adevărat, troieniți de flori M a r i a a s t u p â n d u i g u r a ș i Maria din vis. de tei). asigurându-l că nu îngerii îndeplinesc Iubirea deznădăjduitului Dionis Simbolic este și
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
sub 400 mm/an, fenomen datorat influențelor de ariditate) și cele mai ridicate pe munții înalți (peste 1200 mm/an). Vanturile Există o diversitate mare a miscarilor aerului în țara noastră: Iarna:- crivățul- foarte rece si uscat, produce geruri puternice, troienind zăpada in câmiile din est și sud-est. Vânturile de vest- aduc zăpadă și ger cu preponderență în partea vestică și centrală a țării. Austrul- aduce aer tropical, cald, care înmoaie gerul și topește zăpezile. Vara:- aer oceanic bate dinspre vest
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
dar repartizată mai ales în lunile mai-iunie, ceea ce face ca fenomenul de secetă să fie frecvent în lunile iulie-august, producând diminuarea cantitativă și calitativă a recoltelor agricole. Vânturile sunt predominante din vest, din sud, austrul, iar din est, crivățul. Crivățul troienește zăpada, de multe ori este de direcție nord-sud făcând adesea circulația impracticabilă datorită înzăpezirii. Tradiția locală arată că denumirea comunei Giuvărăști vine de la foștii proprietari ai moșiei și anume familia Giuvara. Pe harta rusească din 1835 (sau "Harta teatrului de
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
primăria le-a oferit ceai, cafea, și gustări calde), a existat intenția de a fi redirijat spre București pe drumul deschis de plugul antemergător al unui tren Intercity, dar s-a renunțat deoarece în cîteva zeci de minute viscolul a troienit din nou calea ferată. În jurul orei 17,00 pe data de 8 februarie, garnitura a ajuns în orașul din care plecase. Deși cauzele evenimentului au fost fenomenele meteo extreme, totuși deciziile luate de către comandamentul de la Galați s-au dovedit a
Înzăpezirea trenurilor InterRegio 1732 și 1594 din 2012 () [Corola-website/Science/331015_a_332344]
-
Homer, care relatează cel de-al zecelea an al Războiului Troiei. Urmându-l pe Wolf, asteroizii descoperiți în preajma punctelor Lagrange ale lui Jupiter și-au văzut atribuite nume asociate din "Iliada", iar acest grup, în ansamblul său, a fost întitulat « troieni ». Asteroizii situați în punctul L poartă numele unui erou sau al unui concept grec și sunt numiți « tabăra greacă » sau « grupul lui Achilles » (588 Achilles, 659 Nestor, 911 Agamemnon, 1143 Odysseus etc.). Cei situați în punctul L poartă numele eroilor
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
anuale au valori de 500 mm, în timp ce media anuală a zilelor cu zăpadă este de 37,7 zile. Vânturile dominante, bat din direcția nord-vest spre sud-est; iarna bate crivățul dinspre est, un vânt local ce aduce ger și viscolește zăpada, troienind-o. Vegetația teritoriului localității Darabani este împărțită în două zone: una cu pădure de foioase și alta de silvostepă, mult transformate din cauza activității omului. Pădurile conțin diverși arbori cum ar fi stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei, frasin ("Fraxinus
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
este acum îndeajuns celui căruia nu-i ajungea o întreagă lume."</poem> — Alexandru cel Mare <poem>"Reverse dulci scântei "Atotștiutoarea, "Deasupra-mi crengi de tei "Să-și scuture floarea. "Ne mai fiind pribeag De-atunci înainte "Aduceri aminte " M-or troieni cu drag."</poem> — Mihai Eminescu 1850 - 1889 Cimitirul Bellu, București (fragment din poezia "Nu voi mormânt bogat"). <poem>"Și pulbere țărână din tine se alege " Căci asta e a lumii nestrămutată lege, "Nimicul te aduce, nimicul te reia, Nimic din
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
vor d-lor, ar fi zis: Da, voim și noi. Pe cine vrea " Romînul" să înșale cu reprezentațiunea națiunii adunată în fabrica de palavre din Dealul Mitropoliei? Pe noi desigur că nu ne poate. [8 decembrie 1877] ["DRUMURILE S-AU TROIENIT... "] Drumurile s-au troienit și comunicația telegrafică pare întreruptă, nici o știre din străinătate nu vine să ne lumineze asupra situației, tocmai acuma când toate celea par a atârna de-un fir a păr. Câmpiile albe se-ntind împrejurul Bucureștilor și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi zis: Da, voim și noi. Pe cine vrea " Romînul" să înșale cu reprezentațiunea națiunii adunată în fabrica de palavre din Dealul Mitropoliei? Pe noi desigur că nu ne poate. [8 decembrie 1877] ["DRUMURILE S-AU TROIENIT... "] Drumurile s-au troienit și comunicația telegrafică pare întreruptă, nici o știre din străinătate nu vine să ne lumineze asupra situației, tocmai acuma când toate celea par a atârna de-un fir a păr. Câmpiile albe se-ntind împrejurul Bucureștilor și se pierd în zarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Toată noaptea a plâns, cât a îndurat, Căci băiatul dulce cu alta a plecat. E tristă și singură, nu poate rezista, Ah cât ar vrea să îi dea inima, Dar știe că nu se poate și se oprește Pe drumul troienit de o altă poveste. Moș Crăciun există, oare zice ea, Dacă e așa, vreau să-mi dea dragostea. Un băiat frumos, dulce, tinerel Care să îmi ofere un sprijin, nițel. Ia zăpada în mână, iute se topește, Se uită în
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
unde se afl? palatul zânei Dochia, stele „izvor?sc pe ceruri", a?a cum florile „izvor?sc pe plaiuri a lor via?? de misteruri", iar cire?îi poart? În ramurile lor „snopi de flori" a c?ror petale I? i „troienesc om?tul trandafiriu" pe c???rile preș?rate cu „pulbere de-argint". Ochii albă? tri ai lunii „arunc? peste nori" „flori de aur", iar peste undele apei flori de nea („Ochii ei cei mari albă?tri peste nori arunc? blând
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
topos sacru În care, prin iubire, omul I?i reg? se?te identitatea ?i într? În eternitatea naturii, În ritmurile ancestrale ale acesteia {C?lin file din poveste, Dorin?a, Cr?iasă din pove?ți, Povestea teiului etc): „Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea peste noi, ?i prin somn auzi-vom bucium De la stanele de oi. O, privi ?i-i cum viseaz? Visul codrilor de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei I?i sunt a?a de dragi!" (Povestea codrului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
se Întâlnesc sufletul uman ?i armonia universului. Nuntă din finalul poemului „C?lin", Încheiat? În peisajul feeric al p?durii, ocrotit de lun?? ?i de oglindă lacului În care se reflect? fă?a lini?țiț? a astrului nocturn, sau visul troienit de flori de tei din „Povestea codrului" „mic basm Încifrat cu proiec?îi mitice, În care visul eroilor, redeveni?i copii se Întâlne?te cu visul codrilor de fagi" sunt astfel de exemple În care fiin?a uman? „I?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ceea ce a lăsat acasă, de patria „de acum pierdută”, despre destinul tragic al căreia nu se sfiește să spună că îl doare („Mă doare suferința ei cernită, grea și mută”), îl încearcă dramatismul scurgerii timpului și al pierderii urmelor mereu troienite „de ani, de vreme și soroc”. Versurile încercate în limba franceză nu au altă tonalitate, nici altă cotă valorică. Cel mai important manuscris, cu valoare certă de ordin literar, care a rămas de la C. este jurnalul său, publicat în 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
ciugulească cine știe ce pe pervaz. Nu-i veni să-și creadă ochilor. Se întoarse să-i spună ceva mamei, dar ea, cu fața spre fereastră, rămăsese fără grai : o jumătate de fereastră era înghețată, gerul desenase flori mari de gheață, viscolul troienise grădina, era întuneric și frig, dar prin cealaltă jumătate de fereastră se vedea câmpul galben-auriu, cu grâul copt în căldura verii, cu maci și albăstrele cât vedeai cu ochii. Și atunci, se întrebă tatăl, cum de era așa de întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
din mers. Zăpada adusă de el, ca și rafalele viscolului, pătrunse prin ușa deschisă, au răcit de-a binelea interiorul cursei. Pasagerii toți stau cu gîturile întinse și cu ochii măriți, privind înainte îngroziți de gîndul că ar putea rămîne troieniți în plin cîmp, pe șosea. La fiecare mișcare laterală a mașinii, sub presiunea vîntului în coastă, li se taie răsuflarea, gîndind cum ar putea să se salveze, în ce parte să se arunce, pentru a nu fi striviți dacă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]