222 matches
-
287, fig.30/6c) (Anexa 2/13c). 13.d. Capac cu pereții bombați și cu buza accentuat profilată. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 306, fig.198/1112; 199) (Anexa 2/13d). 13.e. Formă tronconică, cu două tortițe, aproximativ la mijlocul înălțimii vasului, întâlnită doar la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 306, fig.200) (Anexa 2/13e). 13.f. Capac cu pereții puternic bombați și cu buza lată, răsfrântă, prevăzute cu câte un mâner în formă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mai mic decât gura. Se constată și existența a unul sau două șiruri orizontale de tortițe și proeminențe, simple sau alăturate, ori apucătoare dispuse pe corp (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426; DUMITRESCU et alii 1954, 387-390). 14.a. Vase tronconice, cu pereții drepți sau foarte arcuiți și prevăzute cu unul sau două șiruri de proeminențe (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14a). 14.b. Vase tronconice cu marginea adusă spre interior și cu proeminențe pe maximum de rotunjire de la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426; DUMITRESCU et alii 1954, 387-390). 14.a. Vase tronconice, cu pereții drepți sau foarte arcuiți și prevăzute cu unul sau două șiruri de proeminențe (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14a). 14.b. Vase tronconice cu marginea adusă spre interior și cu proeminențe pe maximum de rotunjire de la partea superioară a vasului (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14b). 14.c. Vase tronconice cu marginea dreaptă sau ușor răsfrântă în afară și cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14a). 14.b. Vase tronconice cu marginea adusă spre interior și cu proeminențe pe maximum de rotunjire de la partea superioară a vasului (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14b). 14.c. Vase tronconice cu marginea dreaptă sau ușor răsfrântă în afară și cu unul, două sau chiar trei șiruri de proeminențe pe corp, sau uneori, cu tortițele perforate orizontal, la partea superioară a vasului (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14c). 14
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dreaptă sau ușor răsfrântă în afară și cu unul, două sau chiar trei șiruri de proeminențe pe corp, sau uneori, cu tortițele perforate orizontal, la partea superioară a vasului (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14c). 14.d. Vase tronconice cu marginea dreaptă, cu maximul de rotunjime la mijlocul înălțimii vasului și cu două șiruri de tortițe perforate orizontal (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14d). 14.e. Vase tronconice, cu gât înclinat ușor spre interior, cu buza dreaptă (DUMITRESCU
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14c). 14.d. Vase tronconice cu marginea dreaptă, cu maximul de rotunjime la mijlocul înălțimii vasului și cu două șiruri de tortițe perforate orizontal (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14d). 14.e. Vase tronconice, cu gât înclinat ușor spre interior, cu buza dreaptă (DUMITRESCU et alii 1954, 388) (Anexa 2/14e). 14.e1. Încadrată de Vladimir Dumitrescu într-o formă aparte, denumită “Variante de chiupuri” (DUMITRESCU et alii 1954, 390), această formă se caracterizează
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
scotocească prin "cămara" lor de alimente. Ceea ce ne-a atras în mod deosebit atenția a fost un butoiaș sau mai degrabă o putinică. Recipientul respectiv avea aproximativ trei căldări, adică vreo treizeci de litri. Era făcut din scândură, sub formă tronconică: baza mare jos și baza mică sus. Obiectul era prevăzut cu un capac de lemn, având în partea exterioară un mâner. Moș Butu a ridicat capacul de lemn și l-a pus jos. A introdus mâna în vas și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
stativul, inelul, clema, mufa. Ustensile din lemn Cele mai utilizate sunt: cleștele pentru eprubete și stativul pentru eprubete. Vase și aparate speciale Exicatorul se folosește pentru uscarea lentă și păstrarea substanțelor care absorb cu ușurință umiditatea din aer. În partea tronconică a exicatorului se introduce o substanță care absoarbe umiditatea (clorura de calciu anhidră, acid sulfuric concentrat, anhidridă fosforică). Deasupra absorbantului se așează o placă de porțelan perforată ce permite 176 circulația aerului în exicator, iar pe această placă se așează
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fără robinet lateral, microbiurete, biurete automate PELLET Trompa de apă este un dispozitiv utilizat pentru a realiza presiuni scăzute în instalațiile de laborator. Este compus din două părți, una interioară care se racordează la rețeaua de apă, are capătul inferior tronconic și pătrunde în partea inferioară care este mai lungă și prevăzută cu un ștuț lateral care face legătura cu instalația in care se va realiza vidul. Flaconul de vid numit și flacon Kitassato, se aseamănă cu un vas Erlenmeyer, prevăzut
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
4,5) sau cele sferoidale, puțin mai înalte, descoperite doar la mormintele 8 și 80 Pl. 16/2; 23/4; 29/1; 41/5). O singură mărgică, descoperită la mormântul nr. 90 (Pl. 25/5; 44/6) avea forma ușor tronconică. Tip 2 - Mărgele cilindrice, din sticlă de diferite culori: albe, roșii, albastre, portocalii. Au diferite mărimi, unele puțin deformate de foc. Au fost descoperite la mai multe morminte, atât în șiraguri cât și dispersate, purtate la gât sau în zona
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
m, păstrată destul de bine și restaurată. Este de culoare cenușie, la roată, cu fundul inelar, corpul ușor bombat, buza evazată drept (Pl. 52/9,10; 106/2). Avea un capac de culoare roșie, lucrat la roată, cu fundul inelar, corpul tronconic, cu umărul pronunțat, buza trasă spre interior și apoi evazată oblic. În interiorul urnei, destul de multe oase calcinate. Fără alt inventar. Mormântul nr. 16 (Pl. 53/1; 76/2,4). Incinerat în urnă, fără capac, fundul urnei la 0,55 m
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în tipul Ic la Văleni. Nu sunt în necropola I. Tipul V. Mărgelele sferoidale aplatisate, descoperite doar la un singur mormânt de incinerație în groapă, M. 137 (Fig. 12). La Văleni au fost incluse în tipul 1b. Tipul VI. Mărgelele tronconice, descoperite la două morminte nr. 4 și 5 (Fig. 12), primul fiind un mormânt de incinerație în groapă, cel de al doilea un mormânt de înhumație. La Văleni acest tip de mărgele a fost înseriat în tipul 1g. Acest tip
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
două tipuri de străchini, folosite drept capace de urnă în necropola II de la Săbăoani. Este vorba de două tipuri pe care le-am identificat și în necropola I de la Săbăoani. Tipul 1, reprezintă străchinile lucrate la roată, cu corpul arcuit, tronconic, gâtul scurt, umărul rotunjit, gura largă, buza adusă ușor spre interior, îngroșată spre exterior, fundul inelar. Doar trei din acest tip de strachină au fost ilustrate, aparținând mormântului nr. 15 (Pl. 52/9), mormântului nr. 101 (Pl. 66/12) și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fiind încadrată în tipul 3 de castron, la Văleni sau c5 la Gh. Bichir, străchini emisferice adânci, cu buza îngroșată și adusă spre interior. Tipul 2, cu buza îngroșată și ușor evazată spre exterior, gâtul scurt, umărul bine marcat, corpul tronconic și fundul inelar. Au fost ilustrate doar patru asemenea recipiente, care aparțin mormintelor de incinerație nr. 98,101 și 142 (Pl. 66/6; 67/8,11și 70/9). Piese asemănătoare au fost descoperite și în necropola I de la Sobăoani. Exemplare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și buza evazată, la altele doar piciorul și unele părți din cupă. Cele cinci exemplare pe care le-am ilustrat fac parte dintr-un singur tip de fructiere, cu piciorul scurt, partea superioară a cupei de formă cilindrică și corpul tronconic, marginea evazată larg-orizontal sau ușor curbat. Piciorul gol, terminat printr-un suport, este destul de gros în raport cu înălțimea. Acest model de fructieră a fost inclus în tipul 1a și 1b de la Văleni și d1 și d2 de către Gh. Bichir. Printre cele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sub formă de colier, cusute pe îmbrăcăminte, atunci când sunt în număr mic sau agățate la urechi, în loc de cercei. Din punct de vedere al formei am putut deosebi mai multe tipuri: sferoidale înalte, mari sau mici, mărgele cu crestături orizontale, aplatisate, tronconice, cu protuberanțe, lobate, discoidale, prismatice, cilindrice, fiind descoperite pe toată suprafața necropolei. Urmărind prezența anumitor forme de mărgele am putut sesiza că cele mai răspândite sunt mărgelele deformate de foc, fiind descoperite în patru din cele cinci grupuri de morminte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
prismatice, cilindrice, fiind descoperite pe toată suprafața necropolei. Urmărind prezența anumitor forme de mărgele am putut sesiza că cele mai răspândite sunt mărgelele deformate de foc, fiind descoperite în patru din cele cinci grupuri de morminte, cele cu protuberanțe și tronconice sunt prezente doar în grupul I, cele lobate doar în grupul IV, mărgelele cu crestături orizontale în grupele I, II și V, la fel, cele aplatisate, mărgelele de calcedoniu doar în grupele IV și V, iar cele sferoidale, mari și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și 38, mărgele prismatice din sticlă în mormintele de înhumație 6, 19, 34 și 50 și în mormântul de incinerație în groapă nr. 4; mărgele cilindrice în mormântul de incinerație în groapă nr. 4 și de înhumație nr. 50; mărgele tronconice în mormintele 4 de incinerație în groapă și 5 de înhumație; mărgele sferoidale mari, mai înalte în mormântul de incinerație în urnă nr. 29; o mărgică cu protuberanțe în mormântul de înhumație 5; mărgele cu crestături orizontale în mormântul de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mărgelelor prismatice care nu se găsesc în același grup II (Fig. 11). Mărgelele cu crestături orizontale, tipul 1e de la Văleni, apar doar în trei din cele 5 grupuri - I, IV și V, iar cele aplatisate doar în grupul IV. Mărgelele tronconice -1g de la Văleni s-au descoperit în grupul I, la fel și cele cu protuberanțe. Aceeași situație și cu mărgelele lobate, descoperite doar într-un singur mormânt de înhumație - M. 77 din grupul IV. Mărgelele de calcedoniu sunt prezente în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
2; 165/1). În afară de cele 9 vase s-au mai descoperit și două mărgele din sticlă: una rotundă, ușor aplatizată, neagră, cu o linie ondulată roșcată pe corp. D = 1,8 cm; Gr. = 1 cm; cea de-a doua este tronconică, verzuie, având ca decor trei rânduri de ghirlande în relief, despărțită de câte o nervură verticală. L = 1,8 cm; Gr = 1 cm; g = 0,8 cm (Pl. 114/8,9; 165/3,4). Mormântul nr. 12. Înhumat. Descoperit în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
7). O frumoasă mărgică cu intarsii pe corp, în evantai s-a descoperit în mormântul nr. 11 (Pl. 114/9; 165/4). f)bitronconice, simple, descoperite în două morminte - 48 și 60 (Pl. 133/3; 139/5; 197/2). g)tronconice, prezente într- un singur mormânt - 82 (Pl. 148/3). h)spiralate, în mormântul nr. 82 (Pl. 148/3). i)Mărgele dreptunghiulare, din sticlă albă mată, în mormântul nr. 94 (Pl. 229/4). Toate aceste tipuri de mărgele se găsesc la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
denumirea de strachină toate formele care nu au torți, iar în cea de castroane doar cele care au două, trei sau patru torți, fără a mai folosi diminutivele - castronaș, castronel, străchinuță etc.. Toate exemplarele descoperite la Săbăoani au forma semiovală, tronconică, cu buza dreaptă sau evazată, îngroșată sau rotunjită, cu fundul inelar, lucrate dintr-o pastă fină, de obicei cenușie și mai rar cărămizie sau roșie. Încercând să ne aliniem tipologiei formulate de către autorii celor mai importante monografii privind necropolele din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
140/5) și în mormântul de incinerație nr. 46 (Pl. 131/4). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de recipient a fost încadrat în tipul 6a de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 2 de străchini. Tipul 5. Străchini tronconice, fundul inelar, gâtul cilindric, buza ușor evazată și rotunjită. La Săbăoani a fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 44 (Pl. 130/1). Exemplarele asemănătoare descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă au fost incluse în tipul 1
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 44 (Pl. 130/1). Exemplarele asemănătoare descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă au fost incluse în tipul 1 de strachină, iar la necropola de la Mihălășeni, în tipul 1b. Tipul 6. Străchină tronconică, fundul inelar, umărul carenat, gâtul cilindric, marcat de o nervură în relief, buza ușor îngroșată și evazată. A fost descoperită în mormântul de înhumație nr. 44 (Pl. 130/4). În necropola de la Mihălășeni, străchini asemănătoare au fost incluse în categoria
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și evazată. A fost descoperită în mormântul de înhumație nr. 44 (Pl. 130/4). În necropola de la Mihălășeni, străchini asemănătoare au fost incluse în categoria 2a, iar în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 1 de strachină. Tipul 7. Străchini tronconice, fundul inelar, gâtul scurt-cilindric, buza puternic evazată. În necropola de la Săbăoani au putut fi identificate trei asemenea exemplare, descoperite în mormântul de incinerație în urnă nr. 50 (Pl. 134/4). și în două morminte de înhumație nr. 64 și 68
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]