407 matches
-
au căutat pe tot Întinsul globului ajung să cunoască Catawba - asta Îi reunește pe toți bărbații care au trăit pe acest pămînt. Iată cum s-a descoperit Catawba: un spaniol chior, de pe vremea primilor călători, hoinărea pe coasta americană dincolo de tropice, vrînd poate doar să vadă ceea ce era de văzut. În relatarea despre călătoria sa nu povestește cum de-a ajuns pe acolo, dar foarte probabil că se Întorcea spre casă și apele Îl abătuseră din drumul său. Întîmplările ulterioare arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
intră în regatul pierdut al lui Mû. Aici, în aceste colțuri în care vrăjitoarele au alura unor Circe negre și anii lor se numără în veacuri, timpul și spațiul nu mai sunt categoriile cu care operează mintea carteziană. Aici, în jurul tropicelor și în aromaticele lagune ale visului, este de ajuns un singur fum inhalat pentru ca pereții subțiri ai realității să fie înlăturați. Caraibele lui Pratt au senzualitatea dulceagă a orhideelor invocate de Ion Barbu în elogiul său matein și sunt corespondentul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
întregii sale vieți. Ca și Corto, Pratt revine către această sursă de energie care iradiază dinspre cetatea vrăjitoarelor fără de moarte, Salvador de Bahia. Ca și Corto, Pratt este sedus de senzualitatea femini tății ce deține atracția mortală a plantelor de la tropice. Ca și Corto, Pratt este tentat să se abandoneze acestui pământ hrănit de vrajă și de ploaie, lăsând în urmă Europa și cartezianismul ei. În Bouche Dorée, Pratt pune ceva din propria sa structură de mag ce reunește, armonic, Estul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în sânge, fără ca ritualul promis de macumba să se poate împlini. Sexualitatea lui Pratt este potențată de proximitatea morții. Devenită înger al răzbunării și preoteasă a iubirii dezlănțuite, Satanhia este sacrificată de Gringo spre a închide acest cerc al vrăjii. Tropicele acordă acestui scenariu al retribuției biblice amploarea unei hecatombe parfumate. În cele din urmă, realismul magic al lui Pratt reconciliază contrariile. Lumea de dincolo, un Paradis straniu, mai apropiat de reveriile voodoo decât de rigoarea creștină, îi așteaptă în sânul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
coborârea în miezul continentului pierdut. După regăsirea lui Levi Colombia, Corto rătăcise fără de țintă, căutând să găsească indiciile pe care numai ochiul inițiaților le puteau descoperi. Steiner îl însoțise în aceste peregrinări ce îl duceau din colțurile de Mediterană către tropice - trecând din navă în navă, cercetând vechile hărți pe care halucinații Atlantidei le lăsaseră în urmă, ascultând vântul care umfla pânzele sau conversând cu pescărușii care nu abandonau cărările de mare și de amintiri. Scurtele escale nu erau decât paranteze
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
vă mai rămînă nimic de discutat. Dan se uită la Trish, clătinînd din cap. Ești ciudată rău de tot, știi? Doar practică, răspunde ea. Mă uit la Lisa, care-și joacă excelent rolul de personaj dintr-o reclamă la Hawaii Tropic. — Oare Lisa a avut ocazia să-ți numere imperfecțiunile pînă acum? — Desigur, confirmă Trish. — Și, dă-mi voie să ghicesc: ea, personal, nu are nici una, corect? — Ba da! strigă sus-pomenita, din piscină. Am cele mai oribile vene pe coapse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și veverițe cenușii - acum găsești prin alei ratoni și chiar oposumi - o nouă ecologie generată de gunoaiele marilor orașe... - Vrei să spui că jungla citadină a Încetat să mai fie o metaforă? Îmi râcâie nervii păsările astea verzi, gălăgioase, de la tropice. Zăpada nu le dă gata? - Se pare că nu. Nimic nu le dădea gata. Păsările verzi, zgomotoase, care scărmănau frunzele și se ciorovăiau, Înfulecând boabele roșii, Îi rețineau atenția lui Ravelstein mai mult decât m‑aș fi așteptat. Pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Dar individul nici măcar nu ne‑a răspuns când ne‑am luat rămas‑bun. O jumătate de oră mai târziu, când am aterizat la Saint Martin, am trecut prin hangarul imigranților, o vastă șandrama prefabricată, din tablă ondulată verde - totul, la tropice, Îmi părea Înjghebat provizoriu. Ne‑am așezat la coadă În fața unui ghișeu oficial, sub niște lămpi sfârâitoare, ca să plătim o taxă pentru ștampilarea pașapoartelor. Pe urmă ne‑am urcat Într‑un taxi care ne‑a dus În secțiunea franceză a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Îi spuneam Întruna lui Rosamund că lucrul ăsta e spre bine. Pierdeam niște kilograme nedorite. Ca toți cetățenii Statelor Unite, eram supraalimentat din plin. Familia de francezi de la parter venise din Rouen ca să se relaxeze și să umble brambura, slobozi, pe la tropice. Înotau În marea mătăsoasă, ca și Rosamund și cu mine. Ne uscam cu toții pe plajă, pălăvrăgind vesel. Dar izurile care se degajau din bucătăria lor deveniseră insuportabile. O Întrebam pe Rosamund: - Ce fel de căcaturi gătesc ăștia? - Ți se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
o mamă imigrantă din copilăria mea care se văita: „Joey al meu nu poate să mănânce un cornet de Înghețată. Întoarce capul când Îl vede. Și dacă nu poate linge Înghețata, precis că o să moară!” Poate că din pricină că vedeam În tropice o amenințare cu moartea, instinctul mă Împingea să caut latura comică a fiecărei chestiuni. Aveam impresia că pământul e mai spongios aici. Nu era la fel de compact ca la noi, În nord. Bănuiesc că nu‑i greu să Îngropi pe cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dată chemând o ambulanță. Când mi s‑a comunicat că ambulanța e pe drum, am declarat sus și tare că refuz să mă internez În spital. Îmi ajungea cât văzusem din asemenea locuri. Medicina colonială, mai cu seamă cea de la tropice, e foarte empirică. Rosamund mi‑a spus: - Trebuie să te internezi! Dar când a văzut cât de Îndârjit eram, a coborât din nou ca să‑l cheme pe doctor de la telefonul proprietăresei. Locuia la cinci minute de noi. Fără să protesteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
recifelor submarine - „piscavores” Îi numea doctorul. Oricât l‑ai fierbe sau l‑ai prăji, otrava purtată de bibanul roșu pe care mi l‑a servit Bédier, un mocofan care făcea pe francezul francezilor, nu poate fi distrusă. Bédier venise la tropice ca să adune bani pentru educația fetițelor lui - astăzi fetele nu mai capătă o dot, ci o educație. (Ravelstein, care hăituiește asemenea persoane și asemenea ocazii, ar fi preferat să mă audă spunând dot și nu zestre). În afară de a‑și juca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
întrerupt el. E intact și plin cu o înțelegere cumplit de limpede a eului și a lumii. — Hâm, am făcut eu. — Și din pricina acestei schimbări o să devin și eu un pictor mai bun, adăugă el. Până acum n-am văzut tropicele - acea... saturație brutală de culoare, acea arșiță care se vede și se aude... — Ce-i povestea asta cu tropicele? l-am întrebat. — Credeam că într-acolo mergem, zise el. Și Resi tot acolo vrea să meargă. — Vii și tu? l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
făcut eu. — Și din pricina acestei schimbări o să devin și eu un pictor mai bun, adăugă el. Până acum n-am văzut tropicele - acea... saturație brutală de culoare, acea arșiță care se vede și se aude... — Ce-i povestea asta cu tropicele? l-am întrebat. — Credeam că într-acolo mergem, zise el. Și Resi tot acolo vrea să meargă. — Vii și tu? l-am descusut eu. — Te deranjează? m-a întrebat el. — Constat că ați fost foarte activi cât am dormit, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
capătul culoarului un closet pestilențial și un duș cu apă noroioasă, adusă direct din râul San Pedro. De cum închise metisul ușa în spatele lui, lăsându-l „instalat“, încercă o uitată senzație de neliniște ce-l chinuia din nou. Mirosul dens al tropicului era diferit, închis acolo, prizonier între pereții coșcoviți și cenușii; căldura umedă devenea apăsătoare, îmbibând trupul într-o sudoare ce părea că ia naștere chiar din oase, iar de la parter venea hărmălaia dezacordată a unei cumbia monotone și obsedante, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
moment de scrisul poetului. E reactualizată În asemenea versuri aceeași poetică deschisă, - variantă personală a formulei, devenită model pentru imagismul avangardist, a lui Pierre Reverdy: Și poemele sunt ciubotele de șapte poști Care mă duc din cercul polar la caldul tropic, Și-n vers ca-n geanta unui botanist recunoști Ierburile atîtor distanțe stînd alături. Cine a spus că slova e-un lanț de-ncete schimburi, Și literele Închise ca păsări În odaie? C-un singur vers poți trece prin patru
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ori că: „cele patru anotimpuri / Năvălesc În privirea noastră”, - iar În Petre Schlemihl poetul e „o umbră lunecînd În același timp prin toate punctele cardinale”, În vreme ce „poemele sunt ciubotele de șapte poști / Care mă duc din cercul polar la caldul tropic, / Și-n vers ca-n geanta unui botanist recunoști / Ierburile atîtor distanțe stînd alături”. În fine, un pasaj din Patmos trimite spre o similară cuprindere panoramică: „Și poiana pe care continuăm să fim singuri În această eternitate a devenit un
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
magia cuvîntului care - ni se spune În Petre Schlemihl, XIV - departe de a fi „un lanț de-ncete schimburi”, se caracterizează tocmai prin energia ei unificatoare („poemele sunt ciubotele de șapte poști / Care mă duc din cercul polar la caldul tropic”, „C-un singur vers poți trece prin patru anotimpuri”). La modul ideal, eul poetic se definește, așadar, la Ilarie Voronca, drept un homo festus prin excelență: cel ce trăiește lumea ca pe o sărbătoare sau se Înfățișează ca invitînd-o, provocînd-o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
privire străină, exotică, purtătoarea însăși a unei alterități salvatoare, îndeosebi în comparație cu viziunile precedente din lumea muncii, polarizate în jurul opresiunii și exploatării. Înzestrată cu o relativă virginitate teoretică în fața unei modernități pe care ar descoperi-o ca un exploatator venit de la tropice, etnologia este îndemnată să seducă întreprinderea ca un fel de rețetă în același timp pragmatică, inofensivă, lejeră, posedând toate atracțiile necunoscutului. Interacțiunea dintre aceste concepții ale întreprinderii și etnologie al cărei cadru central de acțiune este medierea mitică a comunității
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că chiar alarma ziarelor din capitală a fost cam pripită, de vreme ce-a dat pretest corespondentului din {EminescuOpIX 391} București a Nouăi pr. libere să vorbească despre un adevărat masacru, un Snt. Bartolomei și cum se mai numesc espresiile tropice ale vecinic suferinzilor și totuși vecinic înfloritorilor evrei. Pîn-acum ni se pare mai aproape de adevăr versiunea cumcă evreii din Darabani s-ar fi opus cu forța (cu sau fără drept, nu știm) urcării embaticului și că în urma acestei opuneri s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atestă că Rhea este mama a cinci zei7. În felul acesta simbolizează nașterea a cinci lumi structurate dintr-o materie unică. În Univers șto panț spațiul terestru este divizat În cinci zone, iar cerul prin cinci cercuri: două arctice, două tropice și ecuatorul. Tot numărului 5 i se conformează și (430) orbitele planetelor, deoarece Soarele, Phosphoros și Stilbon 1 urmează toate trei același drum. Prin urmare, alcătuirea lumii este În deplină armonie cu această concepție. Desigur, se poate face o apropiere
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
metodologia și postulatele filosofice sînt: geologia, marxismul și freudismul. Geologia i-a inoculat un simț particular al diferențelor imperceptibile, dar și dimensiunea pancronică ce îl seduce pe structuralist (Je me sens baigné par une intelligibilité plus dense, scrie el în Tropice triste). Sincronia este solidă, sigură; de aici vocația pentru gîndirea sălbatică (La pensée sauvage), pandant în antropologie al geologiei, aptă să ofere un sistem în care istoria apare într-un fel îmblînzită. Dacă dimensiunea acronică i-a fost sugerată de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
canalul de scurgere al unui râu la debite medii; sinonim: matca râului. ALGĂ plantă inferioară pluricelulară, ce trăiește în apele marine; algele sunt de diferite culori: albastre, roșii, brune, verzi ș.a.. ALIZEE vânturi cu caracter permanent, ce se formează la tropice și bat spre Ecuator, datorită diferenței de presiune dintre cele două regiuni; în emisfera nordică bat de la NE la SV, iar în cea sudică, de la SE la NV. ALOGEN care se deosebește prin natură și origine de mediul în care
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
înclinați, culmea fiind slab ondulată și înclinată în sensul de curgere a râurilor care o încadrează; exemplu: Colinele Tutovei din Podișul Central Moldovenesc. COLMATARE proces de umplere cu aluviuni, aduse de apele curgătoare, a unei depresiuni, zone lacustre, lac an tropic, baltă, luncă sau chiar a albiei unui râu. COMETĂ corp ceresc alcătuit dintr-un nucleu solid și luminos înconjurat de gaze și praf cosmic și dintr-o coadă luminoasă compusă din gaze și praf, opusă sensului de deplasare. COMBINAT INDUSTRIAL
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
faci pe toate, noi greșim față de tine, față de semenii noștri și de noi înșine. Eu vreau iertarea Ta și a celor ce vor să mă ierte. Mărioara Buraga Din bibliografia personală a părinților V.K.Nicoschi, Copilăria omenirii Claude Levi Strauss, Tropice triste Academia română, Studii și cercetări de istorie veche Ambrogio Donni, După chipul și asemănarea omului Editura științifică, Istoria universală Iulius E.Lips, Obîrșia lucrurilor, O istorie a culturii Joseph Dechelette, Manuel d`arche`ologie pre`historique celtique et gallo-romaine
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]