257 matches
-
un astfel de cod intelectual. Situația descrisă de Noica are, să recunoaștem, vizibile similitudini cu aceea de azi, cînd prostia a devenit tot mai epidemică și mai confortabilă pentru dialog și relații interumane. Argumentele tînărului filosof pentru un astfel de tropism al ființei umane nu erau chiar nesemnificative, cu toate că nu este atît de ușor să alcătuiești tabloul mental și caracterologic al persoanei vizate de Noica. Și asta pentru că prostul pe care-l pune sub fascicolul de raze al reflecției sale, caracterizat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
bine selecționate pentru a evita agravarea situației hemodinamice a pacientului. Aprecierea dimensiunilor infarctului reprezintă o problemă deosebită din toate punctele de vedere legate de evoluția în timp a accidentului coronarian acut. În acest scop sunt utile ecocardiografia, enzimele serice cu tropism miocardic și tehnicile invazive neimagistice. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT DE VENTRICUL DREPT Infarctul miocardic de VD constituie o entitate ce s-a conturat mai precis în ultimii ani. Faptul neglijării sale prelungite se datorează semnelor ECG mai discrete ca urmare a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
având un prognostic extrem de rezervat. Înregistrarea electrocardiografică Holter, sau monitorizarea prin telemetrie a pacienților în secțiile de terapie intensivă coronarieni se utilizează din două motive fundamentale: monitorizarea aritmiilor și a modificărilor recurente de segment ST; 2. Determinarea enzimelor serice cu tropism miocardic (CK-MB), troponina T sau I este utilizată pentru diagnosticul diferențial al anginei instabile de IMA constituit; 3. Determinarea proteinei C reactive este de viitor în evaluarea pacienților cu AI deoarece nivelurile crescute de PCR sunt asociate cu risc crescut
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau unele virusuri, pot alarma și activa punctele de control, stopând multiplicarea în G1 și G2. Legată de acest proces de stopare este și acțiunea unor virusuri antiproliferative, numite dependovirusuri. Acestea se comportă invers virusurilor oncogene. Au și ele un tropism accentuat pentru tumori (sunt oncotrope), dar au proprietăți oncolitice (distrug tumorile). În cazul în care în faza S nu s-a realizat o replicare în totalitate a tuturor cromozomilor sau nu s-a efectuat repararea ADN lezat (din diferite cauze
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Proc. Natl. Acad. Sci. uSA, 1993, 90, pp. 1112-1116. Același lucru se întâmplă și în procesul de reproducere a proteinelor virale structurale sau a celor cu rol enzimatic. Rezultatul este infecția litică. Faptul că marea majoritate a parvovirusurilor au un tropism accentuat pentru celulele tumorale se explică prin aceea că ele preferă celulele în plină multiplicare acelora a căror diviziune este mai lentă. De semnalat că fenomenul oncotropismului unor virusuri a fost semnalat de C. Levaditi și Șt. S. Nicolau încă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Kryukova,2 să provoace sarcoame la șoriceii nou născuți. Doi ani mai târziu (1959), K. H. Schmidt-Ruppin comunicau și infectarea șobolanilor nou născuți cu RSV.3 După 1965, a constituit o mare surpriză faptul că virusul Rous nu are un tropism exclusiv pentru gazda sa „inițială“ (la care fusese descoperit în 1911) și nici 1 A. Claude, The Coming age of the Cell, Prix Nobel lecture, Stockholm, 1974. 2 L. A. Zilber and I. N. Kryukova, Acta Virologica, 1, pp. 156-160. 3
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
neoplazie produs localizarea c-onc echivalentă în cromozomii umani v-Src Rous (RSv) Pui de găină Puține descoperiri au tulburat preceptele „bine zidite“ din mintea oamenilor de știință ca descoperirea faptului că oncogenele celulare, pe care ei le vedeau a avea un tropism de specie bine consolidat, au circulat și continuă să circule între diferitele specii animale, vectorul lor fiind diferite retrovirusuri. Redăm, selectiv, după J. Cl. Kaplan și M. Delpech, câteva din oncogenele unor retrovirusuri (v-Onc) care dau diferite neoplazii cu evoluție
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
-ului proviral într-o celulă țintă. În cazul virusurilor leucemiei murine și feline cauzatoare de limfoame cu celule T are loc o serie de evenimente de recombinare între replicarea retrovirusurilor și provirusurilor endogene. Iau naștere, astfel, virusuri recombinate, cu modificarea tropismului țesuturilor. Transformarea acută a retrovirusurilor Unele retrovirusuri transportă oncogene, ca parte a propriului lor genom, cum este descris în fig. 8-10B. În acest caz, oncogena este activă, indiferent de locul integrării în genomul gazdă. Oncogenele virale sunt adesea mutante în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
T umane in vitro; c) integrarea monoclonală de ADN proviral HTLV 1 a fost demonstrată în celulele neoplazice LTA; d) toate persoanele cu LTA au anticorpi împotriva HTLV 1. HTLV este, prin urmare, primul retrovirus direct asociat cu neoplazia malignă. Tropismul celular și mecanismul de intrare virală Ambele HTLV 1 și HTLV 2 infectează preferențial celulele T, cu CD4+ ca gazdă pentru HTLV 1 și CD8+ ca gazdă pentru HTLV 2. Cu toate acestea, pătrunderea virusurilor HTLV 1 și 2 în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
2. Cu toate acestea, pătrunderea virusurilor HTLV 1 și 2 în celulele T CD4+ și CD8+ nu pare să impună obligatoriu receptori ai CD4 sau CD8. Așa cum am mai precizat, ambele virusuri, atât HTLV 1, cât și HTLV 2 au tropism pentru o varietate de celule nonlimfoide sugerând posibilitatea ca virusurile să folosească un receptor omniprezent de legare virală și intrare în celulă. Mai multe laboratoare au prezentat dovezi care sugerează că aproape toate liniile celulare ale vertebratelor exprimă un receptor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mie nouă sute, în interiorul literaturii noastre, lucrurile evoluează altfel decât în veacul Eminescu Caragiale Creangă, când pleiada pașoptistă, apoi junimismul (în prima lui etapă) sug3erau o anumită coerență globală, un fenomen de raliere socio-culturală. Progresiv, se produc mutații inerente, reacții și tropisme pe un fond de așteptare pe alte temeiuri existențial-istorice. Născuți în același 1871 (concomitent cu Proust și Valéry), N. Iorga și G. Ibrăileanu, structural atât de diferențiați, leagă fiecare de alte repere aspirațiile de specificitate națională; îl preocupă alte moduri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un Brecht, de un Gotfried Benn.Ă Oare amicii noștri „universitari” care au emigrat în spații culturale occidentale ne „uită” acolo, după ce „aici” ne consacraseră studii de fină și perspicace analiză a temelor și a viziunii, dintr-un, să zicem, tropism cultural, rușinându-se de „rudele sărace” rămase în țară? Să fie atunci adevărat ce clamează unii tineri de azi, în România, cerând o nouă ierarhie de valori, că volumele noastre, proză și poezie, după ’60 au fost de fapt „supralicitate
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o dată trecuți de vama Curtici, își aruncă pe fereastră, din goana trenului, amintirile, aprecierile și vechile entuziasme! Această „uitare și rușinare” de valorile tale, această iute „adaptare” la criteriile și valorile pe care le găsești „acolo”, dintr-un ceea ce numim „tropism cultural”, este semnul edificator al complexului nostru de inferioritate nemărturisit altfel, al nesiguranței noastre identitare. Al grabei de adaptare, de fapt al incapacității de a avea propriile criterii ale valorii; noi și azi așteptăm ca străinii să ne descopere, să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
perioadă, nu scoate o vorbă despre Ivasiuc, ba, se pare, în vreo două rânduri, i-au scăpat și câteva remarci răuvoitoare despre omul și „conformistul” Sașa. Să se fi „colorat” oare Manolescu imediat după revoluție de acea „boală”, de acel „tropism” pe care l-am întâlnit și la alți „devotați prieteni” ( G. Liiceanu, printre alții!Ă de a arunca peste bord pe vechii, intimii prieteni dacă aceștia avuseseră cât de cât de-a face cu regimul, în cariera lor, în ciuda talentului
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mă împac cu ideea că „cineva” cu care ai împărțit sute de zile și mii de ore de intimitate ideatică și umană, profesând, până la detaliu, aceleași convingeri și pasiuni intelectuale, se poate „schimba peste noapte”, urmând nu știu ce „noi mode și tropisme sociale”! Să fie dorința unora, cuminți și, unii, destul de pasivi sub dictatură, de a se arunca într-o carieră politică, arși de o nouă ambiție socială, dispuși de a arunca „trupuri vii ca un lest al trecutului”, așa cum unii aruncă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nacela unui montgolfier, doritori de a-și confecționa „un dosar politic curat”?! Sau... poate că solidaritatea ideatică, complicitatea strânsă și prietenia „dinainte”, de sub tiranie, nu fuseseră decât „forme de „rezistență și de luptă”, alianțe de moment, un alt tip de „tropisme sociale”. Foștii noștri amici, inși excelenți în orice situație, să nu fi fost ei apți, în fond, de ceea ce se numește prietenie?! Sau, noi înșine, printr-un sentimentalism deplasat, acordăm o prea mare greutate acestei noțiuni de prietenie, absolutizând-o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acolo” care înfruntase hidra dictatorială la ea acasă, riscându-și pielea! (Dar despre experiența mea pariziană de aproape două decenii, mai încolo! Ca și despre „vechii și noii” dizidenți ai României, noile „table de valori”, noii oportuniști ai culturii, noile „tropisme” politice, noii conformiști drapați în mantiile seducătoare ale nonconformismului agresiv, „anticomunismul” ca platformă eternă politică în disprețul, în nepăsarea față de starea reală, mizerabilă, confuză a națiunii, despre negarea marilor personalități, valori și texte literare ale României sub comuniști pentru a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ale socialului, nu pot trăi în afara modei. Lucizi fiind că forme ale modei, unele dintre ele, anunță viitoarea, marea artă, în timp ce altele, vai, cele mai numeroase și nu rareori cele mai insistente, cele mai insolente, nu sunt decât forme ale tropismelor sociale, ale sterilității și veleitarismului; când nu sunt simple și scuzabile, uneori fermecătoare aspecte ale snobismului; cum sunt, azi, atâtea forme ale avangardismului, ce, „el însuși”, din marginal și „revoluționar” odată, se instituționalizează, nu totdeauna cu demnitate, cu inspirat calm
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fără măcar o privire aruncată asupra celor ce s-au mai întâmplat între timp la Nazaret sau în împrejurimi. Este oare o atitudine evanghelică aceea care constă în a închide ochii asupra sorții păcătoșilor după răspândirea Veștii cele bune? Neîndoielnic, tropismul himerelor nu compensează incultura mea teologică, dar un vechi angajament "ideologic" nu reprezintă un impediment în a observa avatarurile unei mari promisiuni. Să nu vină nimeni să-mi spună că după ce, ca orfan al istoriei, am tot căutat stăpâni, m-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
titluri (deloc egale ca valoare, dar având ceva în comun) au apărut în succesiune, în răstimpul aceluiași an sau la distanță mică unul de celălalt, dând impresia unei mișcări concertate de renaștere (tematică și formală) și repunere în discuție a tropismelor cinematografice autohtone. Lăsând la o parte acum aceste considerente (ce țin de istoria artei în chestiune), trebuie spus că, dincolo de ierarhii și canoane, ceea ce a adus cu adevărat nou cinematograful de după 1990 este, evident, libertatea tematică. Regizorii au fost, în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
la Alexandru Dragomir ne plasează într-un proces de imitație obstinată a conținuturilor produse într-un centru pres ti- gios, vehiculate ca forme cum sunt etichetele pretențioase preluate din franceza și legate cu „et”. „Provincial este ceea ce trăiește într-un tropism față de capitală, dar care nu interesează capitala. Rezultă că provincia trăiește într-un cadru ce nu-i aparține, că acesta este un cadru suprapus.” Interesul pentru străin ca mesager al Centrului se reflectă în obstinația cu care acesta este urmărit
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
indivizi cu un clasament cultural diferit. Deformarea se naște dintr-un transfer defectuos, bruiat al limbajului fabricat la Centru. „Or, la Caragiale, deformate cum sunt, cuvintele nu mai sunt la ele acasă, sunt xeno- logisme. Ele se așază, cu întreg tropismul lor, spre Occident, pe care-l manifestă, trădând totodată și nedoritul provin- cialism cultural, ba chiar și inconfortul localului care nu se mai recunoaște, cu continuitatea sa închegată pe relații personale, în neologisme cel mai adesea stâlcite. Tot ce vrea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sau mai puțin lucidă în caragialism. De fapt, defor- marea constituie însăși condiția de existență subalternă a acestei lumi față de un centru ordonator definit global drept Occidentul sau ceva mai restrâns, Europa. În cele din urmă, este vorba de un tropism cultural. Deformarea intră în sfera simulacrului, în simulacru evidențiindu-se cu precădere deformarea, procesualitatea unui mimetism dereglat, derealizat. Cultura personajelor lui Caragiale înscrisă în conduita lor este o cultură a simulacrelor, care creează discursuri supraponderale. Enormitatea și mon- struosul devin
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
că scade valoric, dar poate mă hazardez. Pe de altă pare, mulți scriitori francezi constată același proces, de invers proporționalizare a cantității cu calitatea, iar polemicile iscate Între ei și media literară debordează cu mult imaginația bovaricului intelectual roman cu tropism occidental cronic. Se impun acum niște delimitări. Genul poeziei, cum bine observa Ion Simuț În cazul României, subzistă În conștiința publică franceză doar sub formă de exponat muzeal sau fenomen sectar. Suprafața de vizibilitate a poeziei franceze de astăzi este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lăsându-ne „copleșiți de complicații străine”; în Reabilitarea spiritualității (6-7/1935), Mircea Eliade elogiază tinerețea de spirit a profesorului C. Rădulescu-Motru - al cărui articol cu același titlu din „Revista Fundațiilor Regale” îl comentează, pentru că, tratând tema, se dovedește sensibil la tropismele actualității; Eliade observă că întoarcerea noilor generații către spiritualitate e o reacție la dominația politicului și atacă, în termeni demni de interes, o chestiune care s-a dovedit foarte curând nevralgică, „omul nou”: „Într-adevăr, orișice primat politic e silit
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]