1,671 matches
-
-nroșește Mantia-și trece-n grabă pe creasta unui deal La poale, crude ierburi și pacea ce domnește Răzbate lin spre crânguri un plânset de caval Străpunge liniști scurse din cerul primenit Cu ploi de năzuințe. Se zbat în noi, trudind, Dorințe, temeri, gânduri... Cireșii-au înflorit. Ninsori de floare dalbă, speranțe măiestrind, Ne-acoperă. Sublime miresme dau năvală Inundă-ne iubirea - noian de prospețime, Zâmbește-o buburuză unui boboc de cală Ce amorțise-n glastră. Un val de-ntunecime Își
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste piept lăsată. În jur cutii, păpuși și ciocolată, Aprinsă, pipa, risipea miroznă. Renii cuminți își rumegau tăcerea, Piticii adormiseră trudiți Pe preșuri, care-unde risipiți, Știind că-n daruri germina plăcerea. Mi-a fost de-ajuns o clipă să privesc, Tablou în care liniștea-i stăpână, Cu pătura aflată la-ndemână, Genunchii m-am gândit să-i învelesc. Povestea mea despre
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418883527.html [Corola-blog/BlogPost/349709_a_351038]
-
ca în vremurile de înălțătoare mîndrie patriotică luminoasă și mîndră HORA UNIRll. Milioane și milioane de oameni din țară învață iarăși să cînte și să vorbească românește. Să fim demni de aceste clipe istorice comportîndu-ne la înălțimea lor. Muncind și trudind pentru ca Iibertatea care astăzi își arată zorii să rodească pentru binele fiecăruia dintre noi. Pentru binele poporului român! STELIAN MOȚIU APEL CĂTRE CETĂȚENII ORAȘULUI! Avem libertatea! Cucerită cu sînge, cu jertfa supremă a atîtor tineri, a atîtor eroi cărora încă
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
mulți greci spunând că nu vor să acceadă la credința noastră pentru că nu pot renunța la beție, la necurăție și la alte lucruri de acest gen... El spune că Lumina a venit în lume: au căutat-o? Au lucrat? Au trudit ca să o găsească? Lumina în persoană a venit la ei, și nici așa nu s-au grăbit... Arătați-mi pe unul care să se fi debarasat de toate patimile, liber de orice defect și care să fi rămas printre greci
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
care vor să rămână în amintirea publicului doar cu prestația scenică. Și totuși, mi-am propus să aduc un elogiu teatrului de revistă devean, celor care l-au însuflețit, artiștilor care și-au dedicat viața scenei, tuturor celor care au trudit aici. Teatrul devean are 56 de ani de activitate neîntreruptă, 56 de ani de succese, de certitudini, de muncă și dăruire, de agonie, 56 de ani sub următoarele denumiri: Teatrul de Estradă, Teatrul Arta, Teatrul de Stat de Estradă, Teatrul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/isabela_ha%C8%99a/canal [Corola-blog/BlogPost/377947_a_379276]
-
care vor să rămână în amintirea publicului doar cu prestația scenică. Și totuși, mi-am propus să aduc un elogiu teatrului de revistă devean, celor care l-au însuflețit, artiștilor care și-au dedicat viața scenei, tuturor celor care au trudit aici.Teatrul devean are 56 de ani de activitate neîntreruptă, 56 de ani de succese, de certitudini, de muncă și dăruire, de agonie, 56 de ani sub următoarele denumiri: Teatrul de Estradă, Teatrul Arta, Teatrul de Stat de Estradă, Teatrul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/isabela_ha%C8%99a/canal [Corola-blog/BlogPost/377947_a_379276]
-
Marcel, Voichița Pălăcean- Vereș, Zărnescu Constantin, și alții. Prezenta lucrare este un corpus informativ amplu, ilustrata cu fotografiile scriitorilor, ea fiind un instrument de lucru util pentru istoricii literări, dar și pentru cei care doresc să cunoască pe cei ce trudesc pe ogorul, atât de spinos, al literaturii române. Al.Florin Țene Referință Bibliografica: Scriitori clujeni în Dicționarul scriitorilor români contemporani / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 957, Anul III, 14 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
SCRIITORI CLUJENI ÎN DICŢIONARUL SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Scriitori_clujeni_in_dictio_al_florin_tene_1376459137.html [Corola-blog/BlogPost/350388_a_351717]
-
arșițe și de necazuri, care sfârșește în sărăcie, dar nu în umilință. Ea este conștientă că trebuie să salveze un neam. După ce și-a împlinit rostul, eterna mamă, inspiratoare și protectoare, moare în sărăcia în care a trăit și a trudit toată viața. În comparație cu modelul clasic, mama din poeziile lui Vieru poate să pară cu totul umilă și neademenitoare. Dar cât de sfântă este ea pentru neamul românesc și cât de curată și adevărată, privită pe fundalul Golgotei basarabene! „Ce izvor
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
el nu trebuie să fie separat de varietatea diferențelor, să rămână la obiectul principal al studiului, după ce prea multă preocupare constituie de multe ori pricina eșecului studiilor. Cu studiul este strâns legat efortul și conformarea către recomandările pedagogilor, care se trudesc pentru succesul elevilor lor, în timp ce, echivalent, dușmanul studiului este trândăveala, care trebuie să fie învinsă în întregime[107]. Sfântul Vasile cel Mare recomandă măsura în cele predate: „Fiindcă nu-i posibil să vorbim fără măsură, că nefolositoare și obositoare vă
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
mă ocolesc, iar eu nu sunt prea prietenos. Copii aruncă vorbe urâte în urma mea, iar părinții lor îmi zic țărănistul. Sunt încă mulți care plâng după vremurile trecute, când era mai ușor să furi câțiva saci de păpușoi, decât să trudești conștient la munca ogorului...), “Navetistul”, “Profesorul, ateul și rugăciunea”(...profesorul suferea de câțiva ani de o boală cumplită, care îi afecta picioarele și articulațiile. Se mișca greu, cu ajutorul unor cârje. Aflase din cărți și de la unii oameni că stă în
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_barau_si_casa_umbrelor_com_constanta_abalasei_donosa_1348686270.html [Corola-blog/BlogPost/343597_a_344926]
-
energia sa în viața social-politică, națională și culturală nu a diminuat cu nimic consacrarea sa pe „Altarul Spiritului”, aportul său creator în domeniul Literaturii. L-am asemăna, din acest punct de vedere, cu poetul național nepereche, Mihai Eminescu, care, deși trudea până la epuizare, în conducerea ziarului „Timpul”, de atitudine politică fermă, nu a făcut niciodată „rabat” creației literare, nu a prejudiciat sau minimalizat aportul său, în acest domeniu primordial, definitoriu. Dovada considerațiunilor noastre este aceea că poetul Nicolae Dabija este autorul
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nicoale_dabija_un_exponent_de_pompiliu_comsa_1373170210.html [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
Să nu uităm că unii dintre ei, au fost uciși și nu s-au mai întors Unii-au venit cu răni în suflet, alții bolnavi cu trupul stors... Să nu uităm soțiile rămase cu inima și sufletul secat Cum mai trudeau din zori până în noapte și-n locul arestatului bărbat... Să nu uităm de cazierul ce pân' la moarte i-a tot urmărit Sau că urmașii lor avură piedici la angajări în muncă, "la școlit"... Noi, urmașii lor de-aicea, să
RECUNOȘTINȚĂ EROILOR IZVORANI ȘI ALIMĂNEȘTENI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1452792245.html [Corola-blog/BlogPost/380589_a_381918]
-
Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească de culcare. A mâncat ceva în fugă, nu prea avea poftă de mâncare în ultimul timp și a plecat în camera unde Victor sforăia de zor. Se vedea că trudise toată ziua prin soare. Nici nu a simțit când Jeni cu greutatea burticii sale, s-a băgat în pat lângă el. Pruncul lovea cu piciorușele în burta mamei sale, făcându-și simțită prezența. Chiar dacă primea aceste lovituri, Jeni își mângâia
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
o să rămânem datori. Și așa pălăvrăgiră vrute și nevrute vreun ceas, cu lumina lămpii stinsă, deoarece prin perdelele de la geamuri răzbătea până la ei lumina lunii. - Mă frământă niște gânduri. Îmi doresc o viață mai bună pentru feciorul sau fiica noastră, să nu trudească asemenea nouă la munca agricolă, ci să ajungă la școlile înalte din țară, zise femeia scăpând un oftat. - Și mie îmi dau târcoale gânduri mărețe. - Acum câteva săptămâni cine se gândea că vom avea parte de o asemenea schimbare în
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
pe drum. La ieșirea din munți, părăsi drumul național și pătrunse pe unul colateral care șerpuia pe lângă o vale, apoi urcă și coborî niște coline. Intrase într-o zonă necunoscută. Împrejurimile erau pustii, în sate locuințele nu erau luminate, localnicii trudiți de munca pe ogor odihnindu-se. La orizont niciun autovehicul nu brăzda cu fascicolul luminos al farurilor văzduhul întunecat. Era destul de târziu, dar nu-i era nici somn și nici teamă de liniștea și singurătatea ce tronau în întuneric. Străbătu
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1425882410.html [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
-i înconjoară, De firul verde de trifoi, De iarna albă cu-a ei gheară. În veri fugit-au pe la râu, Pe câmpuri verzi să prindă fluturi Și hoinărit-au mai târziu Prin noapte căutand săruturi. Au fost în lan secerători Trudind din greu pe drumul pâinii Să-și umple casa cu comori Făcute doar prin truda mâinii. Au alergat pe câmp cu flori, Cules-au flori de sânziene Și si-au aflat mândrii feciori, A lor Ilene Cosânzene. Au fost nunți
LITURGHIE DE SEARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Liturghie_de_seara.html [Corola-blog/BlogPost/367275_a_368604]
-
te-aș prinde moarte vie / Ți-aș băga unghia-n gât”. La fel ca și la Cezar Ivănescu, și Grigore Vieru încearcă să-i acorde morții însușiri antropomorfice: o ființă, având mamă, copii, eventual o casă, o gospodărie la care trudește toată viața. Ontologic și metafizic se contopesc în aceste versuri simple, de cea mai pură factură filosofică, prin care poetul își întreabă moartea: „Dar ce ai face tu și cum ai trăi?” Sfâșierea provocată de moartea mamei echivalează cu o
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > NUMAI SATUL ȘTIE Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Numai satul știe Mâinile zdrelite ce trudesc pe glie, Cu palmele aspre țărâna-ți mângâie Patrie tânjita de puteri străine, Ce-ar dori să smulgă inima din tine. Îți asculta pulsul, noaptea, truditorii, Ce răsar pe câmpuri când se-arată zorii, Cu sudoarea frunții îți stropesc pământul
NUMAI SATUL ȘTIE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1472671387.html [Corola-blog/BlogPost/375420_a_376749]
-
respect și-mi sunteți dragi, pentru ceea ce sunteți. Și, ați dovedit-o de atâtea și atâtea ori. Un cuvânt de laudă și mulțumire se cuvine, întru totul, al rosti dascălului Zorica Elvira GIURGIU, fata Ciuntenașului din Groșii Țibleșului, cea care trudește pentru a transmite gândul bun și buna învățătură elevilor. A avut profesori minunați, și-acum nu face altceva decât să transmită ceea ce a învățat bun, de la alții. Transmite bună învățătură de la cei care a preluat-o cu atâta măiestrie. El
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
și-a dorit... a luptat, și datorită curajului moștenit, și de la dumneavoastră, a reușit. Felicitări, doamnă Filip! Felicitări, Elvira! Bunul și Dreptul Dumnezeu să trimită binecuvântare, sănătate și bunăstare asupra dumneavoastră și a familiilor dumneavoastră. Le binemeritați... căci, prea ați trudit pentru toate acestea, uneori neglijindu-vă, chiar și pe dumneavoastră. Așa este și așa va fi mereu dascălul. La loc de mare cinste, trebuie să fie cinstit. Eu, promit să revin pe aceste meleaguri. Te invit și pe dumneata, drag cititor
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
a dezvoltat în caracterul românului, mai cu seamă, un spirit critic amar, distructiv ... „Să fi rămas la acel stadiu, încă era bine”, scrie - acum - cineva bine inspirat. Nu este respectat nici ziarul, nici autorul articolului, nici ideea pentru care a trudit într-un mod ziaristul, nici ceea ce au scris ceilalți comentatori în limitele bunului simț, nu se mai respectă nimic! Scriu oamenii după cum „își dau drumul la gură” (to run off at the mouth - spune englezul). Doar suntem în democrație, doar
„RESPECTĂ SĂ FII RESPECTAT!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_respecta_sa_fii_respectat_vavila_popovici_1351267678.html [Corola-blog/BlogPost/358816_a_360145]
-
ce mă împiedică să-l desconsider, să-l păcălesc, să-l înjosesc? De ce să-mi respect limba? De ce să respect oamenii de valoare ai țării? Să fie acesta modul de a gândi al omului nou, omului modern pentru care a trudit societatea? Avem libertatea de a gândi și simți în conformitate cu propriul nostru eu, este adevărat! De asemenea avem libertatea de opinie deschisă, adică de a exprima public ceea ce simțim și gândim. Avem libertate, dar trebuie să acceptăm și niște limite ale
„RESPECTĂ SĂ FII RESPECTAT!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_respecta_sa_fii_respectat_vavila_popovici_1351267678.html [Corola-blog/BlogPost/358816_a_360145]
-
ale verii. Fiecare individ ”răsună” clar și distinct. Fără dubii. Filtrată de simțuri, realitatea își ocupă din nou locul predestinat. Recenta aură semantică îi vine perfect, camuflând-o în cotidianul cel mai plat cu putință. Cu alte cuvinte, lucrurile se trudesc să-ți umple viața cu prezența lor sufocantă și monotonă. Să purcedem, cititorule, mai la vale! Costel Zăgan, 58 (1) Referință Bibliografică: 58 (cincizeci și opt) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1867, Anul VI, 10 februarie 2016
58 (CINCIZECI ȘI OPT) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1455131166.html [Corola-blog/BlogPost/383945_a_385274]
-
Autorului Le-am văzut odată chipul și de-atunci caii pitici îmi măsoară timpul, tropotind prin adâncuri... Ba, deseori evadează din mare și se clătesc de sare cu valuri de nori, nechezând prin înalturi... Și între ape și cer eu trudesc să le cosesc cu o coasă știrbă, fără arcer, fân de adâncuri, fân de înalturi... De aceea, oare, nechezați, tropotind mereu în jurul meu, căluți de mare - semne de-ntrebare? Îmi pare rău, dar fânul meu nu-i nici iarbă de
CĂLUŢI-DE-MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Caluti_de_mare_gheorghe_parlea_1334140369.html [Corola-blog/BlogPost/355378_a_356707]
-
care mai fălos și frumos pe calul său curat, focos și bine hrănit. Mai aproape de poartă, a fost întâmpinat de epitropul bisericii, care purta un colac frumos plămădit și rumenit, alături de sare, închipuind curăția sufletelor și hărnicia celor care au trudit și trudesc aici: cler și popor, după care au urmat întru întâmpinare acei copii frumoși îmbrăcați în la fel de frumoase costume populare, care i-au oferit bogate buchete de flori, și de o suită numeroasă de preoți și diaconi. Potrivit tipicului
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]